Citate despre biciclete și viață, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la biciclete și viață, dar cu o relevanță mică.
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Iisus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
pamflet de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi-e dor de banca mea din liceu, de coșul de baschet de acasă, de fisele de 3 lei cu care-mi sunam primele iubite, de bunica, de SMS-urile lui Lazarov, de verile în care lucram la Radio Vacanța, de Dick - cățelul meu, care a trăit 18 ani -, de prima mea mașină - Dacia, de Deep Purple, de New York, de hainele fără firmă, să beau litri de Cola, fără să mă gândesc la nimic, de Jules Verne, de bicicleta mea Pegas, mi-e dor să mai merg cu tramvaiul și mi-e dor de ieri.
citat din Dan Negru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ajuns la concluzia că orice frustrare avem, orice lipsă, este doar un fel al vieții de a ne învăța că defapt putem să fim foarte fericiți fără acel "ceva" după care tânjim acum atât de mult. Ai observat că uneori poți să îți dorești foarte tare ceva luni și ani de zile și niciodată să nu ajungi la destinație? Mai mult, parcă obiectul dorințelor tale te evită cu orice preț. Într-o zi, te resemnezi, capitulezi și dobândești o stare de liniște interioară, chiar fericire amestecată cu împăcare sufletească. Și când ridici privirea din pământ, în fața ta este exact premiul după care ai alergat în toți anii ăștia, parcă spunându-ți: "Am fost tot timpul aici, la doar un braț distanță, așteptând să pui mâna pe mine. Însă rolul meu în viața ta a fost să te transform în interior, căci tot ceea ce este în exterior e irelevant comparat cu ceea ce se află în noi înșine. Eu am fost același lucru, o iluzie, care a luat o formă pe care tu să o poți înțelege, m-am transformat în orice îți doreai tu cel mai mult. Bicicleta, mașina, un stil de viață, bani, partener de cuplu, succes, faimă, reputație, carieră. Acum, știu că fără mine sau cu mine în interior tu ești sincer cu tine însuți, că te-ai descoperit pe tine și comoara ta interioară și iată, acum întreaga lume exterioară este la picioarele tale."
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respirații politico-economice
Respirații politico-economice...
De la o vreme bărbații nu se mai bărbieresc
somnul și-l împlinesc
între două stații
de autobus
sau tramvai
micul dejun și-l iau în pauza de țigară
nu nu le mai pasă
copiii au spart tabla
la școală se fumează
pe la colțuri
în wc și-n ghereta portarului
fondul clasei a mai
crescut
un părinte
repară tavanul
altul rașchetează parchetul la trezorerie trei bugetari aliniați la ghișeele de la parter
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ajuns la concluzia că orice frustrare avem, orice lipsă, este doar un fel al vieții de a ne învăța că defapt putem să fim foarte fericiți fără acel "ceva" după care tânjim acum atât de mult. Ai observat că uneori poți să îți dorești foarte tare ceva luni și ani de zile și niciodată să nu ajungi la destinație? Mai mult, parcă obiectul dorințelor tale te evită cu orice preț. Într-o zi, te resemnezi, capitulezi și dobândești o stare de liniște interioară, chiar fericire amestecată cu împăcare sufletească. Și când ridici privirea din pământ, în fața ta este exact premiul după care ai alergat în toți anii ăștia, parcă spunându-ți: "Am fost tot timpul aici, la doar un braț distanță, așteptând să pui mâna pe mine. Însă rolul meu în viața ta a fost să te transform în interior, căci tot ceea ce este în exterior e irelevant comparat cu ceea ce se află în noi înșine. Eu am fost același lucru, o iluzie, care a luat o formă pe care tu să o poți înțelege, m-am transformat în orice îți doreai tu cel mai mult. Bicicleta, mașina, un stil de viață, bani, partener de cuplu, succes, faimă, reputație, carieră. Acum, știu că fără mine sau cu mine în interior tu ești sincer cu tine însuți, că te-ai descoperit pe tine și comoara ta interioară și iată, acum întreaga lume exterioară este la picioarele tale." Astfel ne vorbește viața, dacă facem liniște pentru a o asculta.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina și orașul
peste pașii fermi, haosul
coborat în strada
pedepsită cu neoane
dărâmă castele
luminate de licurici cu sângele lor,
fetusi atrasi de stelele fierbinți
locuiesc într-un univers în schimbare,
pecete cuvintelor, lumina scapă de ceața
ce ne ucide ritmic memoria cu parfumul florilor,
efemeride ne asaltează cu moartea clipei,
concepte ideologice mărșăluiesc
pe biciclete vopsite democratic oferite
bicepșilor învingători, în toiul nopții
viața joacă cu numere iraționale
la ruletă,
pătat
adevărul sucombă la naștere
ca un făt avortat.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un sentiment nefiresc de plăcut, fără nicio teamă sau grijă, mi-am luat bicicleta și m-am plimbat prin tot orașul, în zigzag, în cerc, în sus și-n jos. Când am obosit și am început să mă înspăimânt de singurătate, m-am așezat pe bancă, într-un parc. Mi-am întors privirea spre un boboc de trandafir alb. L-am admirat îndelung, cu sentimentul foarte clar și liniștitor că nu era necesar să-l aduc în viața mea, nici să intru eu în viața lui. Nu trebuia decât să realizez vecinătatea ființelor noastre. Dar și câtă pace îmi aducea vecinătatea lui!
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să uit de tine
Aș vrea să uit de tine ca de-un război pierdut
Să îți colind amnezic ungherele călare
Pe-o bicicletă verde cu roți de împrumut,
Să mă-ntâlnesc cu mine arzând în felinare
Din fier forjat și fontă pe străzile înguste
Care brăzdează tainic și-ntortocheat ca viața
Lăuntrul tău cu-arome aduse de prin puste
De vânturi cărăușe, să umblu ca paiața
Gătit în caraghioase și galbene livrele
Asemeni unui gingaș afon canar pe care
-l visează colivia cântând printre zăbrele,
Să nu știu dacă noaptea de iarnă te mai doare
Sau dacă faetonul ce m-aștepta la poartă
Mă mai așteaptă încă, orașul tău mă-nghite
Cu tot cu amnezie, neașteptată soartă
Căzută cu ninsoarea, din ceruri, pe șoptite...
poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul
Adăugat de Augustin Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crede în tine
Dacă vine cumva ploaia când ești la plimbare
Poți face pneumonie, riscu-i foarte mare
Însă de-ai fost înțelept și ai o umbrelă
Ea te apără de ploaie și scapi de răceală
Dacă mergi cu bicicleta și pe-o piatră ai lunecat,
Ai frânat cumva prea brusc și în cap te-a aruncat
E posibil să ai șansa de-a scăpa nevătămat
Cască de ai avut pe cap și te-a protejat.
Însă cum te ferești, să-mi spui acuma mie
Când cei din jurul tău s-atinși de isterie!
Cum îți menții echilibrul când specialiști în toate
Doar ceea ce e rău, insistă să-ți arate!
Că-n toate-i depravare și crasă indolență
Și-avem violuri multe, de asemeni, violență.
Întreaga presă frate, împroașcă tot și toate
De-aia avem în țară, multă adversitate!
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (13 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reboot
pisicile au 10 vieți primăvara
de aceea ne trezim în pijamale cu țurțuri în mână
neștiind dacă urcăm în următorul tren
ori alunecăm goi spre valurile ce se sparg
de tot ce știm
primăvara aerul e mai aspru și ceva încă doare
miroase a zbor de rândunică peste grătar
a vreau și nu vreau
a bicicletă fără lanț scoasă din garaj
și plimbată de ghidon pe trotuar
să vadă vecinii
diminețile de primăvară
au cafelele mai negre și dușurile mai lungi
au catarame la pantofi și antene mai scurte
și cine știe câte săruri pentru
trezirea noastră din leșin
primăvara ne umple de muguri
[...] Citește tot
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de mine
când nu mă apăsa mâine pe umeri
priveam viața direct între ochi supunând-o
puterea unui nod de perspective infinite
pe o mare nemărginită în jurul planetei albastre
lumea mea înmugurea în lumea asta armonios
cu jocuri infantile caraghioase și soldăței
mă încăpeau toți pantofii de drum lung
nu știam să citesc cuvintele de mai târziu
minciună, răutate, moarte, frică
alergam, zburam, fabulam pe aripi
de povești eroice uimitoare
mi-e dor de părul meu creț netuns cu anii
de bascheții meu găuriți în lupte capitale
pe toate maidanele câmp de datorie
flori de liliac furate snop în faptul serii
cu prietenii mei frați de fapte mitologice
mi-e dor de bicicleta mea ieftină
cal de asalt pe munți de entuziasm
în fața oricărei banalități de doi bani
ce ierni bălane!, ce obraji înfierbântați!
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zepeline peste piața Bucur-Obor
Zepeline lungi planau peste piața Bucur-Obor
erau ochii tăi lungi, văzuți prin retrovizor.
Cine mai văzuse glisând uriașe, atâta de-aproape
zepeline cu gene, cu cearcăne, cu fard albăstrui peste pleoape?
Cetățenii priveau prin ferestrele farmaciei, patiseriei, C. E. C.-ului,
magazinului de confecții pentru bărbați, femei & copii
indicatoarele de circulație se muiaseră de plăcere
țigăncile cu gumă de mestecat cu poze de Alfa-Romeo
își suciseră vertebrele cervicale în sus
iar ochii tăi intrau în nori, sclipeau în soare, îndreptându-se mereu
spre apus...
Erau nebunești, aveau expresia nebunească pe care ți-o văzusem în holul
blocului, când ne sărutasem în lumina beculețelor de la lift,
erau extraordinari și amenințători, erau instrumente de război, ovale
zepeline care nu țineau seama de galbenul zilei de
iunie, de emailul mașinilor de mic litraj parcate în
fața magazinului Materna
erau pure mașinării, mecanisme de ceas care nu-nțelegeau alfabetul
cosmeticelor, limbajul peltic al costumașelor pentru copii,
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Moscovium
încercasem să psihanalizez visul de astă-noapte
înțelesesem structura moscovium-lui& tata-și ieșise din minți
fotonii din cuvintele lui
mai
iluminau puțina viață
printre pământeni
în care
nu mai credeam
cum nu mai credeam nici în vorbele episcopului ignatie
a cărui predică de la maglavit
îl chema pe moș petrache lupu
în greaca paleologă
mă trezisem cu greu o zi plină
un text dumnezeiesc despre trump
cum a inventat el jobul la o cafea foarte amară
mâna dreaptă nerefuzată de nimeni
piatra asteroidului
privirea geloasă a femeii ne-
cartea lui jung despre un om palid
pe bicicleta electric africanii se dau pe huruiușca spre copou
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În visul de luni spre duminică
eram o fată oarecare
în sarafan cu fluturi gărgărițe și căpșuni
pe-o bicicletă
împleteam cu sârg brățări din mangrove
coliere imense din fasole colorată
nu aveam nevoie de resturile zilei anterioare
nu așteptam să-mi sufle nimeni
ca întâmplarea să fie adevărată
îmi plăcea samba... băncile ocupate
în fața curților cu eucalipți și baobabi
mireasma de manioc...
destinul meu era un zbor printre livezi
graviola jabuticaba cupuaçu...
oamenii îmi zâmbeau fără să mă cunoască
simțeam în portugheza braziliană
un fel aparte de a spune: iubesc!
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sete
un sertar vechi a adunat creioane într-o bibleotecă
dintr-o mansardă
acoperișu-i vechi, într-un bloc cu trei etaje
podul coace hârtia din cărți și caiete, amintirile scrise gem
o grindă este coaptă, poate să se prăbușească
un cărucior de copil, fără o roată
atârnă de o grindă, într-un cui
sub tavanul cu vechituri, într-o ghivetă picură apă
la parter într-o cameră nemobilată
un puști stă ghemuit într-un colț, cu o tabletă
se întreține cu iubita lui, pe net
în fața geamului o sapă taie iarba, încă nearsă
pe tocuri aleargă cea de la etajul doi
fusta-i prea strâmtă și trage de picioarele lungi
cu greu
fundu-i și fesele-i sunt apetisante și stârnesc multe priviri
neveste pe la ferestre se holbează
cu ciudă și strigă la bărbații din fața blocului
să vină repede sus
poștașul de pe bicicletă era să cadă, capul nu mai era cu el
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sete
un sertar vechi a adunat creioane într-o bibleotecă
dintr-o masardă
acoperișu-i vechi, într-un bloc cu trei etaje
podul coace hârtia din carți și caite, amintirile scrise gem
o grindă este coaptă, poate să se prăbușească
un cărucior de copil, fără o roată
atârnă de o grindă, într-un cui
sub tavanul cu vechituri, într-o ghivetă picură apă
la parter într-o cameră nemobilată
un puști stă ghemuit într-un colț, cu o tabletă
se întreține cu iubita lui, pe net
în fața geamului o sapă taie iarba, încă nearsă
pe tocuri aleargă cea de la etajul doi
fusta-i prea strâmtă și trage de picioarele lungi
cu greu
fundu-i și fesele-i sunt apetisante și stârnesc, multe priviri
neveste pe la ferestre se holbează
cu ciudă și strigă la bărbații din fața blocului
să vină repede sus
poștașul de pe bicicletă, era să cadă, capul nu mai era cu el
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolut
Poemele nu se vând, nu se prostituează.
Solemni părem, dar ce râdem în noi, ce râdem,
În vise întuneric nu există.
Crape capra, cobra, sobra,
Clipele nu obosesc niciodată?
Suntem sacii de box ai propriului eu,
Se spune că proștii au vise deștepte
Și invers, unele se realizează
Sub formă de bile mari pe trotuar.
Adică faci trotuarul, golanii nu merg cu bicicleta,
Doamnă frumoasă ca o toamnă,
Iubesc absurdul pentru că este simplu,
Am început să merg numai prin grădini,
Multe avantaje, nici un pisălog,
Un pictor uitat pe undeva,
Doi se pupă de zor,
Sanseverina e peste tot,
Bunica din Toronto zâmbește,
Ea nu va muri, știe și ea,
Ziua judecății nu a venit,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceiași ochi albaștri de metil
Dragă tată,
Eu știu că acolo în cer
Toți sfinții au ochii albaștri
Și mai știu că acolo în cer
Toți sfinții sunt sihaștri
Și plâng laolaltă.
Dintre toți sfinții îl iubesc pe acela
Care acum se va aprinde pe cer.
Îl voi privi cu aceiași ochi albaștri și-o să zbier
Tatăăă!
De ce nu mi-ai spus niciodată
Că ai fost și-ai rămas atât de stingher?
De ce nu mi-ai spus că viața este atât de neînsemnată
Fără cei sfinți,
Fără părinți?
Dragă tată,
Îmi întind palmele la cer,
Te rog, oblojește-mi trupul,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În orașul meu
plouă mărunt spre seară ies în umezeala străzilor
intru la coafor se fac programări pentru ziua femeii
la piațeta leului nici porumbeii nu stau pe vremea asta
nu deschid umbrela îmi place să merg prin ploaie
să mă întrebe de viață micile picături femei de serviciu
spală pe jos ceea ce murdăresc oamenii
fetele se cheamă cu băieții de pe un trotuar pe celălalt
cum ne strigăm noi pe uliță la țară cândva
un tătic n-aș fi zis cât de tânăr și firav filmează copilul
probabil puțin trecut de un an lângă mama lui copilă și ea
ținându-l de mână mă opresc nu vreau să intru în cadrul familial
în parc mihai pe calul lui este întreaga măreție a istoriei și orașului de la țărm
brazii mustesc de verde locul de joacă este gol
micile alei pentru bicicliști sunt populate doar de semne
e mâzgă în orașul meu și mașinile sâsâie ca niște șerpi
piețarii au acoperit tarabele și adunați într-un colț flecăresc politica
în felul lor la un pahar de spirtoasă
înaintez printre picături aburii sufletului meu se disipează în ochii serii
un domn cu alură de urs practic barează drumul
mă strecor subtil și simt cum din spate mă privește admirativ
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Farsa (Pamfletul copiilor)
Dragi copii, nu ascultați
Nici de mame, nici de tați,
De rudenii, de vecini,
De cicălitori străini...
Că și ei au fost copii
Și făceau năzdrăvănii.
Trăgeau mâțele de coadă,
Fugăreau tot prin ogradă,
Făceau focul în coșare,
Furau ouă din cuibare,
Se târau prin bălării,
Dând iama-n bostănării.
Acum, c-au îmbătrânit,
Mintea la cap le-a venit
Și vă docănesc mereu...
Dar voi faceți ce zic eu...
Fiți mai îndrăzneți, copii,
Aruncați pe străzi hârtii
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre biciclete și viață, adresa este: