Citate despre argint și viață, pagina 2
Ocean de verde
Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Și flori colorează fiecare clipă
A vieții cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Și fereastra stelelor, aurită,
A țesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Și păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideți ferestrele inimii
Să vă bucurați de acest miracol.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Festina lente
năucitoare clipe, poeme indecente
aceasta este viața, un vis: festina lente
calvarul cu cocoașă, copita de argint
cu fiecare vorbă încerc să nu vă mint
cu fiecare scrâșnet un gând se domolește
în fiecare faptă o moarte mă păzește
aceasta este viața, un vis: memento mori
adu-mi mereu aminte, pleca-vor călătorii
la margine de cale doi oameni se iubesc
privindu-i cu tristețe, și eu îmbătrânesc
nu-mi place vinul ăsta cu gust de scorțișoară
nu-mi place nici izbânda pe calea cea ușoară
aceasta este viața: de gustibus; nu-ți place?
trăiește altă viață sub altă carapace!
și crucea, ce e crucea, și ce poteci arată?
poteca spre vecie și cea spre niciodată?
și care dintre corpuri va arde-n crematoriu?
și lumea, care lume trăiește-n purgatoriu?
aceasta este viața, un veni, vidi, vici
o scurtă nebunie cu dragoste și vicii
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sămânța
Un cer plumburiu, foarte jos
Încât ai putea să-l împături,
Revarsă c-un gest generos,
Din tolba de nouri, omături.
Pornește c-un șuier prelung
Un vânt prin scheletice ramuri,
Penelul de gheață, prelung,
Așterne argintul pe geamuri.
În gerul cumplit, dureros,
Lipsit pare totul de viață,
Dezolant, poate chiar dușmănos,
E-ntinsul de alb și de gheață.
Dar cel ce în toamnă-a arat
Îngropând bob de aur sub glie,
E-n sufletul lui împăcat
Căci ce-i sub zăpadă el știe.
[...] Citește tot
poezie de Flavius Laurian Duverna (29 ianuarie 2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă crivățul de adormit nămeții
E așa de rece vârtejul ninsorii,
inima ei de fulgi îmi cade în palme
sticlește ca un rubin,
cade lichefiată,
argintată, sfioasă
ca sărutul virgin.
Mă zăresc deodată
clipă înghețată pe un soclu fin,
și iată-mă suflet într-un cerc de gheață.
Dedesupt oamenii împart pâine și vin.
Schimb moarte pe viață
am strigat din rărunchi -
nimeni nu m-aude...
Hrănesc cu lumină
crengile ude,
trosnesc copacii cu zăpezi în genunchi.
În pletele ceții
scânteiază nimfele nopții -
cântă crivățul
de adormit nămeții.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Oglinda Literară - nr.163, Aprilie 2015 (ianuarie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericit este omul care a aflat înțelepciunea și bărbatul care a dobândit pricepere, căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul și prețul ei mai mare decât al celui mai curat aur. Ea este mai prețioasă decât pietrele scumpe; nici un rău nu i se poate împotrivi și e bine-cunoscută tuturor celor ce se apropie de ea; nimic din cele dorite de tine nu se aseamănă cu ea. Viață lungă este în dreapta ei, iar în stânga ei, bogăție și slavă; din gura ei iese dreptatea; legea și mila pe limbă le poartă. Căile ei sunt plăcute și toate cărările ei sunt căile păcii. Pom al vierii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei care se sprijină pe ea sunt fericiți.
Solomon în Pildele lui Solomon, Îndemnare la fapte bune. Lauda înțelepciunii - 3:13-18
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoinar
Năvodul lung, înțesat cu pești, venea
Arzând prin apă, lunecos.
Rechinul care-i urmărea ieșirea la suprafață
S-a întors încet-încet înapoi în abis.
Daffodil s-a apupat, înșurubându-se înainte
Prin apa roșie-a canalului, cu cinci tone
De argint sufocat în burta ei.
Ancora sforăia în mijlocul lanțurilor.
Iar memoria aduna așchii întârziate,
Punea scântei de umbră-n sac,
Își sufleca mânecile peste dealurile lui Harris
Și-i jefuia pe Orion și pe câinele lui, Sirius.
Am trăit cu acel pungaș cumsecade-n mine;
Am trăit cu niște ani pe care nu i-am cunoscut
Îngrămădiți pe genunchii mei. Cu aceste două comori
Navigam spre casă prin Marea Celtică.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mijlocul oceanului pe vreme de război
Fragila splendoare de pe-obrajii senzuali ai mării,
Fața lunii calmă,-învelită-n argint și-n cositor,
Fac din această navă un loc de vis, fermecător,
Plin de poezie, descântat de vrăjile-înserării.
Chiar acum, momentul e plin de freamăt și de viață,
Înmiresmat de briza serii și-înveselit de clinchet de pocale,
Iar stelele eterne, în goana lor pe-orbite muzicale
Urmăresc, invidioase, o omenire tânără și îndrăzneață.
Și, totuși, în noaptea asta, o mie de mile mai departe,
Apa mării-i colorată, nefiresc, într-un roșu-atroce.
În fața lunii, ca un afront, un nor obscen și gri foarte
Se-înalță de pe nave-aflate sub ploaia obuzelor feroce.
Iar stelele surâd reci, indiferente, de altă lege guvernate,
Peste ape-întinse unde moartea și viața curg amestecate!
[...] Citește tot
poezie de Joyce Kilmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păinjiniș
În plasa gândurilor mele de lumină
Ți-am prins imaginea: o viespe
Subțire-n mijloc, ageră și fină.
O adiere poate s-o desprindă
Din luminosul ei hamac.
Să cadă ca o floare pe fața unui lac,
Să-i tulbure metalica oglindă...
E seară... Plopii înșirați în zare
Se sting departe -
Văpăi de umbră, facle funerare
La căpătâiul zilei moarte...
De ce să-mi stai zadarnic împotrivă?
Rămâi a mea...
O, nu te zbate, dulcea mea captivă, -
Rețeaua fină s-ar cutremura
Și fiecare fir întins prea tare
Mă doare...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența între a trăi modest și a trăi în lumina reflectoarelor este cea dintre neon și o lampă delicată de argint... Neonul agresează privirea, în timp ce lumina discretă a lămpii o delectează.
Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață...
O viață e de aur,
O clipă e de- un veac
Când zbori și cazi alături
De omul ce ți-e drag!
Rămâne-va o clipă
În zbor de rândunea,
Ce va sclipi la tâmpla
Argintului de nea!
E taină de lumina
Țesută-n catifea,
Ce vine și tot scaldă
Mereu prezența ta!
O lacrimă-i un strigăt
Șoptit din viața ta,
Ce speră a renaște
În strălucirea sa!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vraja unei nopți de vară
Peste zăvoiul cu mistere
Cuprins de tainică tăcere
Luna argintul își presară
În vraja unei nopți de vară.
Iar noi în dulce contopire
Trăim povestea de iubire
Cu inimă caldă ușoară
În vraja unei nopți de vară.
Către înalte necuprinsuri
În lumi de basme și de visuri
Noi am pornit întâia oară
În vraja unei nopți de vară.
Din sufletele noastre pline
De tot ce e frumos și bine
Am aruncat orice povară
Sub vraja unei nopți de vară.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Salcia
În unduioase liniști am crescut
În pure limpezimi de tânăr veac.
Și graiul omului nu-mi fu așa de drag
Cum cel al vântului, pe care l-am știut.
Urzici și brusturi dragi și-ntâi de toate
O salcie cu plete argintate.
Alături viața-ntreagă am trăit
Și-n legănări de ramuri plângătoare
Nesomnul meu se preschimbă-n visare.
Ce straniu e! - am supraviețuit.
Un ciot a mai rămas, un semn tăcut
Și glas necunoscut de sălcii alte
Crescând sub cerul nostru de demult.
Eu tac... De parcă mi-a murit un frate.
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărgăritare
Suave flori, iubite lăcrămioare,
Podoabe-alese ale primăverii,
Ivite-n umbra unui codru-adânc,
În leagănul tăcerii.
Înlăcrimate-n pur argint,
Eu văd în voi lumina radioasă
Chemându-mă pe calea gândului, acasă...
Privind la voi, pe mama o zăresc
Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc
Și-n ochi o lacrimă-mi răsare,
Și lacrima se contopește-n floare.
Pe când eram micuță, la vatra părintească,
V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească
Cu mama ce văngrijea duioasă.
Apoi, când eu crescui mai mare,
Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare,
Am răsădit iubitului, în zi senină,
Un strat de lăcrămioare
[...] Citește tot
poezie de Floarea Cărbune (1 martie 2020)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea pierdută
Pânze de amurg vin pe geana zării,
Forfota se-mbată din pocal de stea.
Seara rozalie peste buza mării
Fâlfâind din aripi alene venea.
Umbre minunate se învârt în aer,
Alte labirinturi se deschid în nou,
Viața ei trecută e închisă în caier
Și bătută-n cuie undeva-n cavou!
Fremătând în zare asfințitul arde,
Bucuria-i mugur pe un ram de vis.
Ea, prin sine fuge ca pe bulevarde
Uitând ce-nseamnă numele abis!
Zorii de mătase ai descătușării
Îi răsar în suflet pe albastre punți,
Fremătă și râul în argintul verii
Izvorât pe buza stâncilor din munți.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Rolea din Mi-e dor de cineva ca tine (10 decembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești în stare...
Tu ești în stare,
Să-mi dai frumusețea zânelor
În nopțile de argint,
Și versul poeților sub pomii înfloriți.
Tu ești în stare,
Să-mi umpli caleașca vieții
Cu muguri de sărbătoare,
Numai să fiu imnul vieții tale.
Tu ești în stare,
Să le cânți stelelor, chiar de e soare,
Și mătasea razelor de lună
Să o săruți pe fruntea-mi visătoare,
Pentru o pură îmbrățișare.
Tu ești în stare,
Să mă petreci liniștită,
Când soarele meu apune,
Fericită, că nu plec din lume
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (7 mai 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă stau și mă gândesc bine cred că eram într-a treia... Învățam și matematică, și gramatică și istorie, și geografie... Vezi?! Asta-i țara ta, fata mamii. La geografie înveți pe unde sunt munții noștri, cum se cheamă fiecare, pe unde curg apele, unde este așezat satul. Ia uită-te aici, vezi ața asta albastră? O vezi? Acesta e Argeșul.... De pe aici au plecat bunicii tăi. Ce mai livezi cu mere, și pere și prune cresc pe pământurile acelea... Și undele Argeșului sclipesc în soare ca niște bănuți de argint. Cum să nu-ți placă geografia? Nu vrei să afli cât e de frumoasă țara noastră, pe unde se află ea, prin ce locuri au trăit bunicii și străbunicii tăi?... Așa-mi vorbea mama despre geografie și eu o ascultam amuțită de emoție.
Constantina Caranfil în Cea mai dragă lecție de geografie
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă liniștește pe loc tihna și splendoarea locului; nu ți se poate întâmpla nimic rău acolo, nu alături de acei domni amabili și bine îmbrăcați, în mireasma aceea plăcută de argint și de portvizite de crocodil. Dacă aș putea găsi un loc în viața reală în care să mă simt ca la Tiffany, aș cumpăra niște mobilă și aș boteza pisica.
Truman Capote în Mic dejun la Tiffany
Adăugat de Alinna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Mă recunoști?
Da
desigur, trecut-au anii!
N-am să te-ntreb de unde vii
Și nici măcar ce-ai mai făcut,
Nici câte lacrimi mi-ai trimis,
Sau cât de mult te-au mai durut,
Nici câte vise mi-ai ucis,
N-am să-ți mai spun nimic mai mult.
De fapt, nu am să scot nici un cuvânt.
Poate
doar să te privesc
Îți amintești?
-toate în viață au un rost-
Where have you been when I was lost?
Când încercam în disperare
Să îți explic o vorbă mare
Pe care toată lumea o știe:
Că în iubire nu există ierarhie!
Cu toate acestea
N-aș fi putut să te urăsc
Urăsc doar naivul care-am fost.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fila din acatist / Osana Luminii
Bucură-te, leagăn alb de iasomie,
Către care-n roiuri fluturii coboară,
Bucură-te, raza stelei din vecie,
Șipot care curge lin cu apă vie,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Dulcea mea Marie.
Bucură-te, floare fără de prihană,
Albă ca argintul nopților de vară,
Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană,
Mirul care vindeci orice fel de rană,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Ploaia cea de mană.
Bucură-te, brazdă plină de rodire,
Munte sfânt, în care s-a îngropat comoară,
Bucură-te, cântec tainic de iubire,
Clopot de chemare, cântec de mărire,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Blândă fericire.
[...] Citește tot
poezie clasică de Zorica Lațcu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dale de gheață
Dale de gheață -
Omul spre moarte
Alunecă lent.
Trăiește, învață
Și toate-s deșarte...
Toate se pierd.
Sângeri pe buze,
Plângeri și taină,
Lumină și vis...
Genele strânse,
Marea iubire...
Devreme s-a stins.
Aripi de îngeri,
Constelații și taină,
Tărâm de povești...
Iubirea se pierde,
Dulce-amară,
Eu sunt... tu.. nu ești...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre argint și viață, adresa este: