Citate despre calcule și gânduri, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la calcule și gânduri, dar cu o relevanță mică.
Reflecții
Viața ne demonstrează ades,
Că trăim surprize de neînțeles,
Calculul divin este mai presus
Decât noi avem ceva de spus,
Cred într-o armonie divină,
Care-ntr-o ordine tainică așează
Pe cei care cu ea rezonează.
Acolo, sus, unde gândurile se nasc,
Planăm ca-ntr-o mișcare browniană
Și totuși în acest haos crezut de noi,
O ordine precisă, exactă domnește
Și subtil, fiecare dintre noi o hotărăște,
Prin ceea ce suntem și ceea ce trăim
Și la definirea legilor universale, contribuim.
Să fim buni și drepți nu este greu,
Inima noastră o vede Dumnezeu,
Citind în ea, EL vede și actionează
Și viața noastră în bine sau rău o inflențează.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (11 septembrie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajunsă în acel sector, îl zări pe colegul ei, Lucian, "amestecat" printre instalațiile moderne ale navei, calculând ceva, după cum i se păru ei. Observându-l, decise să rămână câtva timp ascunsă, să înțeleagă cu ce se ocupa el acolo, să audă ce spunea, de abia după aceea să-și dezvăluie prezența. Deci, zis și făcut! Rămase în spate, ferindu-se de privirea lui ageră; nu dorea ca el să descopere că-l urmărea. Însă lui nici prin gând nu-i trecea că ea ar putea fi acolo și n-ar fi putut-o observa, fiind mult prea implicat în calculele lui. Se observa pe chipul lui plăcut că era obosit, trăsăturile îi trădau neodihna; în plus, părea a fi nervos. Era adâncit în ceea ce în ceea ce făcea, dar nu se concentra în totalitate doar acolo; gândurile lui păreau a fi vraiște, în altă parte, după cum observă ea și nu se înșela deloc (logic, el se gândea, ca de obicei, la ea). În scurt timp, Lia înțelese că el se "răfuia" cu un computer, dar nu pricepea de ce, deci, decise să rămână în continuare ascunsă, să afle motivul "răfuielii".
citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul... la relativ
Cascade, clepsidrei îmi mătură timp
-Mi-e frică de golul, ce cască, ce-i dus-
Nu pot s-o întorc, n-am statut de Olimp...
Mă trec oră, zi, lună, an, spre apus.
Ce straniu mi-e gândul, perfid, de peren;
Mă minte că sunt neschimbat și tot tânăr.
Treptat pierd prieteni, colegi, pierd teren...
Refuz timp să scad, refuz ca să număr.
Am zile și nopți fără șiruri, pierdute,
Le trec ca să treacă-n risipă, pe veci;
N-am mintea de-a ști, să le fac petrecute...
Aș vrea să le-ngheț; le conserv, le țin reci.
Pe ceas mi-l fac singur -cu limbi fără număr-
Refuz sărbătoarea de trecere-n an;
Privesc viitoru-n trecut peste umăr...
Refuz orice calcul, rămân vieții fan!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uzura
Ce ciudată e ființa umană...
Se aruncă nebună-n tumult,
Se iubește și cade în capcană;
Ce-i puțin, ea dorește mai mult.
Dragostea îi e mereu sacrificiu;
Cel avut, e ades renegat.
Nu-i valoare, e numai deliciu,
Iar fidelu-i monoton, expirat.
Tot ce-a fost altădată iubire,
De năvalnică, oarbă dorință,
Nepăsare-i, de nu-i "ne" simțire;
E rutină, nimic, neputință.
Explicație sumară ar fi;
Timpul trece și sapă rigole,
Întâlnitu-i banal, zi de zi,
Riduri, scurgeri de ani, zile, ore.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bilanț
Ți-ai calculat azi pasul, gândul, dorul?
Ai iubit plânsul mai mult ca umorul?
Ai spus "da" mai mult decât "nu"?
Ai fost "eu" mai mult decât "tu"?
Ți-ai dat pâine pe ape, zâmbind?
Ai dus greul pe umeri, cârtind?
Ai frânt pâinea în două, cu drag?
Așteptat-ai sărmanii în prag?
Ai plâns fiul plecat de acasă?
Ai clădit amărâtului casă?
Ai mințit ascunzând adevărul?
Ai primit fericit călătorul?
Căutat-ai să plângi la altar?
Ți-ai pus viața ades pe cântar?
Ai fost cel ce iubește oricând?
Ai dus hrana la gură plângând?
Ai rostit vorbe dulci orișicui?
N-ai frânt inima chiar nimănui?
Ai făcut ce-ai promis în tăcere?
Ai fost leac sau produs-ai durere?
[...] Citește tot
poezie de Cristian Dume
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se pierde vremea...
M-am saturat de dimineți încețoșate,
Vremea nu mai e ca altădată,
Lumea săracă merge cu haine vechi purtate,
Neliniștiți nu calculați cum erau odată.
Au promisiuni de la cei cu avere,
Că vor avea mai multe mâine,
Va fi totul bun și dulce ca o miere,
Vor avea bunătăți și mai bună pâine.
Cei ce ne conduc nu sunt corecți,
Tot ce era în trecut deja se pierde,
Acum trebuie să fim mai direcți,
S-o luăm din nou cu linia verde.
Nu trebuie să dormim în luxoase paturi,
Trebuie s-o luăm pe un natural drum,
Să nu ne mai facem gânduri
Și să nu mai inspirăm praf și fum.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (25 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă pentru noi
Ai apărut în viața mea o clipă,
nu ți-a fost teamă și nici frică
să mă privești așa, în pripă
și să dorești să-ți fiu iubită.
A fost târziu, a fost devreme,
nici nu știm n-avem bareme,
nu facem calcule sau teoreme,
noi scriem slove în poeme....
De ne-a fost rău ne-a fost și bine
mă porți în gând, în amintire,
e lung drumul către tine,
din când în când mor din iubire,
Mii de flăcări mă încălzesc
de câte ori te întâlnesc
și dulci fiori mă răscolesc,
de câte ori eu te privesc...
[...] Citește tot
poezie de Mariana Petrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ASUMARE TERȚIARĂ
În viața aceasta, precum un cadou vremelnic,
De răsărituri și apusuri calculate,
Iubiri și gânduri vinovat nevinovate,
În care-ți cauți imposibilul prielnic,
În viața aceasta dăltuită în neștire,
Din făuribile și palide visări,
Din sinuoase și aleatoare redresări,
Ce pleaca și se-ntorc întru iubire,
E fiecare clipă un dar ultimativ,
Neințeles, când cineva doar te iubește,
Însă privirile de tine își ferește
Iar tu îl cauți între veșnicii tardiv,
Ca singuri undeva-n acea statornicie,
A vaietului din bătăile de clopot,
A inimii pulsând ca mările în clocot,
Să reclădiți aceea ce ar trebui să fie,
[...] Citește tot
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conștiință teluriană
Nu știu planeta de e verde, cafeniu-galben, ori albastră,
Cu alb, de unde și-a înmuiat culori și cine a stat șevalet,
Cum de pictează mii și mii și, pentru ce e ca o glastră...
Să încânte ce, pe cine oare, unde a luat lecții de estet?
La ce-i servește policromul și din ce-și face ea culori,
Cum i-a dat gând, ori de la cine, să se încânte intrinsec
Din felurite figurine, să-și toarne veșnicu' în comori,
Ce pare fad, amorf... pământ, când toate mor pe rând, se trec.
Cum, unde, cum se plămădește păienjeniș de atâtea fapte
Și când și de ce oare ele și-au făcut între ele alei
Și, cum de timpul nu contează, de parc-au răsărit din noapte
Toate de-a gata, un perfect, ce îl distrugi... de pui, de ei.
Oare de ce e atât frumos și de ce oare pare unul
În haosul imaculat de atâta calcul, să se ascundă...
Să mor și eu atât de prost, din figurine, om, nebunul
De-atât amar, că tot mă întreb: "E totu' un meci... și-a câta rundă?"
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-s?
De la un timp nu de la naștere îmi fac cont de ani,
Ci mai curând din calcul de scadență
Până la schimb de neuitat din existență
Și uimitor suntem iar tineri... mai bălani.
Și faci proiecte tot mai multe, înțelepte,
Căci matematica o știi de riguroasă,
Fără surprize și-ai și mână norocoasă
Să-ți mai câștigi ceva la genele perfecte.
Și-atât de-obișnuit îți ești de zi cu zi
Că nici schimbări nu-s certe, evidente
Și oricum le știi cum că se trag din alimente,
Iar c-o dietă le repari poate... mai știi?!
Surpriza neplăcută-i tot de afară
Când alții-ți fac remarci, invidioși
Crezând că toți ajung ca ei într-o zi moși...
Și moral te resuscitează-n tânăr iară.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptatea este cea dintâi virtute a instituțiilor sociale, așa cum adevărul este al sistemelor de gândire. O teorie, oricât de elegantă și de economică, trebuie respinsă sau revizuită dacă este neadevărată. De asemenea, niște legi sau niște instituții, oricât de eficiente și de bine orânduite, trebuie reformate sau abolite dacă sunt nedrepte. Fiecare persoană posedă o inviolabilitate întemeiată pe dreptate, iar aceasta nu poate fi nesocotită nici măcar în numele bunei stări a unei societăți în ansamblul ei. Din acest motiv nedreptatea tăgăduiește ideea că pierderea libertății pentru unii este legitimată printr-un mai mare bine al celorlalți. Dreptatea nu admite că sacrificiile impuse câtorva cântăresc mai puțin decât suma mai mare de avantaje de care se bucură mulți. Prin urmare, într-o societate dreaptă egalitatea drepturilor cetățenești este considerată garantată; drepturile stabilite de justiție nu sunt supuse vreunei negocieri politice sau calculului intereselor sociale.
John Rawls în A Theory of Justice
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taboo
Stupid ne bucurăm l-aniversare
Sărbătorind o pierdere-n câștig,
Deși suntem părtași de ani-vărsare;
Moment inubliabil, când destinu-mi strig...
Ne păcălim c-o falsă reînviere
La fiecare primăvară nouă;
Amarul trecerii crezând că-i miere,
Încrezători că viețile sunt două...
Ne prăvălim în pat, spre dimineață,
Neștiind că noaptea-i numai o himeră
Ce poate dăinui-n sfîrșit de viață...
Avut ce-l pierdem, ca pe-o efemeră.
La slujbe ne-nchinăm umili la sfinți,
Făcând un pact, nescris, cu a lor moarte...
Ne pierdem timpul, precum scoși din minți
Și nu petrecem, ne-mbuibăm de carte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leacul
răsari în gându-mi uitat pe noptieră
c-o mirare înaintea mirării de ieri,
purtată sub corset aproape de gâtuire.
golește patul de amintirile antologice
pe care ai presărat naftalină ieftină destul,
până ce eu ț-oi veni din aspirațiile dragi ție
destrămate-n suspin.
învață-ți bibeloul martor să tacă vertical
nimic lumii nu a spune
de plecările tale în distanțe gri,
ori de fluturii ce-ți sorb
rezervele surâsului roz.
eu sunt leacul sentimental
ce sare direct în inimă și undă
invitat să ucid dorul năuc deodată,
mai repede decât săgeata mângâiată
de venin.
sunt o stea înaintea nopții apărută
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răscruce
... mă bate gândul să scriu proză
și să-mi destăinui viață;
un parfum de nuanțe-n amintiri
fără vreun atribut de roză,
un mic platou unde-s încolăcit o ață,
ce mă mișcă, unde-s o paiață
printre figurine, alte pripășiri...
acum cât mai e timp, pân' la apoteoză,
cât încă pot să-mi deapăn dintre retrăiri!
... curios lucru, îmi tot fac bagajul
de la un timp; nu știu de ce,
din ce tipar, ce litere de plumb
se tot înghesuie-n cuvinte, așalandajul
m-apasă, tot se trece, trece?...
... cum c-ar fi timp, ce-l calculez la rece,
dându-mi stupide limite de un sucumb
stupid, aleatoriu de morbid; linșajul,
ce nu știi când și cine pregătește bumb?!...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paznicul turmelor (fragment)
Există destulă metafizică în a nu te gândi la nimic.
Ce gândesc eu despre lume?
Parcă poți să știi ce gândesc eu despre lume!
Am să mă gândesc la asta dacă am să mă îmbolnăvesc.
Ce idee am eu despre lucruri?
Ce opinie despre cauze si efecte?
Ce am meditat eu despre Dumnezeu, despre suflet
Și despre facerea lumii?
Nu știu. Mie mi se pare că a te gândi la toate acestea înseamnă
A închide ochii nu a gândi. Sau înseamnă a trage perdelele
La fereastra mea (doar că nu am la ea perdele).
Misterul lucrurilor? Parcă poți să știi ce-i misterul!
Singurul mister e că mai există unii care se gândesc la mister.
Cel care se așează la soare și-nchide ochii,
Începe să nu mai știe ce este soarele,
Și se gândește la multe lucruri pline de căldură.
Însă deschide ochii și vede soarele.
[...] Citește tot
poezie celebră de Fernando Pessoa, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn
Noaptea nu cântă, noaptea nu strigă
Coboară o linște care intrigă
Când mergi să te culci, parcă treci niște porți
Calculează din vreme ai norocului sorți
Parcă pleci la o luptă, oare știi că te-ntorci
Plin, peste câmpul cu cadavre de morți
Se aude oftatul unui cal ce nechează
E mintea lucidă-visezi- ori e trează...?!
Ești încă viu... te gândești c-ai scăpat
Probabil destinul râzând te-a uitat
Probabil că-n lumea de fum și hârtoape
Roata s-a-nvârtit pentru încă o noapte
Dar ce te ucide, ce te doboară
Nu e armura sau rana ușoară
Ci ca o lamă de fulger e gândul
Că n-ai cum să-ți afli nici locul, nici rândul
[...] Citește tot
poezie de Ion Nedelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bradul
Azi din târg eu am ales,
Unul din cei mai chipeși brăduleți,
Într-un colțișor din casă l-am așezat
Și acum în living, la baza scărilor, tronează
Și din toate unghiurile la noi veghează,
Stă falnic și semeț ca orice dar de mare preț.
O trenă lungă, elegantă,
Cusută-n fire roșii și aurii
Se revarsă pe podeaua șlefuită
Și pregătită pentru tot felul de cutii,
Ce ascund în ele multe surprize și bucurii.
Pe-ale lui crenguțe pline de ace verzi,
Așezate ntr-un fel atât de bine calculat,
De mă întreb firesc cum Natura
Le-a proiectat și pe trupul lui le-a așezat,
Atât de simetric și echilibrat,
Prind funde colorate, globuri, beteală
Fondante-n staniol și steluțe sute,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (16 decembrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cineva parcă
nimeni nu ar fi putut calcula
distanța exactă
până la primul înger
cât de mult ne apropiaserăm
cât de încăpătoare se făcuse depărtarea
către propria inimă
și cine știe dacă el ar fi fost
duhul însărcinat încă o vreme
cu nașterea vie lângă înflorirea cireșilor
la pronosticuri renunțaserăm de mult
mai vedeai ici-colo câte un doctor de suflete
prezentându-și obiectul muncii ca pe vietate
somată ineluctabil de preistorie
făceam haz probabil
încercam mai multe piste deodată
statisticile aveau desigur să ne includă și pe noi
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două limbi
Mac-mac-mac, acuși, acuși,
Liniștit sau jucăuși...
Ghi-ghi-ghi și ga-ga-ga,
După vreme... da sau ba;
Cu-cu-ri-gu, cot-co-dac,
În poiată sau cerdac,
Glu-glu-glu și cheau-cheau-cheau,
Tăceți, că liniște vreau...
Sunt limbile din ogradă,
De înțelegere sau sfadă,
Vorbite de-naripate
Din zori până pe-noptate,
Rostite pe globu-ntreg
Și în care se-nțeleg
C-o semnificație
Fără altercație,
Fără nici un echivoc,
Pentru matur sau boboc,
Numai cu tonul schimbat
Când pe hrană se combat;
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morții se vor vii prin viii nevruți morți
Filozofie mortuară se etalează
Prin simplele exemple dinspre viață;
Fizicul trai se preschimbând în greață
La scurt timp... celor ce-n comun visează.
Inexorabilul nevrut se prevalează
De-un mix de trup și suflet matematic,
Mister chimiotactic de-un empatic
Aievea explodat, ce-n hău reexplodează.
Sau e prea mult a spune o simpatie,
E îndeajuns o strânsă conivență
De-o viață, existență, interdependență
Cu moartea-n jur ce viață reînvie.
De câte ori nu ne-am pierdut în calcul
De timp între pieiri telegramatice,
Inexplicabile în legi axiomatice...
Nedepășind un nevăzut, nesesizând exaltul.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre calcule și gânduri, adresa este: