Citate despre cai și săniuș, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la cai și săniuș, dar cu o relevanță mică.
Veac de tăcere
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "dacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "nu"
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "însă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "hai"
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai.
De ecouri mari de piatră vei fi răsă, vei fi plănsă.
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul "pleacă"
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvăntul"taci"
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".
Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Cănd se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi
Cănd vor susura izvoare află c-a murit mînia.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru mileniul trei - Editura Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veac de tăcere
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "dacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "nu",
Hai să conjugăm ninsoarea și uitarea eu și tu,
Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "însă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "hai",
Vai, vom face repetiții pentru iad și pentru rai,
De ecouri mari de piatră vei fi râsă, vei fi plânsă.
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "pleacă",
Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "taci",
Prin albastrele troiene să fim liberi și săraci,
Să uităm ce-nseamnă "totuși", să uităm ce-nseamnă "dacă".
Să uităm academia, tribunalul, primăria,
Veverițe fără nume ne predea curate legi,
Când se va răsti furtuna vorba mea s-o înțelegi,
Când vor susura izvoare află c-a murit mânia.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru mileniul trei (1984)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monolog în anotimpuri
Gândurile ce mă inundă
pot fi stele de zăpadă,
fulgi ce cad continuu
peste drumuri înghețate,
pot fi vânturi obosite
răscolind copacii goi.
Sau vârtejuri înăsprite,
ce gonesc sub nori de plumb,
cai focoși, înhămați la sănii albe
printre brazii falnici.
Gândurile pot fi contopite
într-un dor de ploaie,
ca un cântec de izvoare,
murmurate de copii
ce se aud dinspre munte
către văile în ceață.
Zgomote nepercepute
plesnesc în muguri verzi,
clinchete de clopoței
[...] Citește tot
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
Se-nveșmântează-n alb Râmeții
Și Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeții
Cu caii dalbi și lerui ler
E firea-ntreagă mai curată
Și bat în clopote ninsori
Trimișii Domnului se-arată
Strălucitori ca niște sori
Se-mbracă lumea în zăpadă
Și se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi și lerui ler
O Doamne, câtă strălucire
Și spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar 5
Cad pe prispă stele sticloase și tobele murmură a ploaie.
E ziua de fum, ne vom lua caii în spinare.
Și vom coborî în adâncul lacului să căutăm corăbii de jăratic.
Cerul abia se sprijină pe catarge de apă.
Un trăsnet. Oile și-au aruncat lâna pe rug și au fugit
de frica dulăului ceresc.
Cățelul pământului a înconjurat crucea, în trei picioare.
Ba s-a și înhămat la sania de oase a zădărniciei,
fără să vadă că zăpada este la mine în buzunar.
Se înnoptase și soarele uitase să apună.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Orizont" din Petroșani (1972)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre Noul An, cu elan
Aștept cu bucurie Noul An,
în care toate-aș vrea precum au fost
și chiar de unii m-ar lua la rost,
mă-ndrept spre el cu noul meu elan,
Căci n-am găsit pe-aici nici ren, nici cal,
să-mi leg la sania cu care merg
(și nu-s atât de tânăr ca s-alerg)
spre noul an ca după cașcaval.
Aș merge înainte, dar sunt rac,
și mă tot uit napoi spre vechiul an,
să văd de nu i-am pus cumva capac.
Oi fi eu vesel, dar aș vrea să fac
elanul ăsta să o ia taman,
și drept, la cel mai lăudat... copac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio iernii
De azi nu pot să fiu. Mă voi opri
lăngă fântâna unde-am fost odat'
să îmi adăp caii de la sanie și să-i scot la mezat,
căci nu-mi mai trebuiesc dac-ai plecat.
De azi nu mă căuta. Nu voi răspunde,
la ușă am pus lacăt ferecat,
căci am uitat pe unde ai plecat,
să te întorci nu-i chip și nu e loc niciunde.
Voi pune și zăbrele, două, trei
din cele oțelite să nu treci
când vei pofti la cele veșnice poteci.
Mă voi ascunde-n vale la vâlcea
să nu găsești cărarea către casa mea
când soarele scânteie în mantia ta.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reacția din lanț
Reacția din lanț e lanțul însuși,
Nu-i doar un smucet și un urlet surd,
E doar un zăngănit de neputințe,
O rugă la altar de preot kurd.
E nodul din șiragul de mătănii,
E za cu za, revolta unui viu,
Ce-i înhămat la iernile cu sănii,
De zei ce vor un vultur bidiviu.
Reacția din lanț e o redută,
E libertatea forului închis,
Cu vorbe de obidă renăscută,
Pe o șosea cu sensul interzis.
Ați potopit planeta cu noi lanțuri,
De baze Guantanamo nu mă tem
Și definesc umană și firească,
Reacția din lanț ca un blestem.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul din mine
Pe albul nesfârșit in noapte
Umblu de dor hăituit și aud
Cântec de zurgălăi, iar asud...
Alergând după calde șoapte
Trase de doi armasari negri
Cu stele in coame împletite
Aruncând praf de stele-n copite
De se vede dincolo de zări
Iar tu in cojoc ațipită
Dormi visând basme liniștită
Si dintr-o dată lupii în haită
Te trezesc, privindu-i speriată
Tragi de hățuri si caii zboară
Inspre lună iubito, iară
Cu sania albastră aurită
Lasându-mi in piept o gheară
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stresul Iernii
Zâna iarnă e stresată,
Nu mai vine ca o dată,
Veselă și cumpătată,
De zăpadă încărcată,
Se lasă mult așteptată
De copiii ce-o adoră
Și să vină o imploră.
Și Moș Crăciun e supărat,
De când vine pe uscat,
Fiindcă este învățat
Să vină cu săniuță,
Nu cu cai și cu căruță,
Când este prea încărcat
Cu cadouri pentru brad.
Zâna iarnă tulburată,
Ori lasă zăpada toată,
Ori, o amână pe-altă dată
Și așa cum am mai spus,
Zâna iarnă e stresată
Fiindcă-i foarte poluată,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicul
te văd mereu venind aievea
pe drumul fără de hotar
cu părul alb... cu glas molatec
si aducând-mi câte-un dar
eu te-așteptam copilă fiind
știam că nu ești Moș Crăciun
aveai o sanie... doi cai...
si-atunci și azi bunic îți spun
si dacă nu mai vii la mine
eu stiu că nu poți să mai mergi
ți-aduc în dar o Crăciuniță
desprinsă parcă din povești
e fiica mea și-aș vrea de poți
s-o ții în brațe pe genunchi
așa cum stam eu altădată
în urmă cu ani mulți....
acum în ziua de Crăciun
mă bucur că suntem iar toți
părinți. bunici, mătuși și unchi
cu toată ceata de nepoți!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
(vă mai amintiți? Să transmitem generațiilor frumusețea iernilor noastre)
Iarnă cu sclipiri de-argint,
Haină ta miroase a vis
Pe câmpii te-ai așezat
Ramuri goale-ai îmbrăcat
Beteală de nea ai pus
Curcubeu în alb ascuns
Ai colindat peste tot
Ți-ai lăsat mantaua jos.
Copilași se i-au la trântă
Cu bulgāri de nea aprinsă
Râsete se-aud departe
Și prin văi si munți purtate.
Sănii trase de cai mici
Daruri pentru cei pitici,
[...] Citește tot
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluturare de aripi în frig
ascunde-te în singurătatea ninsorii,
povara unei depărtări se împarte la doi,
pe obrajii tăi sunt urmele amândurora,
a trecerii prin închisoarea iernii,
acum oamenii de zăpadă au devenit
mai empatici
decât cei adevărați,
acum,
oamenii își caută inimile înghețate
prin cenușa caselor,
în iarna inchiziției absolute,
lacrimile sunt prohibite,
poți plânge cu ceara fierbinte
a lumânărilor aprinse de Crăciun,
poți plânge trecerea anilor
de fum
pe umărul meu translucid,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-i tai din gheare
Vezi, mâinile acestea muiate-n pământ
au rămas doar niște arcuri care închid pieptul
și, ce ai mai putea face acum toamna
decât să bați aerul ca apa în scocurile morii
și să-ți respiri nisipul din clepsidrele debusolate
în palme se scurtează liniile și degetele rămân încovoiate
cearcănele ochilor sunt cearcăne de stele din nopți spălăcite
ai ridurile adâncite subtil pe frunte
și în picioare o lipsă ascunsă de echilibru
nu-i nimic că moartea se apropie senilă
în țipătul păsărilor de noapte deasupra casei
ori murmurul veșniciilor iernii care te cheamă
tu vrei să rămâi acasă departe de cețurile care-ți curg pe retină
poate să-ți șuiere vântul la fereastră
să-ți fie trase săniile de cai înaripați
e un semn ca nu trebuie să fii pe drumuri
să te găsească moartea plecat
mai degrabă să-i pui busuiocul sub nas
să-i tai din gheare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sănii pierdute-n decembrie
Ne apropiem de sărbători
în ritm de strigăt cadențat
și timpurile ne transmit fiori
pe timpul ăsta înghețat.
Lumina-n felinare pâlpâie mocnit
pe străzile încinse-n vâlvătaie
și doar iluzia locului nemărginit
ne ține-acuma în odaie.
Se-aude frigul la ferești
amplificat de vântul care bate
și ceasul îmi trimite vești
despre bătaia inimii stigmate.
Fuiorul timpului se-nvârte
în cercul zilelor trecute,
când moșul pătrundea în curte
cu nerăbdarea viselor pierdute.
Magia fericirii de decembrie
ne răscolește ne-ncetat
și zilele făr' de simbrie,
când râsul nu era forțat.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (10 decembrie 2018)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este bine să-ți faci iarna sanie și vara car?
Ește anotimpul rece, este ger, pe cer sunt nori
Stau să văd cine mai trece, geamul are... "flori";
Trece parcă o căruță, nu o văd prea bine:
Este-o sanie, drăguță, dar nu văd și cine...
Ba, acum, văd deslușit, sania-i trasă de cai
Iar acum, s-a-nzepezit, și copiii fac, alai;
- Nene, nene, te-ajutăm... sania s-a-nțepenit
Eu zic ajutor să-ți dăm, toată noapte-a geruit?
Ies și eu iute afară, sunt copil, sunt curios
Acum gerul mă omoară, zăpadă multă-i pe jos;
Râd copiii, se distrează, caii tare se zmucesc
Neaua scârțâie, cedează, și copiii... se feresc.
Acum, sania, gonește, abia dac-o mai vedem:
Sania, parcă plutește, și veseli copii suntem;
- Ai ieșit și tu afară, vino ca să ne jucăm!
Tu n-ai mai ieșit de-aseară, și pe derdeluș ne dăm.
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (20 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu sub neuitare
Mi-e dor de ce ai fost odată
Demult, prin anii noștri de liceu,
De zâmbet fain, priviri de fată
Că-n gându-ți rătăceam doar eu.
Mi-e dor să mai dansăm prin ploi
Iar tălpile să urce-n lung cărarea,
Mi-e dor mereu, mi-e dor de noi
Pe luncă să ne prindă înserarea.
Mă tot rebesc aducerile-aminte
Prin iernile când lângă mine stai
Și-ți înșiram, din dragoste, Cuvinte
Pe cea albastră sanie cu cai...
Departe-mi ești de mine și de sat,
Tot mai departe-i ziua revederii,
De noi, mereu, ne-am tot îndepărtat...
Scrisorile-au sporit culmea durerii.
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge-a Romania Mare
Ninge-a rugaciune si-a induplecare,
Ninge ca un credit cu dobanda mare,
Ninge ca din rana si ca din seringa,
Din cosmarul lumii a inceput sa ninga.
Ninge in prapastii, ninge-n ochi si-n cupe,
Si lumina lunii parca se-ntrerupe,
Ninge cu bandaje, ninge cu canale,
Cand ninsoare darza, cand ninsoare moale.
Ninge pas de gaza, ninge tras cu tunul,
Ninge a distanta, Unu minus Unu,
Ninge-a adaptare si-a nedreptate,
Ninge harta rece, Romania Mare.
Ninge tot trecutul, pentru si-mpotriva-ti,
Ninge sinucideri in halou de crivat,
Ninge naduseala, cand ne este frica,
Vanatorul trage si vanatul pica.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moș Crăciun
(Dedic această poezie nepoțeilor mei: Ștefan și Maria
și tuturor copilașilor)
Pe-un tărâm, tare departe,
Aurora, zeița zorilor străbate,
Într-o caleașcă aurită,
Cu cai buieștri dăruită,
Cerul, nordul înghețat,
Focuri colorate-a deșirat.
Din înălțimi, tainic coboară,
Moș Crăciun pe-o sănioară.
E trasă de reni nărăvași,
Rudolf, curajos înaintaș.
Are moșul o căsuță,
De turtă dulce, foarte drăguță,
Grijită de spiriduși,
Ce mistere după uși!
Acolo, fac jucării,
Dulciuri coc pentru copii,
Cât este ziua de mare,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Adriana Tomoni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cai și săniuș, adresa este: