căsătorie şi rude

Raşela

I-a murit lui Şmil soţia,
Draga lui cu ochii mari;
Tristă-i toată ceainăria,
Tristă-i strada Mămulari.

Era blândă şi frumoasă,
Albă ca un trandafir...
Jale-a fost la Şmil, acasă;
Jale-a fost la cimitir.

Toţi plângeau: – Aşa o damă,
Şmil o să-şi găsească greu.
(Un portret de pus în ramă!)
Şi-a luat-o Dumnezeu!

Zece ani de căsnicie
Nu-s o lună, nu-s un an!
Ca femeie şi soţie
... Ea era în primul plan.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate neajunsurile pornesc de la sărăcie. Lumea îl jigneşte pe omul sărac, prietenii săi se transformă în duşmani, rudele încep să-l urască, nici soţia nu-l mai respectă.

Sudraka în Căruţa de lemn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii noştri şi-au băgat neamurile în funcţii publice, politice şi administrative, mai ceva decât Ceauşescu: Băsescu – fiica; Ponta – socrul şi nevasta; Antonescu – nevasta, etc. (pamflet)

Mame, taţi, surori şi fraţi,
Fii şi fi'ce şi cumnaţi,
Socri, gineri şi nurori,
Cuscri şi copii din flori,
Şi bunici, ba şi nepoţi,
Unchi, mătuşi şi strănepoţi,
Tot ce-nseamnă rubedenii
Ne-aţi pus astăzi căpetenii.
Chiar şi-amantele şi-amanţii,
Fufele şi cu berbanţii
Ne sunt azi, vai, guvernanţii!
.............................................
Ceauşescu era unul
Şi n-a apucat Crăciunul;
Voi, cei "tari în pipotă",
Sunteţi azi o liotă.

poezie de George Budoi din Politică şi politicieni (13 martie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţiei mele, la împlinirea vârstei de 40 de ani

Părinţi şi rude, şi mulţi fani
Toţi îţi spun, astăzi, "La mulţi ani!"
De ziua ta, nu ţi-aş mai da,
Ci, dimpotrivă, ţi-aş lua:
De ziua ta, dintr-un condei,
Eu ţi-aş lua 20 din ei.

poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (23 ianuarie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum am avut întotdeauna un puternic sentiment de predestinare, nu prea pot crede în întâmplare, mai ales când viaţa cam depăşeşte măsura în privinţa coincidenţelor. Ne-apucă râsul când, în melodramele de altădată şi-n telenovelele de azi, gemeni despărţiţi din leagăn se regăsesc după treizeci de ani, mame şi fii îşi descoperă rudenia chiar când sunt gata să se căsătorească unii cu alţii etc.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile, Întâlnire la Torino (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudatul călător

nu vin albinele niciodată
în capelele cu morţi
să sugă sucul lânced
din coroanele cu flori
nici păsările nu-şi iau zborul
din streaşină de cremator
spre norul gros eliberat
de trupuri

vin numai rudele morţilor
cu haine transformate
de ceremonie
străbat aleile sau urcă dealul
plâng si se zbat
smulgându-şi părul
logodnice neveste mame şi
surori
bărbaţi din lanţul cărora s-a
rupt
câte-o verigă trainică de neam

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dealul

Unde sunt Elmer, Herman, Bert, Tom şi Charley,
Cel slab de înger, cel cu braţul puternic, clownul, beţivanul, luptătorul?
Toţi, toţi dorm pe deal.

Unul a murit de febră,
Unul a ars într-o mină,
Unul a fost ucis într-o încăierare,
Unul s-a stins la închisoare,
Unul a căzut de pe un pod, trudind pentru copii şi soţie
Toţi, toţi dorm, dorm, dorm pe deal.

Unde sunt Ella, Kate, Mag, Lizzie şi Edith,
Inima blândă, sufletul simplu, cea zgomotoasă, cea mândră, cea fericită...?
Toate, toate dorm pe deal.

Una a murit într-o naştere ruşinoasă,
Una din nefericire în dragoste,
Una în mâinile unei brute într-n bordel,
Una din mândrie frântă căutând să împlinească chemarea inimii;
Una după o viaţă în depărtatele Londra şi Paris.

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă cu zarul

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt,
altminteri, nici măcar nu încerca.

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt.

s-ar putea să-ţi pierzi iubita,
soţia, rudele, serviciul şi poate minţile.
fă-o până la capăt,
s-ar putea să nu mănânci 3 sau 4 zile.
s-ar putea să îngheţi pe o bancă-n parc.
s-ar putea să faci puşcărie,
s-ar putea să te faci de râs,
de batjocură,
să rămâi singur,
singurătatea e un dar,
toate celelalte sunt teste de rezistenţă,
a cât de mult chiar vrei să faci asta.

iar tu o vei face
în ciuda respingerii şi a şanselor schiloade

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul din cartul de noapte al navei Charlotte Jane

E primul cart de noapte, frăţiorii mei,
Vânturi mari, grozave, bat peste şapte mări*
Şi stele reci sclipesc pe boltă, frăţiorii mei,
Mistica lor deschide căi spre cele patru zări.

Prova navei noastre-şi croieşte drum
Prin apele cele mari, scăpărătoare,
Promiţând locului pe care-l părăsim acum
Şi locului spre care ne-ndreptăm bunăstare!

Acum, aplecaţi-vă-n tăcere, frăţiorii mei,
Frunţile deasupra vinului sfânt,
În memoria strămoşilor morţi, frăţiorii mei,
De un sânge cu noi, din acelaşi pământ.

Deşi mormintele lor sunt la fel de departe ca luna
De-acest ocean albastru, adevăr spun vouă,
Spiritul lor ne va însoţi întotdeauna
Acolo unde mergem, în ţara cea nouă.

[...] Citeşte tot

poezie de James Edward Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isa Nutter

Doctorul Meyers a spus că am satiriázis,
Iar doctorul Hill că mai degrabă-ar fi leucemie –
Însă eu ştiu de ce-am ajuns aici:
Aveam şaizeci de ani, dar eram zdravăn ca un bărbat
În putere, de treizeci şi cinci sau patruzeci de ani.
Şi n-a fost din cauză că scriam o scrisoare pe zi,
Nici pentru că mă culcam, şapte zile pe săptămână, noaptea târziu,
Şi n-a fost din cauza stresului de-a mă gândi mereu la Minnie.
Şi n-a fost nici teama sau vreo gelozie înspăimântătoare,
Sau încercările necontenite de a pătrunde
În mintea ei fermecătoare, sau simpatia
Pentru viaţa nenorocită pe care a dus-o
Cu soţul de-al doilea –

Nimic din toate acestea nu m-au pus la pământ –
Ci numai vociferările fiicelor şi ameninţările fiilor,
Rânjetele şi blestemele tuturor rudelor mele,
Iar asta până în ziua în care ne-am dus pe furiş la Peoria
Şi m-am căsătorit cu Minnie, împotriva voinţei lor –
Acum, de ce vă mai miraţi că testamentul meu a fost făcut

[...] Citeşte tot

poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare show de Anul Nou!

Ascultaţi cu mic, cu mare, să vedeţi numai ce show
S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.
C-au venit 'napoi acasă, după douăzeci de ani,
Ion cu Leana lu' Cipezăr, cetăţeni americani.

Şi-uite-aşa, Revelionul l-au făcut din case-n case
Pe la rude şi prieteni până-n zori, la ora şase.
Şi-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,
Ion Cipezăr, beat morişcă, începu să-şi amintească:

- Măi nevastă, ţii tu minte când erai pe vremuri fată?
Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:
- Hai s-o facem înc-o dată să-ţi arăt cât sunt de zmeu!

Şi-o împinse pe Lenuţa drept pe sârmele-alea creţe
Şi-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinereţe!
Când gătară socoteala, Ion îi spuse-aşa, cuminte:
- Măi nebuno, ce mişcări! Eşti mai tare ca-nainte!

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Olariu (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faceţi o mare greşeală atunci când vorbiţi de problemele apărute în cuplu, cu vecinii sau cu rudele. Să presupunem că o femeie povesteşte prietenei sale: "Soţul meu nu-mi dă niciodată bani. Se poartă îngrozitor cu mama mea, este beţiv şi mă jigneşte în fiecare zi". Desigur că toţi cei care aud aceste vorbe îşi formează o imagine proastă despre el şi aceasta nu va ajuta cu nimic cuplul. Toţi vor mentaliza negativ şi va fi cu mult mai greu să reparaţi situaţia creată.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi critici culturali inteligenţi au observat că aproape că ne întoarcem în vremurile preromantice, premoderne, când căsătoria sau conexiunea în dragoste era o chestiune a rudelor, sfătuitorilor, şi aşa mai departe. Unchiul tău, ai tăi selectau cu cine să te căsătoreşti. În prezent este asemănător, dar în locul acelor înţelepţi unchi bătrâni şi a altora ca ei, există agenţii de întâlniri, matrimoniale. Ceea ce ne oferă este exact dragoste fără "cădere", fără "cădere în dragoste", fără acea total imprevizibilă, dramatică întâlnire întâmplătoare. Şi asta cred că este foarte trist. Cred că în zilele noastre suntem pur şi simplu din ce în ce mai temători faţă de aceste întâlniri posibile. Ele sunt totul accidentale, dar rezultatul unei astfel de întâlniri, dacă o accepţi ca pe ceva pentru care te-ai pregătit toată viaţa, este o altă poveste.

citat din Slavoj Zizek
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate personajele feminine din romanele mele sunt inspirate de femeile chiliene, pe care le cunosc bine pentru că am lucrat cu ele şi pentru ele ani în şir. Mai mult decât domnişoarele din clasa de sus, cu picioarele lor lungi şi pletele lor blonde, mă impresionează femeile din popor, mature, puternice, muncitoare, pământene. Amante înfocate când sunt tinere, apoi stâlpul casei, mame şi soţii de nădejde pentru bărbaţi care adesea nu le merită. Sub aripile lor îşi găsesc adăpost copiii proprii şi străini, prieteni, rude, cunoştinţe. Robotesc pentru alţii, se lasă pe ele la urmă de tot, muncesc fără preget şi îmbătrânesc prematur, dar nu-şi pierd capacitatea de a râde de ele însele, nici romantismul de a visa la alt bărbat şi nici flăcăruia de revoltă din inimă. Majoritatea au vocaţie de martir: se scoală primele ca să-şi servească familia şi se culcă ultimele; se mândresc că suferă şi se sacrifică.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce greu îmi e fără voi...

Cândva... demult, am trăit drama,
Când i-am pierdut pe-ai mei, pe rând.
Au decedat tata şi mama...
E greu fără ei, pe pământ.

Când a murit, n-a ştiut tata
Să spună că el va pleca.
Într-un minut el a fost gata
Şi am rămas numai cu mama.

De rude, timpul ne desparte.
Eu, astăzi, sunt la casa mea.
De necazuri avem parte
Ne înnoptează liniştea.

Era-ntr-o vineri, dimineaţa,
Când soţul meu a deceat.
Eu am rămas doar cu speranţa,
Iar el va fi de neuitat!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (2 noiembrie 2003)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifest pentru sănătatea Pământului

Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim şi suferim
De boala bolilor fără scăpare.

Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai şi avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep şi gol.

Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroşii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieţi iovi pe o planetă părăsită.

Şi mai avem şi straniul obicei
De-a spune, şi-n piept a ne şi bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifest pentru sănătatea Pământului

Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim şi suferim
De boala bolilor fără scăpare.

Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai şi avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep şi gol.

Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroşii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieţi iovi pe o planetă părăsită.

Şi mai avem şi straniul obicei
De-a spune, şi-n piept a ne şi bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Patrascu Ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă o vedeţi pe mama...

Dacă o vedeţi pe mama,
Tristă-n poartă, aşteptând,
Spuneţi-i să între-n casă,
N-o voi vizita curând...

Aşezaţi-o-n pat cu grijă,
Că-i bolnavă şi plăpândă,
Şi de vreţi, daţi-i pastila,
Moartea, s-o ia, stă la pândă.

Crăpaţi-i vreo două lemne,
Să nu tremure de frig,
Şi-aduceţi-i nişte apă,
Dacă vreţi, nu vă oblig...

Sunt departe şi străinii,
Mă ţin aici, al lor sclav,
Abia strâng banii de-o pâine,
Meseria mea? Zugrav.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În întâmpinarea muzei

moto:
Îmi place şi mie siesta
Luleua, cafeaua, nevasta
Dar mă deprimă ideea aceasta:
Să fiu cel mai urât din oraşul acesta!
---------------------------------

Nu te duce astăzi nicăieri
Stai acas' că vine muza
Singură şi fără călăuza
Ce-a plecat spre Babilon, de ieri

Dac-o-ntâmpini în fiord
Ai onoarea, primul pas
Ca busola, acul de compas
Îndreptat întruna către nord

Fiecare noapte aurora
Te invită pururi să citeşti
Clasicii pe care nu-i iubeşti

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amalgam

vin de la spital
mama a fost operată dimineaţă
îmi tremură picioarele
îmi vine să vărs

în faţa ochilor
doar tărgi şi seringi
aparate complicate şi oameni incompleţi

mama e mai uşoară cu câteva pietre

când m-a văzut în uşă
mi s-a părut
că mă năştea din nou

pe chipul ei
durerea şi toată lumina vieţii

se chinuia să râdă
un domn – şi el incomplet – i-a spus că e frumoasă

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!