Citate despre avere și dorințe, pagina 2
Adio, copilărie
Adio, copilărie!
Azi am împlinit 76 de ani.
Nici nu știu cum au trecut,
Nici nu știu când am crescut.
Mai întâi mi-au crescut ochii,
Apoi pantalonii,
Mi-a crescut curiozitatea,
Și apoi dorința,
După aceea,
Mi-a mijit mustața,
Și, o vreme, mi-a crescut
Știința de carte.
Apoi mi-a crescut familia,
Experiența,
Salariul tarifar
Și concediul de odihnă,
Pe urmă mi-a crescut,
Pofta de avere,
Intoleranța,
Și tensiunea arterială,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiect al primului capitol din testamentul lui A.P
Pe aer testamentul cu buzele mi-l scriu,
cât încă nu-s în comă, cât încă mi-este bine,
doresc să se împartă între copii și tine,
întreaga amintire de când eram om viu.
Averii mele brute mai grabnic dați-i foc,
vedeți că-i infectată de-un fel de gust al ciumii,
după sfârșitul nostru vine sfârșitul lumii,
noi, pătimit, poetul de moarte și noroc.
Mai scriu aici ca banii găsiți prin buzunare
să-i îngropați cu mine ca semn că îi detest
și ca un ultim, tragic, orgolios protest
al celui care suntem, în locul de uitare,
să m-așezați în groapă cu spatele spre est,
cu tot pămăntu-n față, cu lumea în spinare.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru sănătatea pământului (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata se uită la bărbat, mama la avere, tatăl la învățătură și rudele la familie; ceilalți oameni doresc numai un ospăț ales.
în Panchatantra
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diavolul
Răul s-a întins și ți-a cuprins ființa
Și simți prezența lui întunecată
Te-ai tulburat și ți-ai pierdut credința
Și-acum purtarea ta e desfrânată.
Ești atașat de lumea materială
Dorești averi, putere și renume,
Te bucuri de plăcerea senzuală
Și râzi de cei ce vor să te îndrume.
Numai voința poate să te-ajute
Să scapi de întunecata lui robie,
Să te îndrepți spre lucruri mai plăcute
Și inima din nou să-ți fie vie.
Un întuneric e în fiecare
Dar când aduci lumina, el dispare.
poezie de Octavian Cocoș (25 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Averea nu aduce noroc nici chiar celui care o dorește în vederea faptelor bune. E mult mai bine să nu fie atins cineva de noroi, decât să se spele de el.
în Panchatantra
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Nu mi-am dorit vreodată averi nenumărate,
Nici glorii, nici putere, nici popularitate,
Și nici, pe orice cale, să-obțin măriri deșarte,
De căi ce-s necinstite, o lume mă desparte.
Mă rog la Domnul nostru să-mi deie sănătate,
Căci ea, precum se știe, mai bună-i decât toate,
Să am o minte clară atâta cât trăiesc,
Să fiu iubit de-aceea pe care o iubesc.
poezie de George Budoi din Sănătatea și boala în aforisme, epigrame, pamflete și satire (20 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Eu nu cer de la zei avere,
Sunt mulțumit c-un trai unul,
Dar, sărăcie, azi ți-aș cere
S-o iei din loc, tiptil-tiptil.
S-o rugăminte cam ciudată:
Dar vreau să văd și eu, o dată,
Cum se spânzură Zoil.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul nimănui
COPILUL NIMĂNUI
De ce-ai plecat fără să-mi spui
o vorbă de alinare?
Să fiu copilul nimănui,
cu-a lumii stigmatizare?!
M-ai lăsat, fără să-ți pese,
când nu învățasem să scriu.
Mai târziu, din interese,
voiai alăturea să-ți fiu.
Nu-mi doream avere mare
ori susținere bănească,
ci caldă îmbrățișare
de iubire părintească.
Pașii pe cărarea vieții,
Dumnezeu să mi-i îndrume,
mă rugam la miezul nopții,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Copiii - muguri de suflet
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jungla gri
Deviind din cercul lumii
De la tot ce v-ați dorit
Doar dorință de avere
Pe când unii mai nimic
Ignorând fudul străbunii
Natura-ți făcut metal
Acționând-ați în tăcere
Spre doar scopuși material
Întrebată-ma-ș în ură
De ce nimeni nu ascultă
Căci privit în jur observa-ș
Ofilat-ar orice frunză
Și privit-am prin orașe
Totu-i de un gri murdar
Nu pot diferenția case
De-un spital municipal
[...] Citește tot
poezie de Stegaru Ovidiu (7 iunie 2020)
Adăugat de Uci
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânețe
Aș vrea ca să mă ierți, copile,
Că n-am să-ți las în urma mea palate,
Am fost sărac, dar te-am crescut pe tine,
Nu am știut că într-o zi vei fi departe.
Nu, dragul meu copil, eu n-am furat
Și n-am averi să-ți las ca moștenire,
N-aș vrea să-ți spun cât am avut de îndurat,
Și cât mi-aș fi dorit ca să rămâi cu mine.
Dar ai crescut, copile, și-ai plecat,
Și tu, și sora ta v-ați dus mânați de soartă,
Eu am rămas cu sufletu-ntristat
Și încă vă aștept plângând singur la poartă.
Și știu că uneori vă mai gândiți la mine,
Dar viața voastră nu-i ușoară,
Acum, când zilele-mi sunt mai puține,
Aș vrea ca depărtarea asta să nu doară.
[...] Citește tot
poezie de Dorin Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la avere și dorințe, dar cu o relevanță mică.
Cerbul cu stea în frunte
A fost odată, într-o pădure,
Un moș bătrân cu baba lui
Trăiau săraci ca vai-de-lume,
În adâncimea codrului
Moșul n-aștepta nimica
Și numai moartea o dorea,
Dar baba ar fi vrut să aibă
Un suflet tânăr lângă ea
"Să fie un copil cuminte,
Un cățeluș sau un pisoi,
Că vreau s-aud și eu cum suflă
O altă viață lângă noi."
Așa ofta săraca babă,
Dar moșul nu mai vrea nimic:
"Ce-mi trebuie o grijă nouă?
Sunt pre bătrân și prea calic."
[...] Citește tot
poezie de Vasile Militaru din Fabule
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
O bibliotecă înseamnă înțelepciune, este mai prețioasă decât toată averea și toate lucrurile dorite nu se pot compara cu ea. De aceea, oricine pretinde că este zelos în adevăr, fericire, înțelepciune sau cunoaștere, chiar și credință, trebuie să devină un iubitor de cărți.
citat din Richard de Bury
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
FABULĂ MĂGĂRUȘUL BARONEL de CORNELIA PĂUN Heinzel
FABULĂ "MĂGĂRUȘUL BARONEL" de CORNELIA PĂUN HEINZEL
Într-un colegiu pentru rumegătoarele elite
Într-o zi, a ajuns înfoiat
Un măgăruș grăsuț, plin de ifose,
Cu mantie, in veșminte de epocă-mbrăcat.
Cu ceilalți măgăruși elevi el nu vorbea,
Și toată turma mult îl respecta.
Doar titlul avut la toți valora
Și pentru că de la stat el bani și avere primea.
Păduri și castele el primise
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Păun Heinzel din revista The Alternative Canada
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare!
Așa de mult doresc să-ți fie bine...!
Căci te iubesc nespus, tu suflet încercat...
Viața ne încearcă... cu rău și cu bine,
Tu rămâi puternic, suflet luminat!
Nu-ți uita credința! Nu-ți uita PUTEREA!
Destinul este școala cu lecții de-nvățat...
În inimă îți stă toată averea...
Iar sufletul va fi consacrat...
Nimic nu se termină! Orice punct final,
Vine să proclame dorita Lumină,
Spre râvnitul loc astral...
Și mult ascunsa cale divină.
Suntem călători și-atât și timpul trece,
Două uși avem și doi Stăpâni!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul sau nimic
Eu nu doresc în viața mea,
Nimic din ceea ce n-am fost:
Ci, fiecare drum aș vrea,
Să vină cu același rost!
Doresc să fiu din nou copil,
Să mângâi un bătrân uitat:
O, padre, știu c-ai fost util,
Tot ce-ai avut, lumii ai dat!
Aș vrea să fiu iar o codană,
Să bucur un copil sărac:
Să-l chem în vechiul meu cerdac,
Să-i dau hăinuța mea și hrană!
Nu vreau averi, glorii, plăceri,
Nu vreau "o parte", din ce pot:
Chiar dacă sunt mai mult ca ieri,
Nu vreau nimic, ce nu e Tot!
poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
E timpul să plecați...
E timpul să plecați, cât nu e prea târziu,
Pân' n-o simți săracul că-i jupuit de viu.
I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu,
Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu...
Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând,
E și el ca și voi, tot muritor de rând...
Și el are răbdare... și-același Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu.
E timpul să plecați, v-am suportat destul.
De-atâtea vorbe goale poporul e sătul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul... și-a expirat în van.
Ați stat la cârma țării de douăzeci de ani,
Ne-ați luat pământuri, case, ne-ați jecmănit de bani.
De fiecare dată venind cu gura mare
Că vreți o altă viată, că vă doriți schimbare...
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Femeile astea...
E bine să lăsăm femeile slabe să fie prințese
și să trăiască de pe urma altora cu avere.
E bine să lăsăm femeile puternice să fie regine
și să-și conducă singure viața așa cum doresc.
E bine să lăsăm cele mai puternice femei
să-și construiască imperii pe dărâmăturile celor lași,
care au fost lăsate fără viață în urma lor.
poezie de Eugenia Calancea (13 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar aveți nevoie de votul meu
Nu mai scoatem nici o vorbă
Să nu ne mai bage pumnu-n gură
Toți acei care ne fură
Și din pâine și din ciorbă
Interesele magnații
Și averile oculte
Că se tem să nu-i asculte
Crișurile și Carpații
Fiece orchestră cântă
O, din umbră, partitură
Talpa e aceea care îndură
Greu-n fiecare trântă!
Ne îmbătăm cu apă rece
Și cu vorbele viclene:
Geaba dați vina pe lene
Și pe piramidele aztece!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
E tot ce mi-aș dori...
E tot ce mi-aș dori acum,
Nu bogăție, nici avere,
Un lan de flori, prin el un drum,
Acolo sufletu-mi se cere;
Și aș zburda, zburda voios,
Să-i sorb aroma cu plăcere,
Ca un copil năzbâtios,
Căci sufletul aceasta-mi cere.
Și-n drumul cel de paradis,
S-apari din flori ca o vedere,
Precum e clipa cea de vis
La tine sufletu-mi se cere...
poezie de Mihail Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
EU NU-MI DORESC PALATE!
"Nu vă adunați comori pe pământ unde molia
și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură."
(Matei 6: 19)
Eu nu-mi doresc palate aurite
Și nici bijuterii sau nestemate,
Eu am comori de vise ferecate
În cerurile-atât de mult dorite
.
Căci le-am văzut cu Saul în lumină,
Când spre Damasc el și-a aflat menirea,
Ca el m-aplec acum cu fruntea-n tină,
Descoperind că-i mai de preț IUBIREA.
Și nu mai vreau măririle deșarte,
Nici toate avuțiile adunate
Gunoi de care Cerul se desparte
Când duhul trece în eternitate.
Vă las dar, vouă, aurul de jos,
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre avere și dorințe, adresa este: