Citate despre bărci și flori, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la bărci și flori, dar cu o relevanță mică.
Orice copil are un nume
Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.
Orice copil are o țară,
Orice copil are părinți,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al păsilor cuminți.
Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Și printre spini din când în când.
Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n povești,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curații ochi copilărești.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plaudite amici
Eu știu de ce românii mei
Aplaudă la-nmormântare:
Nu-i creștinește ce fac ei
Dar ce spectacol! Ce-ncântare!
Da, îi aplaudăm pe morți
Fiindcă cei vii sunt de ocară
Nu merită respect să porți
Acelor ce-și bat joc de țară.
Pe cine vreți să salutăm:
Pe cei ce mint fără rușine?
Nimica nu le datorăm
La palme să îi luăm, mai bine!
Așa că dăm în cimitir
Expresia recunoștinței
Zvârlim un fir de trandafir
Și plângem din adâncul ființei.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acelei care va veni
De unde vii,
Și-n care preafericită țară
Văzuși lumina zilei - tu, albă ca și-o zi?...
Și ce nebune vânturi spre mine te purtară,
Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aci?...
De ce plecași din țara, în care palmierii
Tremurătoare umbre își culcă pe nisip?
Nu-ți fu de-ajuns pustiul cu lacrimile serii,
Și nu găsiși pe-aiurea să-ți plimbi frumosul chip?
Or nu știuși că-n țară la mine
Nu-s nici cânturi,
Nici flori de lămâiță?...
Amanții și-au vândut
Orgiilor,
Și corpul,
Și sfintele avânturi,
Și-azi totu-i mort și putred în carcera de lut!...
...........................
Cu mâini subțiri și albe, ca mâinile de sfântă
Pictată pe-un perete de templu bizantin
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O scurtă poezie scrisă în momentul când râul umflat arăta ca un ocean învolburat
Am fost de felul meu încăpățânat și dependent de versurile perfecte,
m-am zbătut de moarte să găsesc cuvinte care să surprindă.
Acum, la bătrânețe, poeziile curg liber, în felul în care
la venirea primăverii florile și păsările uită suferințele-îndurate.
Un pavilion nou a fost construit pentru pescuitul la undiță,
dar eu prefer o plută de bambus în locul bărcii.
Dacă gândurile mele ar fi călăuzite de poeții Tao și Xie1,
noi am călători și-am scrie poezii împreună.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec a trecut prin zidul de piatră
Un cântec a trecut prin zidul de piatră
Singur așteptând toamna
Ca și cum ar aștepta un vis de ceață,
O alta viață sau ce-și dorea. Să nu întârzii -- îți spune.
Printre potecile luminate de lună
Neîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări,
Ca un tren fumuriu în care urci fără să știi,
Spune-mi e mult prea târziu în timpul nostru?
Mereu lumină și umbră, mereu noi plutind de dincolo de timp,
Mereu el e steaua și ea barca ce-și caută țarmul.
Iată vezi copacii ce te-au îmbrățisat odată cu el,
singuri și galbeni, nocturni și sfioși cum ți-era zâmbetul,
Vei înțelege mai târziu, poate mult mai târziu...
Închide ochii, deschide palma să-ți înfloresc nuferii,
La poale-ți sunt și vântul și izvoarele,
Un nor cu petale plouă peste ei cu flori,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladele celor patru anotimpuri - Vara
Lacul Oglinzii, întins peste mile și mile,
Este acoperit de florile de lotus în plină înflorire.
În prima lună a verii, Xi Shi le culege surâzând,
Urmărită de o mulțime de ochi de pe malul râului Yuoye.
Barca ei, fără a aștepta răsăritul lunii, se întoarce
Spre casa din aval, în mijlocul oftaturile amoroase.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înotând în pielea goală
La Capri, pe partea dinspre sud vest,
am găsit o grotă micuță, necunoscută,
unde nu erau oameni și am intrat în ea,
lăsând trupurile noastre să-și piardă
toată singurătatea.
Toți peștii din noi,
au evadat pentru un moment.
Peștilor reali nici nu nu le păsa.
Nu le deranjam viața personală.
Treceam în liniște peste ei
sau pe sub ei, eliberând bule de aer,
balonașe albe care se ridicau la suprafață
spre soarele care lumina ambarcațiunea
în care barcagiul italian dormea
cu pălăria trasă peste ochi.
Apa era atât de clară încât ai fi putut
citi prin ea o carte.
Apa oferea o astfel de flotabilitate
[...] Citește tot
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Barca plină cu flori
Sub mâna singurului bărbier din sat
Pescarul schimbă-o-închipuire c-o altă-închipuire,
Iar în unghiul în care casa și hambarul își dau cu marea întâlnire
Și-a-întocmit port barca lui de pescuit cu fundul lat.
Pe gazonul însorit, ea plutește cuminte și comod
Plină cu brazde mari de flori până sus la copastie
Incărcată ca pe vremuri când se-întoarcea acasă cu caricul de cod
De la George's Bank unde vânturile biciuiau marea fumurie.
Dar eu, privind elizeenele inflorescențe sub cerul verii albastru și senin,
Știu că-și doresc un climat mai rece, departe de garduri și de casă,
Că barca și pescarul trebuie să navigheze pe calea croită de destin
În căutarea Insulelor Fericirii pe marea vălurind nervoasă.
poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă arunc în ciocul unui vultur
așa ești tu făcută, să ignori omida
lăsându-ți în pârgă firida
și praful din dreptul naturii
dacă ploaia îți udă aripile de argint
ierbii îi pun vină până să o mint
când creierul încărcat de atâta sârguință
te golește de atâta ființă
tocmai când trufia nu are gură să strige
iar dacă te joci de-a moartea
apucă-ți râsul de degete
așchia ce se-ndepărtează fără pregete
din flori neputința te iartă
te ceartă, îți pune un mic chihlimbar
la gâtul bărcii fără hotar
numai așa poți fi plin de daruri, acum
gângurind frumos, iată oarba-mpăcare
tras în fructe galbene
până învinge melancolia atâtor treceri
de ani zdrențuiți, lacrimi din oarbele întreceri
când cuțitul plugului taie o brazdă de carne
[...] Citește tot
poezie de Octavian Anuța din Tattoo
Adăugat de Octavian Anuța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea despărțirii
Mireasma florilor de lotus se stinge,
o pată roșie pe draperiile tremurând delicat.
Toamna revine.
Las să-mi cadă rochia de mătase subțire
și, goală, plutesc singură
în barca de orhidee.
Cine poate duce o scrisoare dincolo de nori?
Doar gâștele sălbatice răspund,
scriind enigmaticele lor ideograme
pe cerul serii
când razele de lună plină
tocmai inundă
camera dinspre răsărit.
Fiecare floare, după felul ei, se desface, flutură
și se scutură.
Apa, urmându-și firea,
după ce-a fost separată-n stropi mici, recade,
adunându-se iarăși în locurile joase.
Creaturile aceleiași specii
tânjesc una după cealaltă;
[...] Citește tot
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este cu adevărat o barcă în care depunem flori sau spini. Vâslele sunt propriile sentimente care ne determină să vâslim până la marginea alegerilor pentru ca încărcătura emoțională, miresmată sau ghimpată, să poată fi asimilată definitiv bătăilor uniform armonioase ale inimii sau îngropată adânc sub nuferii tăcerii. Opțiuni.
citat din Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere-n timp
Tac și tac în liniștea din mine
Mereu, cum face floarea de Mac,
Suflă vântul, o scutură când vine,
Planează ușor, departe pe lac!
Sunt uitată-n gânduri- tăcute,
Amestecate cuvinte neștiute,
Pierdută, înot-n marea de cuvinte
Oare? De nimeni neștiute??!
Mintea are nevoie uneori să tacă
Pe când, viață numai de prezent,
Însă cuvintele, de DOR pleacă
Rătăcesc - cărări de tmp- orizont.
Privesc- n golul din tăcere
Este o mare liniște albastră,
Eter plăsmuit de vise efemere
Fantome privesc pe fereastră!
[...] Citește tot
poezie de Ileana Pușcașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teo, băiatul lui tata
Patru aprilie e ziua în care mama
m-a făcut pe un pat de flori
o zi
de miercuri
luminată de cireșii ce plesneau de culoare
tata era dus la cârciuma din sat
să-și mai înece amarul în vodca de 33 de grade
primită pe datorie până la salar
din când în când scăpa printre dinți
ultima înjurătura învățată de la bunicul
dus și el cu o zi înainte de paști
"futu-i amarul măsi de viață" și
după câteva înghițituri
de vodcă cu mâinile așezate peste piept
își aștepta moartea de parcă
serviciul de urgență ar lucra numai pentru el
tata era un om bun
milostiv și cumsecade
după ce golea jumătate din sticla cu vodcă
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din carte, atlantida din suflet
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când crivățul cu iarna...
Când crivățul cu iarna din nord vine în spate
Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră,
Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,
Să cuget basme mândre, poetice povești.
Pe jos să șadă fete pe țolul așternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume,
Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud.
Orlogiul să sune un greier amorțit
Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,
Să văd roze de aur și sărutări aprinse
În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit,
Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când crivățul cu iarna...
Când crivățul cu iarna din nord vine în spate
Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră,
Jăraticul să-1 potol, să-l sfarm cu lunge clești,
Să cuget basme mândre, poetice povești.
Pe jos să șadă fete pe țolul așternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume,
Ca mintea s-umble drumul poveștilor ce-aud.
Orlogiul să sune - un greier amorțit
Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,
Să văd roze de aur și sărutări aprinse
În vreascuri, ce-n foc puse trosnesc des risipit,
Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde esti, copilarie?
Unde esti, copilarie?
Sunt aici, in floarea alba
Si parfumata, din April'!
In primii ani de-nvatatura
Si-ai vietii de copil.
Unde esti, copilarie?
Ascult povesti despre cuc,
In hamacul de sub nuc,
In ghizdan langa penar
Si-n pagini de abecedar.
Unde esti, copilarie?
Stau in holda cea manoasa
Si-ntre stanele de oi,
Adormind din camp spre casa
Leganata-n car cu boi.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Marancea
Adăugat de Marieta Marancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Tu, Toamnă...
N-ai unde să-ți ascunzi rugina, Toamnă!
Nici vuietul ce îți vibrează-n clopot,
Nici fuga precum caii negri-n ropot,
Nici picurii de ploaie, rece, doamnă!
N-ai cum s-ascunzi aroma de rășină
Nici floarea daliei ce lăcrimează,
Nici țipătul de păsări ce migrează...
Nu poți să te transformi într-o străină!
C-atunci, muri-vor vremurile-n mine
Și m-oi preface-n barcă plutitoare,
Voi fi luntrașului nemuritoare
Și-l voi iubi mai mult decat pe tine.
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Titlul amețit
Hai ascultă
cum sforăie florile!
Hai privește! Morile plâng!
Hai gustă zorii ce se strâng
și îți miros cu orele culorile.
Hai să ne scobim în deget
cu o inimă de barcă
Hai atinge cu gândirea
o explozie plutind
când din când în când
tu parcă
reînvii murind oricând.
Hai sărută cu piciorul
brațul cu brățări de umăr
să te iau în amețeală
să-mi ieși infinit la număr.
Hai trăiește!
Asta-ți cer...
dacă sper că mă privești
tot pământul amețește
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare și spin
Dumnezeu și Demonul
Sunt deopotrivă întruchiparea omului.
Cei care l-au crucificat pe Iisus au fost romani,
Cei care îi înalță rugi sunt tot romani.
N-ai văzut lacrimi ipocrite de crocodil,
Ai auzit totuși minciuni zâmbitoare;
Trandafirii își apără mireasma cu spinii,
Albinele își apără mierea cu acul.
Dacă te cerți cu nebunul
Ești și tu nebun.
Indignarea nu știe să rimeze,
Gâlceava nu cunoaște ritmul.
Timpul e o apă ce curge la vale,
Viața e o barcă înaintând contra curentului.
Oricât de lung ar fi drumul în vis,
Tot în pat te vei trezi.
Când viermele își țesea firul
Nu se gândea că deschide un "drum al mătăsii".
Câte stele sunt pe cer,
[...] Citește tot
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuibul
pe degete litere
pe buze cuvinte
pe coală întrebări
la răscruce de timpuri
versul curge și se scurge
printre flori și nestemate
rug în mine și în sânge
plânge dorul printre voalul de cuvinte
plouă iar, e frig în toate
tu mă aștepți în largul mări
într-o barcă ferecată între valuri
trece un val și vălul cade
dezvelind în larg, pe ape
o fecioară între ape
bate inima întruna
trec și păsări migratoare
căutând un cuib, o casă
bate vântul, țipă ploaia
am rămas pe țărm de lume
așteptând un dor, o boare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre bărci și flori, adresa este: