Citate despre becuri și noapte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la becuri și noapte, dar cu o relevanță mică.
Sub același cer de stele
De sus în jos,
o stea: "Un punct și nimic mai mult" și-a zis în mintea luminată.
De jos în sus,
un om: "Ar fi un bec frumos păcat că nu cooperează".
*
Iat-o casă în care o mamă îi cântă copilului să doarmă.
Copilul: "Mamă, știi că și eu le cânt stelelor, în fiecare noapte, că să doarmă liniștit?" spuse glasu-i fără vicleșug.
poezie de Nicolae-Toma Posa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturna
Dormi, frumoasa mea! De-acum
Noaptea luminoasa
Ca o unda de parfum
Navaleste-n casa.
Luna clara din neant
Pune pe covoare
Straluciri de diamant
Si maragaritare.
Ea priveste ca-n extaz
Bluza ta lejera
Si pantofii de atlaz
Langa etajera.
Si trecand prin budoar,
Raza-i ce se rupe
Lumineaza un lavoar
Cu flacoane scumpe
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
suntem noi doi
intr-o cameră
cu perdelele lăsate...
mă privești zâmbind
de pe monitor...
si eu iți răspund!
pot gândi orice
nu pot scrie orice...
in câte dormitoare
zâmbești
la această oră?
oare tu știi?
e noapte și-i târziu...
afară ninge viscolit!
lumina dispare...
becul s-a stins!
rămân in intuneric
eu singură
fără tine.... păcat!
era seara de Crăciun!
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit de noapte
Cade lumina sub umbrele zilei
Se stinge cu-ncetul, încet ea se-ntinde
Tăcerea se lăsă pe strada cu blocuri
Ard lampadare din stâlpii pe locuri
Rară e lumea ce trece în grabă
Tineri așteptă cu ochii se-ntreabă
Pomii se culcă sub raze de becuri
Așteaptă ca noaptea să uite refrenuri
Orașul e trist că cerul închide
Culori în lumini schimbate oriunde
Se-aud ciripind dame de păsări
Chemându-și masculii să spună de păsuri
După un timp totul adoarme
Tineri nu sunt ascunși sub balcoane
Toți s-au retras în camere surde
Care nu văd petreceri cu cântec
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acele
ceasului arătau ora patru pe masă
ochii s-au întâlnit cu umbrele
la un rendez-vous pe peretele prost
văruit și cu crăpături ce înfățișau
balauri gheboși în incapacitate
de plată la ora aceea din noapte
camera mirosea a transpirație
și dragoste irosită inutil până la miezul
lumina becului se strânge în jurul foii
unde se experimentează poezia pumnal
care te poate mântui la ora patru
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodie într-o noapte cu vânt
Ora douăsprezece.
Pe toată întinderea acestei străzi
Acum suspendată într-o sinteză lunară,
Incantațiile șoptitoare ale lunii
Dizolvă planurile amintirii
Cu toate legăturile ei limpezi,
Cu toate diviziunile și preciziile ei.
Și fiecare felinar sub care trec în drumul meu
Pulsează ca o tobă resemnată,
Iară prin spațiile întunecimii
Miezul de noapte zgâlțâie amintirea
Așa cum un nebun zgâlțâie o mușcată uscată.
Unu și jumătate,
Felinarul scuipând înecându-se,
Felinarul mormăind,
Felinarul spunând, "Privește la femeia aceea
Cum șovăie înspre tine în lumina ușii
Deschisă asupra ei ca un rânjet.
Vezi, tivul rochiei îi e
[...] Citește tot
poezie clasică de T.S. Eliot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se agață
de ultimul stâlp în drumul lui impetuos
spre casa confort sporit fără lumină
încălzirea globală tăiată subtil
dar de tot i-a rămas numai în gând
tot răul e adunat în el și stropit cu bere
neagră în tumultul luptelor din cap
privește lung la cele două becuri
aprinse în vârful stâlpului suspect
pentru noua ordine instalată scump
îl îmbrățișează în noaptea tristă
jură că stă de veghe lângă ochii galeși
care lucesc în poarta conștiinței lui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poema Chiuvetei
într-o zi chiuveta căzu în dragoste
iubi o mică stea galbenă din colțul geamului de la bucătărie
se confesă mușamalei și borcanului de muștar
se plânse tacâmurilor ude.
în altă zi chiuveta își mărturisi dragostea:
- stea mică, nu scânteia peste fabrica de pâine și moara dâmbovița
dă-te jos, căci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice și sunt pline de becuri
te risipești punându-ți auriul pe acoperișuri
și paratrăznete.
stea mică, nichelul meu te dorește, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe și el
vasele cu resturi de conservă de pește
te-au și îndrăgit.
vino, și ai să scânteiezi toată noaptea deasupra regatului de linoleum
crăiasă a gândacilor de bucătărie.
dar, vai!
steaua galbenă nu a răspuns acestei chemări
căci ea iubea o strecurătoare de supă
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta de lumină
În căsuța de la țară,
Frumoasă ca un palat,
N-am venit de astă vară
Și sunt tare supărat.
Voi pleca acum la drum
Poarta casei să deschid,
Și în noaptea de Crăciun,
Pe părinți am să-i colind.
Din suflet le voi ura
Viață lungă, fericire!
Cu drag le voi adresa
Cuvinte de mulțumire.
Vom sta apoi lângă cuptor
Și amintiri vom depăna.
Am să le-arăt că mi-a fost dor
De tatăl și de măicuța mea.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (17 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra din sânge
În inima iubirii e-nfiletat un bec,
Dumnezeu a dăruit energia cerească,
Un porumbel interior zboară în cerc
Pictând îngeri de speța omenească.
În exterior lumina are umbra nocturnă,
Sabia vieții pictată iese din teacă,
Îngerii adună cenușa crucii în urnă,
Flacăra din sânge cu lacrimi s-o șteargă!
Punct în răsăritul propriului apus
Între răsărit și îngenuncheatul apus
Creștetul meu desenează un semicerc.
Între apus și-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.
Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul Unirii nu are răspuns!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi de iubire
Am lăsat ușa deschisă
și pe masa stau bucate,
să-mi intre Crăciun în casă
și să uit de tot și toate.
Să uit c-a trecut un an
cu mai bune și mai rele
să uit c-au căzut din pomi
presărate frunzele.
Am lăsat ușa deschisă
să vină colindătorii,
să-mi vestească bucuroși
c-au plecat de mult cocorii.
Pe la geamuri beculețe
colorate, unele,
luminează peste noapte
de se văd cătunele.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brăduțul
Brăduțului adus în casă
I-e dor de bolta cea frumoasă
De libertatea de pe munte
Și de pădurea ce ascunde,
În nopțile de iarnă reci
Perdele albe de zăpezi!
Împodobit și dat cu fard
În casa unde este cald
Cu beculețe mii aprinse
Și alte ornamente prinse,
Brăduțul e simbol, decor,
Cu spirit viu înălțător
Al Sărbătoriii de Crăciun
Când tot creștinul e mai bun!
Destinul i-a adus comori
În glasuri de colindători...
O Stea vestește acolo sus
Că s-a născut un prunc Iisus
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare
Când eu nu v-oi mai fi,
Cineva lipsa îmi va simți?
Și de acolo de unde oi fi
Oare peste cei dragi aș putea privi?
Fără trup oare tot eu aș fi?
Aș avea aceleași amintiri?
Mi-ar mai păsa de cineva?
Oare toate astea ar mai conta?
Stau nopțile și mă întreb
Destinul meu e împlinit?
Rostul meu este aici?
Oare viața asta e doar un test?
Când firul vieții brusc s-a rupt,
Luminile ușor sau întunecat
Și toate becurile sau stins,
Oare stinse au rămas?
[...] Citește tot
poezie de Ciprian Ionuț Chiricea (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajun neromanțat
Din sus, din deal, pâlcuri se arată; pătrate strâmbe de nuiele
Sau țambre, ce abia se țin să lase dâre de căruțe,
Ce nu se văd... ba sunt, de sprijin pe la polate de căsuțe,
Ce în câte-o rână agață cer, cu fum 'n fuioare albe-albăstrele.
O ceață parcă ar da să-ntreme din țevi de monștri, cum tractoare,
Pe asfaltul plin de nume stranii, pe lucii table, Benz ori Jeep,
Ce se adună, câmpuri pline -nici cușma să ți-o pui nu-i chip-
Și se-umplu daruri, roabe pline... Mult peste deal, la strada mare!
La locul liniștei e-un molcom, parcă bătrân de atât uitat,
Doar răscolit de-un scârțâit de lanț pe roată de fântână,
Ce-o duce în spate, parcă toată pe-un lemn, spinare de-o bătrână...
Și-n aer lin ecou străbate; jertfă, un guiț întârziat.
Lumini de zâmbet colorate și bolta în depărtări o aprind
Și alaiuri, parcă toate june, se înțes la mese în grupuri șic,
Privind prin sticla străzii o lume, fără de griji... zărind un pic
Parcă un moș, ce nu-i Crăciun, cu un sac rupt, plângând cerșind.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă așez în mijlocul furtunilor și închid ochii
la urma urmei așa pot să răsucesc și galaxiile
ce nu face un poet în delirul său
doar tu știi cât de tare mă dor oasele
de câtă veșnicie se înșurubează într-o scoică
absurdă socoteală de cuvinte făcătoare
minunile tot nu se acceptă în calculul bugetelor
dar poate un pic de hazard nu ar strica
m-am săturat de regula de trei simplă
(fie vorba între noi ăștia care numărăm până la zero
așa de-a doua de-a treia sau de-a infinita)
tu oricum dansezi doar noaptea
când cu un bec când cu luna când cu steaua polară
iar diminețile te găsesc cu aripile arse sau înghețate
îți suflu din adâncul acesta necuprins
apoi te dăruiesc florilor de cireș
să te îmbeți și tu măcar o dată
așa cum umblu eu bezmetic prin lumea ta
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un caporal "cătrănit"
"Tinere, ai "călcat pe bec"!
Cu vederea nu te trec,
la noapte n-ai odihnă,
n-ai să poți dormi în tihnă."
Urla un caporal bezmetic,
stia bine că nu-i etic,
dar continua să zbiere
din rărunchi și cu putere:
"Soldat Matei Matei,
esti planton
schimbul trei!
iar dacă-mi vine-n gând
vei fi și mâine peste rând!"
Continua să urle caporalul "cătrănit".
Caporalul a primit
și a buchisit,
de la iubită
o scrisoare iscălita,
o scrisoare nu prea bună...
De aceia se răzbună,
[...] Citește tot
poezie satirică de Ioan Friciu (mai 2012), traducere de Friciu Ioan
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu strivesc - variantă
Eu nu strivesc corola de țânțari a serii
Și nu ucid cu cartea mici gâze care stau pe canapea.
Ci eu cu-a mea ferastră
Sporesc a țânțărimii hoardă,
La fel cum becul cu lumina lui pătată
Atrage gâza serii și nu o-nedepărtează.
Eu nu strivesc cohorda de țânțari,
Că mici sclipiri cu aripi sunt și ei
Și noaptea când îi va învălui cu zgomot de bec spart
Vor zumzăii pe la urechi, și vor mușca din mine,
Cu sete.
Așa că mă întreb, de ce?
De ce, doar din dorința de putere,
Să le curm zborul și să îi strivesc.
Minune sunt, o boabă în marea corolă a minunii.
Și-nvăluit de multe gâze însetate de sânge,
Zumzăi în rând cu ele, până când,
Voi fi strivit și eu ntr-o bună zi, de mare zid alb.
Coperta veche a cărții omenirii mă va strivi,
Așa cum eu pe vremuri, acum imi amintesc,
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Alte zile de vară
în plină vară noaptea nu încetează să cadă
// nu, nu scriu despre moarte //
scriu despre lumina de pe străzile iașului
care strălucește ca un bec incandescent și transformă culorile
/
se vede cum asfaltul s-a facut negru
sufletele copiilor roșii
inimile noastre albastre
și roțile se învârt/ mergi în urma unei mașini ca un câine pe care stăpânii l-au abandonat
aceea e mașina în care ți-ai uitat copilăria
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori
Mă întreb de verdele domină totul,
Căci se mai pierde, un timp, de frig,
Sau e albastrul de oceane, mări,
Căci de la cer nu-i, e-o himeră,
Transpusă de-ochi uman, o sferă
Cu translucidu-n căutări
De-un creier, ce digeră-n bleu de-azur aprig,
Sau este alb de nori, ori aisberguri, creozotul,
Că restul e puțin; ceva gălbui de la nisipuri,
Sau tonuri bej cu gri, de piscuri frișcă
Și roșu pasager de împăduriri, sau jungle în flăcări,
Ori con de lavă auriu, în negru, de la bec în noapte...
Cam asta-i tot, culoare de-univers, de locatari în slipuri
Ce nud acoperim, să-l colorăm, artiști, ca într-o morișcă,
De ascunsul de adevăr, descoperit intim, până la lăcrămi
De înmuiat penel, în goașe de iubiri spuse în șoapte,
Pe-o stâncă, c-ochiuri de ape; e "noi", minunea, peste cinci, cu a șasea amestecate... șapte!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cred că pot
mă-nchin precum aș face-o cu o mână amputată
de prea mult timp toate izvoarele mă dor
copacul dezmiardă tăietorul de lemne
în noaptea asta luna are o privire de nebun
dau de-a rostogolul panica ce s-a născut în mine
pe o pantă lunecoasă ireală de săpun
cum din străinătăți ar face asta
zorii exilați se zgârie pe ochi
nu știu al cui e chipul care se profilează în oglindă
tu îmi spui în șoapte repezi și melodioase de deochi
mă hrănesc din Sfânta Carte cum aș face-o pur și simplu
dintr-o pungă
nici un verset nu mi se sparge de priviri precum un val
Doamne câte becuri de o sută de wațti echivalează
cu o candelă și-o lumânare
întreb în timp ce orele se desfășoară de pe mosor
haotic și banal
[...] Citește tot
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre becuri și noapte, adresa este: