cărbune şi viaţă

Pe malul Oltului

Pornind din Lotru spre Cornet,
Şoseaua urcă-ncet... încet...
Ţinându-se parcă de mână
Cu linia ferată,
O vecină,
Ce-i pare totuşi o străină,
Fiindcă nu seamănă cu ea,
O biată bătrână şosea
Banală -
Dar naţională!...

Şoseaua urcă-ncet, ca de-obicei,
Proptindu-se doar în copacii ei...
Urcă tăcută
Şi timidă
Ca o omidă...
În timp ce linia ferată
Urcă ţipând,
Parcă-ar fi beată,
Ca şi locomotiva "Malaxa",

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă (Pamfletul omului nou)

Să fiu ceva, înţeleg,
Ce să fiu, e greu s-aleg...
Din atâtea meserii
Cunoscute de copii.
M-aş face şi eu zidar,
Dar mă umplu de mortar.
Cismar, mi-ar trece prin cap,
Dar mă murdăresc cu pap.
Fierar, ar fi toate bune,
Dar mă mânjesc cu cărbune.
Croitor, pot să mă fac,
Însă mă înţep în ac.
Tapinar, ar fi mai bine,
Dar cade vreun pom pe mine.
La câmp, ca agricultor,
Ar fi mai atrăgător,
Dar prea este mult noroi
Când e culesul în toi.
Ca brutar şef-cocător,
Prea te coci lângă cuptor,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de sfârşit

Am multe observaţii să vă
fac, nici nu va trece viaţa şi
voi spune, de ce n-aţi dat
săracilor cărbune. să poată
merge lumea în alt veac?

Nici nu era nimic dacă lăsaţi
să mai consume lumea nişte
pâine şi nu loveaţi în ea ca-n
bot de câine ce muşcă fără
noimă kilowaţi.

Aţi economisit aşa puţin
că uite-acum în galantar se vede
prin zornăitul tragic de monede
c-aţi consumat mai mult pentru venin.

Dar, înainte de a încheia, o
întrebare, totuşi, cea mai
mare, cum nu v-a fost

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Poezii cenzurate
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină întunecată

[Umbra]

În fiecare zi
De un infinit de ori

Şi copacii mor
Aşteptând în rând ca la tăiere
În a omului onor
Sacrificaţi pentru o clipă de plăcere.
Ne mişcăm, trezim, visăm
Fără ca-n viaţă să discernem
Un cărbune, diamant
Un diamant ce-i tot cărbune.
Nu conştiinţa, inteligenţa
E ceea ce
Ne face umani, geniali sau raţionali.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

The song remains the same

toamna îşi scoate ruginiul
de sub frunze
natural
coşmarul oricărui om
conştient că numai trecerea timpului
i-a făcut toate astea
adevărat vă spun că nu va trece o zi fără să iubească
eu doar privesc de departe
lucid
cât îmi permit anii puţini şi lipsiţi de putere
în fiecare rugăciune
îi pomenesc vinovat că nu-mi plac
castanele coapte
untul de arahide
grăsimile nesaturate
eman un fel de răceală
indiferenţa are zona ei de confort
nu-mi place să vorbesc despre mine
mintea celor din jur înseamnă o imaginaţie a răului
în zilele bune

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulcele zahar din pelinul amar

În viaţă sunt lumini si umbre
Cărbuni aprins si rosu jar
Clopoţel sună lumini sumbre
Dulcele zahar din pelinul amar

Privesc timpul se tot arde
Si inima-mi saltă arde si ea
Flacăra dansează si râde
Scrisori ce-s uitate pe canapea

Am scris timpului ce va veni
Căci ce-a fost ieri am cunoscut
Ce este azi mâine nu se va pomeni
Viitorul încă nu s-a născut

Am vrut să-l iau din faşe
Să îl cunosc să mă cunoască
Să nu-mi mai joace mie farse
Si sufletul să mi-l rănească

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva

mă ridicam
în vârful picioarelor
şi-mi priveam sufletul
cum
tiptil fugea la marginea
patului părinţilor
privindu-le
iubirea profundă

acum
dor gleznele
dar

tot mă ridic în vârful
picioarelor
privesc viaţa cum
tiptil furişează
o rază de speranţă
printre cărbunii încinşi
ai disperării

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul victimelor din minerit

Îşi descleştează falca de cărbune,
Ademenind în ea, hulpava mină,
Orfanii de noroc şi de lumină,
Pe care-atât de fragezi îi răpune.

În galerii, ajunse gropi comune,
S-au înfrăţit cu iadul, fără vină,
Să-şi ia o pâine neagră, pentru cină,
Din leafa cu miros de-ngropăciune.

Când liniştea se spintecă, afară,
Vuieşte-n noi un murmur abisal
Ce-acoperă şi marşul de fanfară,

Iar soarta, la al vieţii madrigal,
În Valea Jiului a câta oară!
Adaugă un nou acord final...

sonet de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necrolog

In memoriam Fănică Ţipă

Ieri tânăr în amiaza vieţii
Pe pat, bolnav şi pesimist,
Căci zorii noi ai dimineţii
Nu-i prinde. Era foarte trist!

Şi azi făr' nicio raţiune
Un clopot bate ca,-n pustiu
Viaţa-i s-a stins ca un cărbune
Şi parcă nimeni nu e viu.

S-a scurs timpul de rugăciune,
În curte-i pregătit un car,
Un clopot bate-a-ngropăciune
Viclean, din ce în ce mai rar!

S-au stins pe vatră toţi tăciunii-
Persistă fumul de tămâie-
Veni şi vremea-ngropăciunii

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste pentru cărbuni

Strângem la piept cărbuni încinşi,
Aprinşi de sentimente trecătoare,
Şi bucuroşi trăim cu ei în sân,
Ori trişti şi plânşi, cu ei în buzunare.
Strângem în braţe cărbuni din interes,
Aprinşi cu zâmbetele false,
Şi bucuroşi trăim în faţa lumii,
În timp ce-n aşternut, durerea-i mare.
Strângem în pumni cărbuni frumoşi,
Aprinşi şi-ntreţinuţi cu daruri,
Şi frânţi suntem în inimă,
Ştiind că banii ţin aprinşi cărbunii.
Strângem la piept cărbuni lăsaţi,
Lăsaţi de alţii pe poteci în lume,
Şi cu iuţeală strângem ce-am găsit,
Fără să cerem ajutor la Domnul.

Strângem la piept cărbuni încinşi
Şi suferim amarnic,
Pentru că Dumnezeul-Tată a lăsat s-alegem,

[...] Citeşte tot

poezie de Adelina Cojocaru (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exişti

închid uşi
mă încui în ieri şi-n urmă zile
clipe-mi sting lumini
număr chei
rătăcesc amintiri dinspre viitor
descuie-mă în tine
cu răbdare într-un alt mâine

opaiţul inimii îmi alungă umbre
încăperea mea nu are margini
nu pot
cuprinde singur pereţi de viaţă
masa din mijlocul meu
ţine încă zarurile
rostogolesc nebune destinul
o faţă se opreşte spre viitor

tăcerea-n mine fumegă
mă ard-n cărbuni
prin vine-mi curge timpul

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (decembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă doar

O clipă doar să te-ntâlnesc
Ca zahărul în ceaiul fierbinte
Si apoi repede să mă topesc
Aburul pâinii ce iese din plite

Eu doar o clipă să te strîng
Tu jarule nestins de atâta dor
Ca pe un cărbune să te sting
Să simt aroma dulce a buzelor

Rămâne o clipă de eternitate
In gândul meu rămâi pe veci
Iubirea este durere si libertate
Din visul meu n-ai sa mai pleci

Taina iubirii trăită într-o clipă
Esenţă rosie din inima iubirii
Clona a sufletului meu culpă
Jertfa iubirii pe altarul mîntuirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă doar

O clipă doar să te ntâlnesc
Ca zahărul în ceaiul fierbinte
Si apoi repede să mă topesc
Aburul pâinii ce iese din plite

Eu doar o clipă să te strîng
Tu jarule nestins de atâta dor
Ca pe un cărbune să te sting
Să simt aroma dulce a buzelor

Rămâne o clipă de eternitate
In gândul meu rămâi pe veci
Iubirea este durere si libertate
Din visul meu n ai sa mai pleci

Taina iubirii trăită într o clipă
Esenţă rosie din inima iubirii
Clona a sufletului meu culpă
Jertfa iubirii pe altarul mîntuirii

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie pentru un corcoduş

Peste sute de mii de ani,
eu voi fi petrolul pentru care
se bat muşuroaiele, iar
tu vei fi cărbune găsit din plictiseală
prin văgăuni rămase poate şomere.

Şi ne vor incinera în aceiaşi
termocentrală, uniţi de nişte
mâini obosite într-un fum ce
va arăta precum o stafie care
nu cere răzbunare ca în Hamlet,
dorind mai mult ca sigur să fim
consideraţi măcar un nor ce
îi obligă pe copii
să deseneze.

Iar oamenii vor trăi în acelaşi
confort, dorind să-şi arate
corpul întregii veşnicii, în timp
ce-şi vor arde strămoşii pentru

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru-Valentin Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nebunului

Mai bine-ţi văd chipul uscat, neg lângă neg,
Mai bine-ţi văd tâmplele-nvineţite, piatră flint,
Decât să uit s-alerg, s-alerg
După sunetul fermecat al unui corn de-argint.

Mai bine-ţi leg fruntea cu o nuia de sălcioară
Şi-alerg, alerg până-n ceasul în care o să mori,
Decât s-adorm pe-o pernă moale-n fiecare seară
Făr-a-nălţa capul când trec pe dealuri vânători.

Mai bine-ţi văd obrajii cenuşii precum scaieţii
Şi părul sur – negru-acum cum sunt cărbunii,
Decât să uit s-alerg în vara vieţii
După ogarii albi ca laptele ai lunii.

poezie de Elinor Morton Wylie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor cu rimele-n cruce

Aleargă codana sub flori de cireş
În adierea dulcii primăveri,
Se bucură de soare, muşcă din vers,
Frumoasă-i şi azi ca şi ieri...

Braţele-i mângâie stelele în zbor,
Voiniceşte o prind de mijloc,
Aleargă, aleargă codana cu dor
În clipa iubirii cu foc...

Şi nu aleargă în vise pătate,
În găuri mai negre ca ochii minciunii,
Ea luminează speranţa-n cetate,
Deoache pământul şi-i stinge cărbunii...

Izvorul de viaţă apasă pe buze
Surâsu-i ca mierea iubirii, mai dulce,
Înoată cu mine între fluturi şi frunze
Şi facem amor cu rimele-n cruce!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţă în scânduri

Copac înflorit peste copac uscat
Oho! Ce rug în rugăciune
păcat de el că-i condamnat
în jarul unui alt cărbune...

Dacă fiecare palmă are un cui în care să-ţi agăţi credinţa
când ţi-e prea haină de febra ei
sau
prea tremur de desgheţul ei
când eşti în încurcătură
fiindcă ai două mâini două palme două cuie
ce faci?
pe care să-ţi agăţi credinţa asta
o viaţă într-una
o moarte într-alta
sau sfâşii credinţa în două
şi o lepezi pe jos!?

Copac înflorit peste copac uscat
ai ales să te scuturi

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceaiul de la ora cinci

La ora asta... pregăteşte ceaiul,
Mai am doar trei minute şi ajung,
Dacă-ntârzii... nu ăsta ar fi baiul,
Ci neputinţa gestului nătâng.

Alerg înfometat şi-n disperare,
În ceaşc-aş vrea să pui şi puţin rom,
Bonus primeşti... o dulce sărutare
Şi-n pat apoi, iubito, n-o să dorm.

E ora cinci... şi am bătut la uşă,
Privirea îmi alunecă-nspre sâni,
De pălărie scap... şi de mănuşă,
Iar ochii tăi mă ard ca doi cărbuni.

Trăiesc se pare-o clipă păcătoasă,
De-o săptămân-aştept, să te iubesc,
Buzele-ating o mâna mătăsoasă,
Iar ceaiul are-un gust dumnezeiesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motive de schimbare

speranţa mă transpune în stări de vibraţii
descoperind cu ea căi de purificare
fac salturi de voinţă cu zeci de admiraţii
mă pregătesc mereu pentru marea schimbare.

am ridicat altarul pe cărbuni de foc
din flăcări să renasc ca pasărea Phoenix
despicând obscurităţi cu mare noroc
arzând în conştiinţă rugăciuni de onix.

inima mea a ars mereu precum o torţă
să lumineze bezne haotice, haine
dar am avut credinţa ce mi-a dat o forţă
să lupt cu deznădejdea ce duce la ruine.

nu cred în sufletele care nu se frământă
fără freamătul dumnezeiesc viaţa e răsfrântă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca o flacără...

Nu-i materie viaţa, este pură energie...
Naşterea-i e amnar, vâlvătaia-i făclie.
Începutu-i fragil, înteţitu-i cu suflul,
Roşu-i este sclipirea, rug îi e începutul.

Vântul nu o doboară, îi dă înalt, o iuţeşte,
Apa îi este ardoarea, în înec o sfârşeşte.
Emanaţia-i suflet, cum fuiorul de fum,
Rece-şi are sfârşitul, prin cărbune înspre scrum.

Focul viu, e de tânăr... trosnet dă în scântei,
Zgomotul îl înalţă, exploziv în idei.
Mistuirea-i în plin, tot distruge în cale...
Creatoare-i de crimă, topitor de metale.

Calmu-i este final; din făclie vioaie
Alb-cernitul e spuza, crudul lemn îl îndoaie.
Înţeleptul emană pulsu-i intermitent...
Poate naşte un altul transferându-l ardent.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!