automobile şi timp

Am devenit dependenţi de carne de animale hrănite cu cereale în acelaşi timp în care am devenit dependenţi de automobile care înghit benzină. Maşinile mari "aveau sens" numai când benzina era ieftină; carnea de la animale hrănite cu cereale "are sens" numai pentru că adevăratul cost al producţiei sale nu este luat în considerare.

citat din Frances Moore Lappe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oo, Majestate

Ah Doamne ce mult îl iubesc pe Rege;
încă de când şi tatăl şi bunica
chipu-i întrupau... E tot ce am mai drag;
e singura poveste adevărată,
e tot de ce mă doare şi mi-e dor,
cel ce-ar putea reface ţara mea, scăpată...
M-anin de timp când se spunea că "totul merge"
-aşa cum auzeam când eram atâtica-
şi-aveam monezi de-argint -făceam şirag
cu chipul tânăr, efigie- în şifonier, în dormitor.
Ce grav păcat că mi-am pierdut poveste
ce-mi legăna copilăria
de-un secol cu-nceput de film
cu pantaloni bufanţi, cu primul automobil,
când ascultam la radio fără să ne dezlipim...
Nu mai am nicio zestre;
nu se mai regăseşte onoare, datoria...
N-am nicio şansă să-mi educ copil!

EL, unicat -de fapte şi de martor- aproape centenar,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii vor să scape de tristeţe nu învingând-o, ci evitând-o. Ei încearcă - bând sau dormind excesiv, sau alte distracţii - să uite că orice asemenea efort de a scăpa le ameninţă, de fapt, pacea minţii. Ei "beau ca să uite", cum e vorba. Asta e o metodă îngrozitoare. Deşi s-ar putea să uiţi un timp scurt de probleme, şi în acel răstimp să simţi o uşoară bună dispoziţie, evitarea necazurilor nu înseamnă că te evită ele pe tine! Ele sunt tot cu tine. Prin urmare, scăparea este iluzorie. Ea doar toceşte mintea şi face să-ţi fie mai greu să te ocupi eficient de necazuri. Alcoolul nu limpezeşte mintea - o zăpăceşte. Mintea devine ca un automobil cu bujiile murdare. Motorul ei dă rateuri. Să nu beţi, nici chiar pentru puţină distracţie. Beţia este extaz satanic.

citat din Swami Shivananda
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o după amiază

femeia din faţa mea priveşte
gulerul cămăşii mele
albastre
precum culoarea orelor
în care îmi pierd timpul aşteptând
să se întâmple ceva
nu ştiu ce, cu siguranţă ceva ieşit din obişnuinţa unei după amiezii tihnite
în care-mi beau cafeaua pe terasa hotelului fiind privit de o femeie frumoasă
mă întreabă
cât este ceasul?
nu-i înţeleg graba,
pe frunte îi tremură un gând,
întârzii să-i răspund,
îi privesc buzele subţiri cu care soarbe din paharul cu picior,
îşi petrece degetele lungi în jurul ţigării,
o văd deja trădând în braţele altui bărbat
într-un autoturism spaţios,
acesta îşi petrece braţele în jurul taliei sale
luând trofeul oferit la pieptul său
ca pe o proaspătă jucărie de plus ce-i acceptă parfumul şi sărutul

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest aparat - smartphone-ul - e cel mai rău-famat lucru din lume, e cea mai mare scenă a crimei din lume. Ca să foloseşti aşa ceva, ar trebui să fii dezvoltat din punct de vedere moral. Am decis deja că la 14 ani nu eşti. Poate trebuie să decidem dacă există o vârstă de la care poţi folosi aşa ceva, cum e 18 ani la carnetul auto. E ceva rezonabil. Eu aş spune că 18 ani e o vârstă bună pentru început. Ştiu, nu trăiesc pe lumea asta.

Manfred Spitzer în interviu (mai 2018)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem ultragiant

Într-una din nopţile mele am făcut dragoste cu o servitoare
Totul a fost pe neaşteptare şi aproape fără voia mea.
Era undeva într-un oraş murdar de provincie
Şi locuiam la prietenul meu din copilărie.

Într-o seară am rătăcit singur pe străzi şi când m-am întors
Servitoarea făcea patul în camera mea
Era o servitoare tânără şi negricioasă
Mi-a spus că toţi ai casei sunt plecaţi în oraş la plimbare
A zâmbit
Şi a trecut pe lângă mine de nenumărate ori.

Eram destrămat în seara aceea şi n-aveam nicio poftă să fac dragoste
Dar servitoarea era tânără
Nu cred să fi avut mai mult de şaisprezece ani
Şi cum se aşezase aproape pe pat, parcă aşteptând
M-am apropiat zâmbind şi am întrebat-o cum o cheamă.

Mi-a spus un nume oarecare, mi se pare că Maria
I-am spus că e frumos, ea s-a prefăcut că se ruşinează,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Geo Bogza din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape trei ani trecuseră de la plecarea lui când, pasămite, Zeiţei i se făcu milă de el, pentru că rTe-hu străbătuse deja în zig-zag o bună parte din Madhya Pradesh şi atunci o sfârşi - şi nu din vina lui, de bună seamă - sub roţile unui automobil la Jabalpur şi-şi dădu sufletul pe loc. În clipa aceea, agregatul care purtase numele de Calul Alb începu să se desfacă în părţile sale componente: carnea i se întoarse în pământ, sângele - în apă, răsuflarea - în vânt, lumina din ochiul stâng - în Lună, lumina din ochiul drept - în Soare, mesajul cunoscut - în tărâmul murmurelor, Zeiţa Tara - în lumea ei de smarald, iar taina indicibilă - în cea mai misterioasă parte a acestui colţ de univers, acolo unde lucrurile disparate dobândesc un înţeles prea complex spre a putea fi definit, prea subtil ca să devină limbaj.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă lăbuţa (vei da şi boticul)

Cri, dă-mi mânuţa şi fii atentă:
e toamna arborescentă
şi nori în amestec cu stele
curg peste autoturismele de pe şosele.
prin toamnă priveşti ca prin rigla de plastic
din clasa-ntâia: fantastic
se vedea-nvăţătoarea ocolită de curcubeu.

trăim într-un televizor color
cu sonorul dat încetişor...
în culori peruzea, lila, ecosez
zâmbim obraz lângă obraz, împreună
ca Frank Sinatra şi Joan Baez
sau ca doi hamsteri sub un clar de lună.
Cri a mea, Cri
cu tâmplele sidefii.
mi-au cam ieşit fumurile de celebritate din cap
şi viaţa literară mi se pare mai departe decât insulele Malvine
şi fâşneţele de pe stradă mi se par pure obiecte estetice...
nu îmi mai decupez cronicile din reviste,

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocupă totuşi bancheta din spate, în timp ce cei doi se urcară în faţă, la volanul autoturismului trecând cel cu porecla Nemilosu'. Nemilosu' şi Temutu'?! Lia spera că nu vor fi cu ea nemiloşi şi de temut... Se linişti totuşi la gândul că acei oameni erau plătiţi pentru a-i asigura ei protecţia şi spera că se vor limita la a-şi face datoria. Totuşi, un glas interior îi dicta că nu poate avea prea multă încredere în oricine, mai ales în necunoscuţi, fie ei chiar body-guarzi.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada Anului Nou

Lumea este o dulce înverzire, probabil
sufletul este verde ca marea, şi peste el trec uneori albatroşi să se inunde de florile verzi
ale lumii
purtam cofa plină de alge
plină de verde
nu de apă
care nu eram eu ci mâinile mele pline de verdeaţă
care curgeau peste mine
ierburile
îmi făceam loc printre verdeaţa mea
măcar mă străduiam
eram undeva dedesubt, sub o apă, care era ca un suflet
mare
cuprinzându-le
era verde
era linişte în oraş, era linişte, pe şosele treceau autoturismele grăbite, albe, toate albe,
taximetrele, luminile
lampadarelor
nu făceau faţă la atâta lumină stelară
pentru că

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii, moarte

Să ştii, moarte, nu-ţi port pică,
Ce-aş putea să am cu tine?
Nu te blestem, care va să zică,
Perturbatoareo de destine.

Tare curios aş fi să ştiu
De ţi-ar muri cineva de-aproape,
Azi inert, ieri clocotind de viu,
Inima nu s-ar smuci să-ţi crape?

Nu te bag, moarte, în seamă
Nici ura mea n-o meriţi măcar,
Abuziv, continuă a pune vamă,
Să mă-nspăimânţi va fi-n zadar

Blestemato, de tine mi-e milă
Că n-ai terminat nici liceul,
Atâta timp cât eşti în camarilă
La accidente auto, cu K. G. B.-ul!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectele geloziei

Vulpoiul, cu o viaţă grea, mizeră,
Fiind un biet şofer de gunoieră,
Ce viaţa-l condamnase la canoane,
Căci zilnic încărca la tomberoane,
Avea în vizuină-o soţioară,
Incandescentă ca o zi de vară,
O vulpe mai subţire ca nuiaua,
Că pe masculi îi apuca damblaua.
Dar într-o zi de marţi, cam fără chef,
Vulpoiul îl rugă, umil, pe şef,
Să-i dea soţiei sale-un loc de muncă,
Să nu mai spele vase în speluncă.
S-a adunat pădurea, ca la urs,
Când vulpea a venit să dea concurs,
Iar şeful, constructiv, i-a-ntins o mână
Şi a testat-o timp de-o săptămână.
Chiar dacă nu era prea educată,
S-a dovedit extrem de talentată
Şi-arzând etape, cu CV-ul gol,
Ajunse vulpea şef la Protocol!

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna arunca

sclipiri demente peste sicriul
care totuşi rămânea negru
dar automobilele acelea albe
cochete, de o apartenenţă
fragilă
reflectau întreaga lumină a cerului
orchestra aceea nebună scârţâia
şi scârţâia
iar ceaţa începea să acopere
muzicanţii fără cap şi fără coadă
în noaptea aceea îi ardea
de glumă mortului şi noi aveam
încă înfăţişări relativ normale
gornistul cu cap de paie
suna adunarea ultimilor soldaţi
cu picioare de lemn care mărşăluiau
în ceaţa beată care extazia
un cap de muiere aruncat peste
o manta udă şi incredibil de verde

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De medicament n-ar fi

O odă ar merita ce leacul făptuieşte;
Resuscitare când bătaia e pierdută
Cu propriul său, ca-ntr-un război civil, redută
Ce stă să cadă în trădare mişeleşte.

Nu-i doar uzura inamic de depanare
Când facerea-i auto reciclare-n ciclu;
E laşitatea minţii-n răul acceptat multiplu
În loc de crez înspre-o dorită vindecare.

Vendetta poate fi din alte gene
Ce ţin memoria pierdutelor ambiţii
Se retrasând aşa cum o fac paraziţii,
Sau când nectarul sau polen sunt alergene.

E zilnic un parcurs printre invazii
De vechi sau de necunoscute chipuri
Noi; metamorfozate-n trucuri, tipuri
Să-nşele vizite nevinovate-n razii.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul nu este doar ce se vede ci adesea ceea ce rămâne ascuns de cele mai multe priviri. Cei mai de succes oameni nu-i găseşti în lumina reflectoarelor. Conturile în bancă, hectarele de teren, autoturismele din parcarea propriului conac, iahturile, vacanţele şi altele, nu formează întreaga imagine a omului de succes. Acestea pot fi incluse dar mai sunt multe altele, trecute cu vederea, care le surclasează în importanţă. Pentru că suntem oameni diferiţi, avem proiecte de viaţă diferite. Unii pun accent pe A AVEA în timp ce alţii doresc să-l scoată în evidenţă pe A FI.

citat din Daniel Bota
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajun neromanţat

Din sus, din deal, pâlcuri se arată; pătrate strâmbe de nuiele
Sau ţambre, ce abia se ţin să lase dâre de căruţe,
Ce nu se văd... ba sunt, de sprijin pe la polate de căsuţe,
Ce în câte-o rână agaţă cer, cu fum 'n fuioare albe-albăstrele.

O ceaţă parcă ar da să-ntreme din ţevi de monştri, cum tractoare,
Pe asfaltul plin de nume stranii, pe lucii table, Benz ori Jeep,
Ce se adună, câmpuri pline -nici cuşma să ţi-o pui nu-i chip-
Şi se-umplu daruri, roabe pline... Mult peste deal, la strada mare!

La locul liniştei e-un molcom, parcă bătrân de atât uitat,
Doar răscolit de-un scârţâit de lanţ pe roată de fântână,
Ce-o duce în spate, parcă toată pe-un lemn, spinare de-o bătrână...
Şi-n aer lin ecou străbate; jertfă, un guiţ întârziat.

Lumini de zâmbet colorate şi bolta în depărtări o aprind
Şi alaiuri, parcă toate june, se înţes la mese în grupuri şic,
Privind prin sticla străzii o lume, fără de griji... zărind un pic
Parcă un moş, ce nu-i Crăciun, cu un sac rupt, plângând cerşind.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se părea că pentru tânărul comandant, ziua aceasta nu începuse chiar atât de bine cum i se păruse lui de dimineaţă, nu fusese tot timpul atât de norocos, asta putea înţelege după incidentul din faţa Institutului, al cărui protagonist fusese chiar el, Lucian, deşi fără voia lui. Iată-se acum în jeep, alături de director şi profesor. Ruşinat, îşi plecă privirea şi capul; nu arăta întocmai demn de funcţia pe care o primise seara trecută. Nu-l durea nimic, dar nu îndrăznea să spună un cuvânt. Îşi închipuia cum îl vor privi colegii lui, când îl vor vedea astfel; probabil că ei, ceilalţi, arătau mult mai bine, nu ca el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fapt interesant: o mulţime de oameni se plâng de sistemul actual de învăţământ (şi pe bună dreptate), însă uită cu nonşalanţă că la dispoziţia lor mai stau şi o mulţime de alte forme de (auto)educare. În loc să aşteptăm reforme miraculoase, poate ar fi mai indicat ca fiecare dintre noi să-şi investească timpul în propria arie de interes în loc să aştepte ceva mură-n gură (care, evident, se va lăsa mult şi bine aşteptat). Până la urmă ne plângem de lipsa opţiunilor când ele se află în jurul nostru DACĂ într-adevăr există interes suficient. Măcar să căutăm o soluţie alternativă disponibilă decât scuze şi acuze. Cred că e mai folositor tuturor.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Tu nu mai şti de mine, primăvară!" de Violetta Petre

Tu mă transformi din mieluşel in fiară,
În jeep dotat cu lanţuri si cu troliu,
Îmi creşte-andrenalina şi orgoliul,
Cand fac flotări din zori si până-n seară.

Un pectoral mi s-a umflat prea tare,
Ridic haltera, chiar de văd doar stele,
Ignor colesteroale, bune, rele,
Tentaţia e infinit mai mare!

Un tip, debusolat, doreşte locul
Din patul tău, dar o să-i cânte cucu,
Căci o să-şi facă negreşit sepukku
Jucându-se inconştient cu focul!

Plutind mereu, pe-al poeziei val,
Ignori neobositul meu efort,
Când jogging fac in tenişi şi în şort,
Sub geamul tău, dar mă ignori total.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PENTRU IGNORANŢII CARE REFUZĂ SĂ SE VACCINEZE ÎMPOTRIVA COVID-19: partea I.

Pentru ignoranţii care refuză să se vaccineze împotriva COVID-19, lăsându-se manipulaţi de diversioniştii care spun că realizarea unui vaccin dura în trecut 5-10 ani, iar vaccinurile anti-COVID-19 au fost realizate în mai puţin de 1 an. În antichitate omul se deplasa pe jos sau cu calul, în timp ce acum se deplasează cu avioane cu reacţie. Un om se deplasează pe teren plan, la pas, cu o viteză de 5 km/h, în fugă ‒ cu 10 km/h, un maratonist merge cu cca 19 km/h, un om bine antrenat face 40 km/zi, iar recordul mondial la atletism este de 9,58 s la 100 de m. Un cal merge la pas cu 5 km/h, la trap de rulare ‒ cu 7 km/h, la trap întins ‒ cu până la 50 km/h, iar un cal poate face în galop 30-50 km. O motoretă Mobra mergea cu o viteză maximă de 70 km/h. Un autoturism Dacia 1300 mergea cu o viteză maximă de 144 km/h. Un bolid Bugatti Chirron Super Sport merge cu o viteză maximă de 490 km/h. Un avion de pasageri Airbus A380 zboară cu o viteză de croazieră de 1050 km/h. Un avion de vânătoare supersonic F-35C Lightning II (Fulgerul) zboară cu o viteză maximă de 2000 km/h (de 1,6 ori mai mare decât viteza sunetului).

George Budoi în Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire, Pentru ignoranţii care refuză să se vaccineze împotriva COVID-19 (25 decembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!