Citate despre boi și moarte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la boi și moarte, dar cu o relevanță mică.
Soacra și vaca
O noră și cu o soacră
Care bine se împacă
Se-ntrebau lângă-o pășune:
- Ce-i mai bine bou sau vacă?
După multă chibzuială
Trăncănind fără să tacă
Soacra fu să hotărască:
- Eu mai bine cred că-i vacă.
Vaca pășunând pe-aproape:
- Mai bine să mor pe rug
După ce o viață-s mulsă
Și cu boul trag în jug
Și-am parte de-un taur tandru
Odată pe an, mi-e dor
Să fac dragoste într-una
Dar sfârșesc în abator.
[...] Citește tot
fabulă de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înserare de primăvară
Se duce soarele, unde s-o duce,
Și vine noaptea, de unde-o veni,
Se strânge multă lume la răscruce
Și latră câinii, făr-a conteni.
Pământul are un miros aparte,
Nu de conglomerat de silicați,
Iar carele din cer nu-s prea departe:
Se-aud cum suflă boii dejugați.
Să nu-mi furați această perspectivă,
Căci, dacă știu prea multe, mor ca voi;
Și n-aveți nici bomboane de colivă,
Să-l îndulciți pe Dumnezeu, apoi!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
John Wasson
Oh! Iarba udă de rouă de pe pășunea din Carolina de Nord
Prin care Rebecca se ținea de mine plângând, plângând, plângând,
Cu un copil în brațe și cu alți trei alergând alături, plângând,
Prelungind despărțirea eu plecam la războiul cu englezii;
Și-apoi anii lungi și grei până în ziua bătăliei de la Yorktown.
Și-apoi căutarea Rebeccăi,
Pe care am găsit-o într-un târziu în Virginia,
Doi copii muriseră-între timp.
Într-un car cu boi ne-am dus în Tennessee,
De acolo, după niște ani, în Illinois,
Pentru a sfârși aici, în Spoon River.
Am cosit iarba bizonului,
Am doborât păduri,
Am ridicat școli, am construit poduri,
Am croit drumuri, am cultivat câmpuri,
Singuri cu sărăcia, cu calamitățile, cu moartea
Dacă Harry Wilmans care a luptat în Filipine
Nu are un drapel pe mormânt,
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroi ad-hoc
Zău că nu aveți ce face
căutați iarăși "eroi"
mai lăsați-mă în pace
am o pungă de nevoi
Cum să nu vă cânt eroi
care stați pe baricade
ca și într-un car cu boi
tare bine vă mai șade
Colo sus, pe baricade
dacă nu aveți ce face
mai muriți, dar cum se cade
și lăsați-mă în pace
Moș Crăciun, vino cu sacul
ia-i și du-i direct la dracu`
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezervația de zimbri
O mie de ani, vînătorii zeloși
Vînatul suprem al pădurii-l vînară
Nu porci, căprioare, fazani și cocoși
Ci zimbri, că ei sînt pe stema de țară!
Măreț animal este zimbrul cel mut!
O mie de ani de săgeți și rafale
Dar el, melancolic, ca și la-nceput
La nimeni nu-nchină puterile sale.
Cu milă privește spre brazda de plug
Spre ieslea lui tremură botul și nara
Mai bine vînat decît vită în jug
Căci zimbrul nu ia de la alții povara.
Pe sine se poartă în negre păduri
Și tropotul lui grea furtună anunță
Și-și duce lumina în ochii lui puri
Și tropot de zimbri viței în sămînță.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lenore
Din somn Lenore-n zori de zi
Tresare tulburată:
O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort?
Veni-vei tu odată?
Iubitul ei lupta sub steag
În văile boeme
Și nu-i scrisese nici un șir
De-atât amar de vreme.
Țarina și viteazul crai,
Sătui de jaf și pară,
Au pus războiului sfârșit
Și pace încheiară.
Și cling! și clang! oști după oști,
Cu flori împodobite,
În zvon de tobe se-ntorceau
La vetrele iubite.
Era un glas și-un forfot viu
Din plaiuri până-n vale
[...] Citește tot
poezie celebră de Gottfried August Burger, traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Numai una!
Pe umeri pletele-i curg râu
Mlădie, ca un spic de grâu,
Cu șorțul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.
Și când o văd, îngălbenesc;
Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc,
Iar când merg alții de-o pețesc,
Vin popi de mă dezleagă.
La vorbă-n drum, trei ceasuri trec
Ea pleacă, eu mă fac că plec,
Dar stau acolo și-o petrec
Cu ochii cât e zarea.
Așa cum e săracă ea,
Aș vrea s-o știu nevasta mea,
Dar oameni răi din lume rea
Îmi tot închid cărarea.
Și câte vorbe-mi aud eu!
Toți frații mă vorbesc de rău,
Și tata-i supărat mereu,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Când am să mor, să mi se sape o fântână adâncă, într-o câmpie secetoasă, din care să se împartă trecătorilor istoviți apă în urcioare. Să fiu dusă la groapă în dogoarea amiezii, într-un car cu patru boi, îmbrăcată în port oltenesc, cu o floare la cingătoare, pe cap să mi se pună colțarul alb, iar în picioare ciorapi de lână, fără pantofii care m-au canonit toată viața.
Maria Tănase în Caietul confesiunilor (2 mai 1963)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boul și virușii
Ca toți boii, fără minte,
Boul Apis, Președinte
Ales de mulți boi și oi,
Și-a făcut guvern de boi.
Și-ncepu el să conducă
După mintea lui năucă:
Avea premier, codoș,
Un bețiv, loial cocoș,
Care traducea în viață,
Tot ce-avea în mintea-i creață...
Lăsăm zilele în care,
Cu un porc drogat, cel care
Din guvernul lui în grații
A tăiat zilnic din rații,
Ca ministru finanțist
Și vom spune ce-i mai trist:
S-a-ntâmplat-așa-ntr-o vară,
Ca o gripă aviară
S-afecteze-ntregul sat
Și atunci a ordonat
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constelații care mor
(Iuliei Hașdeu)
De la lună și-napoi
Fuge carul meu cu boi;
Carul mare o fi mic,
Carul mic o fi nimic?
Stelele din ochii tăi
Se despart în două văi:
Una duce la amiaz,
Luminând ochiul meu treaz,
Una-și face drum spre Nord,
Dând lucirea pentr-un ort.
Carul mare-i scuturat
Peste noi și peste pat.
Și rămân cu ochi străin
Toate pleacă, toate vin,
Numai carul meu cu boi
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată stam la fereastra casei mele și priveam printre gratii, și am zărit printre cei lipsiți de minte, am văzut un tânăr fără pricepere. El trecea pe uliță pe lângă colțul casei ei și se îndrepta către locuința ei. Era în amurgul serii unei zile, când se lasă umbra și întunericul nopții. Și iată o femeie îl întâmpină, având înfățișare de desfrânată și cu prefăcătorie în inimă; aprigă și de neținut în frâu, picioarele ei nu se mai odihneau în casă; când în casă, când afară, stând la pândă lângă orice colț. Ea îl apucă și-l sărută și cu o căutătură obraznică îi zise: "Trebuia să aduc jertfe de pace; astăzi am împlinit făgăduințele mele; pentru aceasta am ieșit în întâmpinarea ta, ca să te caut și iată că te-am găsit. Cu scoarțe am gătit patul meu, cu așternuturi de în din Egipt, cu miresme am stropit patul meu, cu mir, aloe și chinamon. Vino, să ne îmbătăm de iubire până dimineață, să ne cufundăm în desfătări de dragoste, că bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe, luat-a cu dânsul o pungă cu bani și se va întoarce acasă la lună plină!" Ea îl ademeni prin mulțimea cuvintelor ei și-l smulse prin graiurile ademenitoare ale buzelor sale; el începu să meargă dintr-o dată după ea, ca un bou la junghiere și ca un cerb care se zorește spre capcană, până când o săgeată îi străpunge ficatul; după cum o pasăre grăbește spre laț și nu-și dă seama că acolo își sfârșește viața. Și acum, fiule, ascultă-mă și ia aminte la cuvintele gurii mele! Inima ta să nu se plece spre căile ei și nu te rătăci pe potecile ei, căci ea a rănit pe mulți și pe foarte mulți i-a omorât. Casa ei sunt căile iadului, care duc la cămările morții.
Solomon în Pildele lui Solomon, Ferirea de desfrânare - 7:6-27
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpădia și boul
Printre gunoaie, pe-o tarla pustie,
A răsărit timid o păpădie
Și s-a întristat că-n jur, până departe,
Erau doar mărăcini și sticle sparte.
Și ce mirosuri grele, infernale,
De câini și iepuri morți, și de fecale,
În arșița de foc umpleau văzduhul,
Că îi venea îndată să-și dea duhul.
Și s-a rugat cu foc încrezătoare,
O, Doamne, Tu mă scapă de duhoare,
Și îngerii din ceruri îi convoacă,
Ca să mă scoți mai repede din cloacă.
Dar, iată, sub a soarelui văpaie,
Păștea un bou bătrân printre gunoaie,
Ce neputând durerea-i să înțeleagă,
Făcu pe ea o balegă întreagă.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (1 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul marinarilor venerici și al femeii depravate
Clădit pe mlaștini, somnorosul port
Visa la sud, puțin a mort
Și în el una, a tămâie
Întinsă pe araci ca via
Își făcea gravă meseria.
Era una vestită și până în fund
Bolnavă, peste zăplaz cu gest rotund
Chema prin seară acvatici răzleți
La rol primordial de călăreți
De fiecare dată cu un câștig cinstit
Vindea o pulpă veche și-un sex cam paradit.
Vindea cântând, sirena, ca-n basm și epopeie.
Ca-n navigări vestite descrise-n odiseie:
Veniți la mine marinari
La trupul meu cu tâțe tari
Imaculate, ca de ceară
La sexul meu de domnișoară
Veniți cu bani rotunzi de aur
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gligore Fărățară
De-un car de ani mă tot numesc așa
bătrânii brazi pe care-i țin de neamuri,
aghezmuind pe jos, în calea mea,
cu lacrimi de rășină de pe ramuri.
Când urc pe munte, sus, printre păduri,
aud, de sub a crengilor povară,
cum mă îndeamnă nevăzute guri:
"Rămâi la noi, Gligore Fărățară."
Dacă mă prinde-al Dunării șuvoi
cu spume albe ce se sparg în valuri:
"Gligore Fărățară, hai cu noi!"
mă cheamă glasul apei dintre maluri.
Iar când pornesc smerit spre cimitir
să mai îngrop câte-un copil de ceară
mă trag de mână morții mei în șir:
"Mai stai cu noi, Gligore Fărățară."
[...] Citește tot
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răbdarea boului este demnă de admirație
Răbdarea boului este demnă de admirație.
Pentru unii Dumnezeu este un ou.
Comic - taurul învață aria toreadorului.
Profeții ne distrug iluziile.
Niciodată nu mori la timp.
Nu există ceva imposibil, există doar neputință.
Dreptatea nu acceptă egalitatea.
E mai ușor să distrugi ceva, decât să înțelegi.
Diferența dintre artă și meșteșug este foarte limpede - arta este mereu reușită.
Muștele nu cunosc diferențele dintre om și animal, nu-l recunosc nici pe păianjen.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știrile TV
Frig afară, frig în cuget,
frig în casă, gol pe masă,
pantofi rupți și haina roasă,
bou strigându-și foamea-n muget,
soba-i rece, viața trece,
apa-ngheață-n dimineață,
plânge-n noapte-o mogâldeață,
taică-su-i beat și petrece,
mama doarme nemâncată,
gaz în lampă nu mai este,
lada s-a golit de zestre,
gura lumii e spurcată.
"-Auzi, soro,-au scăpătat!
Nu au după ce bea apă,
ăla mic de foame crapă,
că Ileana l-a-nțărcat.
Nu mai are pic de lapte!
Vaca le-a murit ieri seară!
Sunt mândri, nu vor să ceară!
-vorbeau două babe, 'n șoapte.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banca și Ordinea Mondială
Că există Dumnezeu?!..
De sunt bani! EL nu contează,
Fie vorba intre noi,
Giganți bogați...
Te au în pază.
E obosit si demodat,
Ingerul tău păzitor,
In corpul tău ți-aș implanta,
Un microcip nemuritor.
La trezit de dimineață,
Ai un ceas fără sirenă,
E setat sa te trezească,
Microcipul tău din venă.
Eu te știu și cum respiri,
Sănătos sau cardiac,
Pentru mine nu contează,
Mă amuz puțin și tac.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Sbârcea (2020)
Adăugat de Vasile Sbârcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Plagiat
Cățeluș cu păru' creț
Fură rața din coteț,
El se jură că nu fură
Ca dulăii buni de gură,
Nu cum latră ăia proști
Ce n-au școală de la foști,
Posedând, că-i modă-n stat,
La ciordit, un doctorat,
Cum e lupta pe ciolan,
O potaie, din alt clan,
L-a turnat, impertinent,
La ziare-n occident,
Pentru-o măgărie crasă,
Cum fac boii fără clasă,
Ori vițeii de la bac
Ce-au fost prinși cu mâța-n sac,
Copiind, neinspirat,
Teza lui de doctorat,
După o lucrare, chiar,
Demnă de un găinar,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Antidot
Pietrele nu știu să plângă,
Oamenii nu au nevoi,
Mintea ta vrea doar să râdă,
Eu pot potcovi doi boi.
Sufletele reci se-ascund,
Lumea le aplaudă des,
Știu că tu nu vrei să râd,
Vrei doar calea spre succes.
Dacă focul nu te arde,
Dacă inima nu doare,
De ce nu te temi de moarte?
De ce nu cauți izvoare?
Te găsesc pe cerul meu,
Încă nu ți-am dat un nume,
Vreau să spulber tot ce-i greu
Și apoi să fug în lume.
Paginile le ascund,
Emoțiile-s peste tot,
Spune-mi tu, chiar crezi ce spui?
Sau ești doar un antidot?
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dan, capitan de plai
Frunză verde de mălai;
Cine merge sus la rai?
Merge Dan, șoiman de plai,
C-a ucis el mulți dușmani,
Un vizir și patru hani.
Frunză verde lemn de brad,
Cine merge jos în iad?
Merg tătarii lui Murad,
C-au ucis în zi de mai
Pe Dan, căpitan de plai!
(Fragm. de cântec poporal)
I
Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singuratic
În peștera de stâncă, pe-un munte păduratic,
Privind cu veselie cum soarele răsare,
Dând viață luminoasă cu-o caldă sărutare,
Privind cu jale lungă cum soarele apune...
Așa și el apus-a din zile mari și bune!
[...] Citește tot
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre boi și moarte, adresa este: