apicultură şi viaţă

Viaţă de câine

De când, la faguri, au fugit
Toţi câinii cu covrigi în coadă,
Aborigenul - rebegit -
Îşi roade unghiile-n stradă.

epigramă de Cornelia Cociş-Inovan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina: albina polenizează viaţa, omenirii...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa de apoi. O galaxie unde curge lapte şi miere.

citat din David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina îşi sacrifică viaţa apărându-şi agoniseala...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte verzi

Din mierea gândului aştept
cuvinte verzi zâmbind în soare,
cuvinte -pete de culuoare
pe griul vieţii imperfect,
cuvinte verzi cu spicul drept.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepoţelul meu

Nepotul meu drag,
bine ai venit pe lume.
A-i trecut al vieţii prag. Ţi-a fost dat un sfânt şi frumos nume.

Să ai o soartă fericită.
Să nu ştii în viaţă ce e durerea.
S-o iubeşti pe a ta mamă,
Cum albina iubeşte mierea.

Să creşti mare, mare
Nepoţelul meu scump.
Să ajungi până la soare
Şi să ai în viaţă un drum lung.

Un drum presărat cu petale de trandafir.
Ca să ai în viaţă bucurie.
Să fie dulce ca un zefir
Şi s-o trăeşti cum o să-ţi placă ţie.

poezie de Vladimir Potlog (23 iulie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă gândesc la copilăria mea, mă asemuiesc cu un stup de albine în care tot soiul de oameni şterşi au adus întruna, ca albinele, mierea cunoştinţelor şi gândurilor lor despre viaţă, îmbogăţindu-mi sufletul, fiecare cu ce se învrednicea.

citat din Maxim Gorki
Adăugat de beatrice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulcea viaţă a lui Don Juan, alcătuită numai din luni de miere.

aforism de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roşu" (1982)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă apicolă

Trudă iarăşi la stupină,
Casniţele se aşează.
Peste toate, o regină,
Zi şi noapte este trează,
Fiecare locu-şi are,
Rostul... şi-n deplină pace,
Adună nectar din floare
Şi pastură-n stupi va face.

Trudă iarăşi la stupină,
Trec apicultori spre soare,
Prin oceane de lumină
Înspre mierea din ogoare.
Doici, celeste, sanitare,
Paznici, trântori, sacagii,
Toate au un rol sub soare,
Taină-n stupii aurii.

Casniţele se aşează
Şi culegătoare triste,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin diferenţiat

S-adune miere i-e menirea
În scurta-i viaţă de albină,
Ea doar munceşte, căci nuntirea
E privilegiu de regină.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apicolă

Ca albina e muierea,
Trântoru-i în plus săracul:
Doar o lună ţine mierea
Dar rămâne-o viaţă... acul.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea are frumuseţea ei ciudată: te îmbie într-un fagure de lumină după care te aruncă în puritatea întunericului ca pe un rest de viaţă care a fost cândva puternică şi caldă; dorinţele răsar nestăpânite în clipa ei să reînvie.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei domnişoare bătrâne şi bogate

Desi venitul ei pe-o lună
Îl poţi cifra la o avere,
Ar da şi zece ani din viaţă
În schimbul unei luni de miere.

epigramă de Petre Stănescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătorie

Un preţ piperat
Plătit de bărbat:
O lună de miere
Pe-o viaţă de fiere.

epigramă de Romeo Petrasciuc din Cenaclul "Nicolaus Olahus" la 35 de ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina

(nepoatei mele, Maria Elaine)

O hărnicuţă albină,
Zilnic zbârnâie-n grădină,
Când se ia roua în zori,
Ea zumzăie printre flori.
Îşi petrece întreaga viaţă,
Printre floricele şi verdeaţă.
Trudeşte necontenit,
Din zori pân-la asfinţit,
Cu strădanie adună
Nectar de calitate bună.
Îl transportă apoi cu bine
La căsuţa de albine,
Albinuţele culeg o avere,
Pentru fagurii de miere.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nici ăsta nu e oceanul promis, cu nopţile lui de miere şi fiere, atunci ceea ce trăiesc alţii e doar zeamă şi borş!

Zully Mustafa în Nopţi orientale
Adăugat de Dana Carastoian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa albinelor e primejduită mereu de insecte ca: ţânţarul, viespea, şoarecele şi urşii care se urcă în fagi unde sunt albinele strânse în colonii şi depun miere.

perlă din examen
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Ameţitoare viaţă
trăită într-o luptă
adesea întreruptă
de vânturi ce îngheaţă!

Sofisticate gânduri
cu, în priviri, lumină,
scânteia ce, divină,
îşi caută intrânduri.

Măreaţă încleştare
cu stânca, pe o mare
de nori uitaţi de soare.

Atracţie, putere,
otravă, dar şi miere,
în scrisul ce nu piere.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre viaţă

Despre viaţă-am scris în proză
Că nu-i gri şi nici nu-i roză.
În versuri, precum se vede,
Am să scriu că este verde.
Viaţa atunci este bună,
Când o trăieşti cu măsură.
Traiul bun să nu-ţi lipsească,
Dar nici să îţi prisosească.
Viaţa este mai frumoasă
Când ai mintea sănătoasă.
Când pui ordine în toate,
Când în viaţă curge lapte.
Ca s-o trăieşti cu plăcere,
Trudeşte, să ai şi miere.
Atunci toată lumea vede
Că viaţa ta este verde.
Verdele-ţi dă sănătate
Şi multă prosperitate.

poezie de Dumitru Delcă (1 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea era frumoasă şi rea...

Ea era frumoasă şi rea.
El era rău şi frumos.
Erau unşi cu miere de viperă
de sus pînă jos.

Ea se temea de virtuţi.
El de virtuţi se temea.
Scutul păcatelor îi apăra,
şi pe el, şi pe ea.

Ei au trăit neştiind.
Ei au murit neştiind.
Sfinţii foarte trişti au rămas
în icoana de-argint.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!