cafea şi viaţă

Niciodată

Cafeaua rece stă pe masă,
O ceaşcă goală stă pe geam,
Mă ia un dor şi mă apasă,
De vremea de când doi eram.

Am pregătit două cafele,
Am pus lângă doi biscuiţi,
M-au copleşit clipele-acele,
Ce încă ne ştiau iubiţi...

Este curat, şi-un aer rece,
Eu pe pervaz la o ţigară,
Orice secundă simt cum trece,
Sperând s-apari din nou la scară.

Mă bântuie foste iubiri,
Aşa sunt eu, mereu pe gânduri,
Mereu le port în amintiri,
Şi le aştern mereu prin rânduri.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai schimbat partidele şi eu m-am făcut de râs, aia e! Nu mai pot să scot o vorbă nici la cafenea, nici la club, nicăieri. O viaţă întreagă cât am fost conservator toată lumea nu mi-a spus decât coane Iorgule; acuma, de când ai intrat dumneata în familie şi m-ai zăpăcit cu noile curente politice, când îmi zice lumea şobolan, când fripturist, când cutare şi cutare.

Tudor Muşatescu în ...escu (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Aş vrea ca în fiecare dimineaţă
Să am un zâmbet şi cafeaua dulce,
Aş vrea ca nici o lacrimă pe faţă
Să nu mai văd cum rece-mi curge.

Aş vrea o vorbă şi un zâmbet
S-apară din nou în viaţa mea,
Aş vrea să nu mai simt un urlet
Cum strigă în inima mea.

Aş vrea să am un cer senin
Şi un apus cu curcubeu,
Să nu-mi mai simt sufletul plin
Şi nici pierdut şi nici prea greu.

poezie de Eugenia Calancea (5 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vreme cât reuşea să împrăştie în casă, dimineaţă de dimineaţă, aroma caldă a cafelei cremoase ieşite din mâinile ei, Anna se simţea aparţinătoare a unui grup special, puter­nic şi biruitor peste toate ale vieţii: grupul soţiilor de nobili mai mari sau mai mici de pe Valea Rinului.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există trei lucruri în viaţă pe care nu le suport: cafeaua opărită, şampania călduţă şi femeile reci.

citat din Orson Welles
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre gene somnoroase
Dimineaţa-mi intră-n viaţă.
Zi de zi, la-aceeaşi oră,
Bem cafeaua faţă-n faţă.

catren de Tamara Bucur (2 octombrie 2019)
Adăugat de Tamara Bucur
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe masă arde o lumânare,
Liniştea-i asurzitoare...
Cafeaua mi s-a răcit de mult,
Eu cuget la ce-am fost o dată,
Si la ceea ce azi sunt,
Si oftez adânc, oftez prelung,
Căci viaţa este un moft prea scump,
Si trece ca un vis de vară.

Valeria Mahok (3 septembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe umerii femeilor apasă civilizaţia; era aşadar firesc ca femeile să o atace. Ce viaţă duc ele astăzi? Ele nu trăiesc decât din privaţiuni, chiar şi în industrie, unde bărbatul a acaparat până şi măruntele ocupaţii din croitorie, în timp ce se pot vedea femei chinuindu-se cu muncile grele ale câmpului. Nu este oare scandalos să vezi atleţi de treizeci de ani ghemuiţi în faţa unui birou şi plimbând cu braţe păroase o ceaşcă de cafea, ca şi când ar lipsi femeile şi copiii pentru a se ocupa de măruntele ocupaţii ale biroului şi gospodăriei?

Charles Fourier în Critica civilizaţiei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era senzualitatea însăşi. Pielea-i nu era cu adevărat neagră: cafea cu lapte - dar, "în acel moment al verii, cu puţin lapte şi multă cafea". Nu era niciuna dintre acele piei africane oarecum aspre, care păreau remarcabile armuri făcute pentru viaţa la soare. Ceva fragil, neted şi lucios, untos - elasticitatea fermă şi cremoasă a tinereţii.

Dominique Noguez în Dragoste neagră (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea

În urma unui rămas bun,
Acolo am prins rădăcină,
Stau şi le judec de nebun,
Să înţeleg cine-i de vină...

Pe calea tristă ce-ai ales,
Eu n-am sa pot păşi vreodată,
Sunt trist că nu te-am înţeles,
Poate voi şti cu altă fată.

Vei fi mereu o amintire,
Şi sunt dator să-ţi mulţumesc,
Din partea mea a fost iubire,
Tu m-ai făcut să o trăiesc.

A fost real sau ireal,
Eu am simţit, a fost divin,
În palma ta, purtat de val,
O întâmplare, un destin...

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radiografia unui zâmbet în colţul gurii

Îmi zâmbeşti iar
din colţul gurii
de pe radiografia pulmonară
sufocată de trecutul irespirabil
îmbâcsit cu patru pachete de Marlboro
şi cinci cafele pe zi
mă oripilează ochii tăi
au culoarea palmelor de viaţă
ţi-ai pus coastele în pungă
şi îţi cureţi oasele
de milenara carne a timpului
eşti galbenă ca ultima lumânare cu păr roşu
sorb sângele hepatic de toamnă
mă uit la tine
ştiu
ne vom întâlni în ultimul colţ al pătratului
dar...
nu te mai iubesc
respir

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

N.D

... ne-om întâlni cândva la Chişinău
cu-atâtea vremi trecute, la o masă
vei comanda încetişor cafea, iar eu
voi bolmoji că nu-i nevoie, lasă...

tu vei privi în ochii mei, senin
cum savurez această bătrâneţe
şi cafeluţa, lungă ca un chin
se va prelinge-n suflul dimineţii...

în aer vor pluti şi păpădii
şi puf de plopi alergici ca o grijă
şi eu voi insista ca tu să ştii
că port în suflet drept trofeu o schijă

treptat, cafeaua ta se va răci
trecând în stări fireşti de entropie
iar eu voind în ea să poţi ghici
m-oi clătina încetişor din temelie....

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La slujbă

La slujbă – unul din secrete -
Am viaţă dulce şi amară:
Îmi beau cafeaua pe-ndelete
Şi-o sorb, din ochi... pe secretară.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metafore şi epitete

Mi-ai apărut în cale ca o poezie,
Cu versuri lungi şi rime îmbrăţişate,
Având înşiruiri de adevăr şi fantezie,
Scrise pe suflet cu litere îngroşate.

Te pot descrie doar prin epitete,
În stihuri cu slove moi din catifea,
Versul ţi-l sorb în zori pe îndelete,
Ca pe o poezie cu aromă de cafea.

În strofa vieţii mele cu rime agitate,
Eşti o metaforă ce sufletu-mi alină,
Când îţi admir sfios şi pe nerăsuflate,
Piciorul metric şi glezna lui cea fină.

poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-AM CURAJUL
N-am curajul să privesc în fiecare zi în oglindă: îi simt ironia crăpându-i pe buze.
Îi întorc spatele cu bucurie, nu-i cunosc pe cei din urma mea: de ce-mi răsfoiesc amprentele ca pe frunzele toamnei?
Doamne, îmi beau cafeaua ca pe o cupă cu otravă: revigorantă!
Între timp, lumea se spală pe mâini cu acest verde târziu de toamnă.
Şi bucuria, şi tristeţea dau în clocot ca mustul în butoi. Bulele de aer îi măsoară viaţa... Efemeride de doi bani...
Aveţi dreptate, până la urmă, restul e totul!

Costel Zăgan în Predici eretice (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa

Spune, orice-ar fi, bună dimineaţa,
Fiindcă-n zori de zi reîncepe viaţa!

Dacă ceasul sună mult prea tare
Nu te enerva şi nu-l zdrobi,
Bucură-te-n clipa următoare
Că trăieşti şi-ncepi o nouă zi.

Strânge patul fără remuşcare,
Dă-le-ncolo de filozofii,
Pune-te mai repede-n mişcare
Şi ai să vezi ce om vei deveni!

Nu uita cafeaua aromată,
Bea caimacul şi fii optimist,
Lumea-i un castel de ciocolată
Şi n-ai nici-un folos dacă eşti trist.

Soarbe clipa ca pe o licoare,
Mâine cine ştie ce va fi,

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Cristian Buică, muzica de Cristian Buică, versuri de Cristian Buică
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea celor 1001 de stele

Astăzi mă nasc din nou
mai tânără decât ieri
am închis ferestrele nopţii
mă tăvălesc în lumina patului
în căutare de versuri nescrise
cu toate stelele adunate în mine
simţi? viaţa ne caută, ne atinge
o altă dimineaţă ne vorbeşte în tăcere
aerul e plin de urmele noastre
la capăt de taină
măinile tale îmi sărută poezia

o plajă nesfârşită e iubirea noastră
cafea sorbită între soare şi vânt
risipă de frumuseţe
adunată în cochilii
ce ne cântă vechile corăbii
şi ţărmurile cu nume de legendă

Dumnezeu ne trimite o clipă de paradis

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Beatrice Chesca (17 septembrie 2007)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ceaşcă de cafea

Ce minunat ar fi dacă am putea
Să bem acum o ceaşcă de cafea
Tu un espresso, frişcă şi mult lapte
Eu te-aş sorbi, iubito, printre şoapte

Dacă am bea şi un pahar cu vin
Am savura o clipă de senin
Şi am trăi într-un destin divin
Pe muzica lui Frederic Chopin

Când zorile ne-ar prinde îmbrăţişaţi
Să bem o ceaşcă de cafea cu mult zaţ
Dacă părea prea dulce sau amară
Să ştii că te iubesc ca prima oară

Nu am nevoie în viaţa asta de nimic
Doar de o pungă de cafea şi un ibric
Să torn în el dacă şi tu ai vrea
O linguriţă din iubirea mea şi-a ta

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E viaţa ca o ceaşcă de cafea;
Secretul e să ai cu cine-o bea.
Să-i sorbi caimacul cu atât nesaţ,
Să nu fii trist când ai s-ajungi la zaţ.

catren de Mihaela Banu (14 iulie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia turcească

1

Priveam acea ploaie turcească
Stând într-o cafenea
Cu oameni necunoscuţi,
Dar foarte simpatici.
Uitându-mă la vechiul obelisc
Şi la trecătorii fără umbrelă care alergau,
Mângâi continuu un pisicuţ care miaună,
Care îşi aşteaptă porţia de fericire carnală.
Ce-ar fi dacă aş întârzia la avion
Şi m-aş întoarce la această cafenea
Pentru a privi din nou
La ploaia turcească
În aşteptarea următoarei curse.

2

Sunt puţini câini pe-aici,
Iar pisicile – îndrăzneţe

[...] Citeşte tot

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!