calitate şi cuvinte

Linişte şi pace

Linişte şi pace, totu-i ca la carte;
Predică păstorul hotărât să poarte
Cuvântul în lume şi lumea de toarte
Spre o lume nouă, necuprinsă-n soarte
Dar enoriaşii dorm un somn de moarte.
Oare nu-i el bun sau nu e dreptate?!

- Un bun cantitativ fără calitate
Şi-o ţintă greşită în totalitate
Provoacă-adormirea în realitate -
Dar, trezind păstorul, ai făcut dreptate!
Dreptatea-i divină şi-o necesitate
Iar trezirea-i viaţă din Divinitate.

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (12 iunie 2021)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am săturat de amatori

am totuşi calitatea unui viitor ucigaş în masă
pot elimina cu tandreţe de îndrăgostit
fără ură cu delicateţe chiar
toate rădăcinile care leagă zborul frunzelor
ucid cu răbdare pădurea pentru un singur cuib
între timp revolta îmi lărgeşte atriul drept
cuprinde necuprinsul prin ventriculul stâng
îmbracă tăcerea stelelor în cuvinte
nu întotdeauna coafate să nu zic despletite
apoi cu un zâmbet meseriaş ascund toată durerea

doar sunt profesionist ce mama mă-sii

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitate sau ...defect?

Prea des şi prea uşor se spune că lauda e un defect,
Şi-i zic răutăcios lui "X" lăudăros. E incorect!
Păi laudă să fie oare când domnu "X" le povesteşte
Că iar are-o ideie... trăsnet, şi garantat îi reuşeşte!
La planuri mulţi se-nghesuiesc, dar greu nu e idei să ai,
Ci greu e să le schimbi în fapte şi formă lucrului să dai.
La asta "X" e priceput, a demonstrat-o foarte des,
În loc să-şi scoată pălăria în faţa lui, ei critici ţes.
Normal ar fi, să-i stea aproape, cu interes să-l iscodească,
Să prindă şi ei o scânteie, nu pe la spate să-l vorbească,
Să-şi facă semne pe ascuns tot comentând zeflemitor:
"Doar nu a răsturnat pământul, ce se tot laudă de zor?"
Şi totuşi, omul a făcut un lucru extraordinar
Şi nu se-ntâmplă prima oară, e om isteţ, se vede clar.
Cumva aceasta e o vină că-i merge mintea ca argintul?
Pe când la alţii merge-n gol, că-n encefal le bate vântul.
Prea multă modestie strică. Modeşti se dau aceia care
Puţine au de arătat; MODEST e arma lor cea"tare ".
Se-mbracă-n haina modestiei, se schimbă-aşa cum bate vântul,
Nu pot să zboare, se târăsc, preschimbă-n bici nervos cuvântul.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl meu

De ce nu sunt creat la fel,
"Integrul ", dex-dicţionar...
De ce nu-s bunul planetar,
De ce nu sunt, un eternel?

Îl am în minte, drept, semeţ;
Avea o alură de stăpân,
Esenţa, la superlativ, de bun...
Era timid şi îndrăzneţ.

Mi-a dat aviz de calitate
Cu tot, ce-n timp a adunat
Intuitiv, din învăţat...
Fructu-i sunt la maturitate.

Îl mai iubesc şi-acum visând...
Îl am în piept, picior, în minte,
Îl am în scris, îl am cuvinte...
Îl am în zâmbet, mi-e în gând.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de deal

Plec pe jos de la fântână
Cu Bunică-mea de mână,
Eu, cu paşii mici, mărunţi
Ai bunicii, obosiţi.
Peste deal, ca-ntotdeauna
Ne însoţeşte lumina
Caldă şi îmbietoare
Dată de raza de soare
Lacrima dată de rouă
Umezeşte ochi de floare,
Ne mai transmite şi nouă
Ambianţa de răcoare.

***

Zarea, până-n orizont
Cu al florilor tumult
Farmec şi parfum mai mult,
Aducând la fiecare,
Voie bună, încântare.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una din dramele mari ale vieţii sunt oamenii care deşi se iubesc, suferă din cauza tuturor păcatelor lumeşti şi a lipsei de educaţie în privinţa relaţiilor şi a iubirii. Ca noi toţi de altfel. Dacă ei se iubesc, putem oare să curăţăm iubirea lor de mizeriile adunate în timp? Putem face relaţia lor una frumoasă, sănătoasă şi plină de iubire în adevăratul sens al acestui cuvânt atât de greşit înţeles? Cu mult timp înainte să devin psiholog, am auzit vorba aceasta: "Avem două urechi şi o gură ca să ascultăm de două ori mai mult decât vorbim." Mi-am dat seama că avem nevoie de 5 urechi şi de jumătate de gură. Pentru oameni normali, raportul de 2 la 1 este suficient, cu condiţia ca ascultarea să se facă în mod corect. Când vrei să faci muşchi şi să ai un corp fit, ce faci? Mergi la sală şi tragi de fiare. Când vrei să ai o relaţie de cuplu minunată, ce faci? Stai faţă-n faţă şi comunici. Adică asculţi corect şi vorbeşti din inimă, cu mult curaj. Singura şansă pentru a avea o relaţie de calitate, care să îi facă pe ambii parteneri fericiţi, împliniţi şi îi ajută să fie oameni mai buni, să evolueze împreună, este ca cei doi să aibă capacitatea de a sta constant faţă-n faţă şi să comunice.

Pera Novacovici în Alfa - Printre greutăţi spre stele
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea ta în tine trebuie să fie condiţionată doar de măsura în care îţi atingi propriile tale obiective, de puterea de a-ţi urmări şi atinge visurile şi de abilităţile pe care le pui în slujba calităţii vieţii tale. Încrederea în tine nu trebuie să aibă nicio legătură cu ce spun alţii despre tine sau cu gradul în care corespunzi nevoilor sau aşteptărilor lor. Dacă încrederea ta în tine este influenţată de cuvintele altor oameni vei fi mereu dependent de ei, vei fi dispus să faci compromisuri şi să te pierzi pe tine doar ca să primeşti laudele sau să te fereşti de criticile lor. Trăind astfel, viaţa ta nu îţi mai aparţine, iar încrederea ta în tine va fi condiţionată de alţii. Nu le permite altora să-ţi decidă valoarea. Stabileşte-ţi propriile obiective, atinge-le cu determinare şi perseverenţă şi fii mândru de tine!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roată roată

ce faci? mă întrebi aproape răstit
mai nimic îţi răspund
soro
cam tot timpul mă gândesc
la trupul meu refugiat
de o bucată de vreme în suflet
trup de roată bătrână
plină de rugină cu haine de gumă

cu toate astea încă mai visez
să devin roata de rezervă
a Lamborghini-ul lui lady gaga
ce splendoare de maşină
neagră
o picătură fierbinte de întuneric
fulgerând cu zgomot şoselele
şi înghiţind asfaltul infernal
pe autostrăzile lumii

sigur m-aş opri

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul energiei

Psihologia banilor spune că oamenii care reuşesc să câştige foarte mulţi bani, îi privesc ca pe o energie, nu privesc banii ca pe obiecte, ca pe ceva material, ci ca pe un fel de valoare condensată, o valoare materializată. Ca şi cum tu ai avea o anumită valoare sau capacităţile tale ar avea o anumită valoare, iar banii nu reprezintă altceva decât acea valoare recunoscută şi de ceilalţi. Acumularea cantitativă a unei valori, a unei energii, va produce de fiecare dată un salt calitativ. Cu alte cuvinte, atunci când tu acumulezi foarte multe informaţii, vor apărea ulterior şi schimbări financiare în viaţa ta. De fapt, ştiind mai mult, tu vei putea mai mult. Iar atunci când vei putea mai mult, este normal ca tu să ai impact mai mare în viaţa altora, să le oferi mai multe resurse, mai multe informaţii, mai multă cunoaştere, mai mult ajutor şi ei trebuie să te plătească pentru acele lucruri. Trebuie să ţinem cont de faptul că această relaţie funcţionează şi în sens invers, cu cât acumulezi mai mulţi bani, cu atât ai mai mult acces la informaţii mai valoroase.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adversitate-i...

... Când opoziţia-i un cert în preambul
Neexplicat, căci e inexplicabil
Când din haotic faci indubitabil,
Vestimentând în robă jurământ credul...

... Se înfiripă încet cu gust de ură
Hrănită sadic din exces narcisic,
Se virulând ca-ntr-o ştafetă de olimpic,
Pasându-se-n ranchiună, ce-adevăr sperjură...

Justificată, e calitate şi-şi conferă
Temeinicie-n dreptul la dreptate
Fără rabat; că făr-adversitate
Întregu-i incomplet, doar (h)emi-sferă...

... Şi se prelinge-n încâlciri colante,
Negând valori prin afirmări meschine
Răstălmăcind bun, rău... şi răul bine,
În falsul facerii abracadabrante.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la preţ redus

Ne invadăm poetic
fără vreun atestat;
naiv, clasic, eclectic
ne vindem la rabat.

E poezia azi
în goana spre declin
de miile de fazi...
ce vând oţetul, vin.

Poem e un cuvânt,
o frază fără vers;
este născut mormânt,
un epitet pervers...

... Parole-ntortochiate
înlănţuind coloane
de ritm desperecheate;
"-Se pretind prin saloane"!?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum ghinda devine stejar, cuvântul şi gândul devin faptă, comportament, obicei şi, împreună, ele chiar sunt viaţa noastră. Ce recoltă vrei să strângi? De buruieni sau de hrană şi bunăstare? Lucrurile pe care ţi le spui sunt de fapt o poartă către comoara ta interioară. Louise Hay, în cartea sa, "Afirmaţii pozitive" spune aşa: "Unii oameni spun că afirmaţiile nu funcţionează, ceea ce este o afirmaţie în sine, dar realitatea este că ei nu ştiu să le folosească corect. De exemplu ei îşi spun: "Devin din ce în ce mai prosper", după care se gândesc imediat "Ce prostie, e clar că nu merge, nu sunt încă bogat". Convingerea negativă se va materializa pentru că este repetată mai des, este crezută mai puternic şi este mult mai veche". Alţi oameni repetă o singură dată o afirmaţie pozitivă şi pentru restul zilei vorbesc negativ. De ce parte crezi că va înclina balanţa? Rostirea afirmaţiilor, deşi importantă, este doar o parte necesară, dar nu suficientă. Contează ce faci în restul zilei, care sunt faptele tale pentru a ajuta gândurile să devină realitate şi care este mediul în care ajuţi aceste afirmaţii să se materializeze. Dacă plantezi seminţe de slabă calitate, şi recolta are de suferit.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moscovium

încercasem să psihanalizez visul de astă-noapte
înţelesesem structura moscovium-lui& tata-şi ieşise din minţi
fotonii din cuvintele lui
mai
iluminau puţina viaţă
printre pământeni
în care
nu mai credeam
cum nu mai credeam nici în vorbele episcopului ignatie
a cărui predică de la maglavit
îl chema pe moş petrache lupu
în greaca paleologă
mă trezisem cu greu o zi plină
un text dumnezeiesc despre trump
cum a inventat el jobul la o cafea foarte amară
mâna dreaptă nerefuzată de nimeni
piatra asteroidului
privirea geloasă a femeii ne-
cartea lui jung despre un om palid
pe bicicleta electric africanii se dau pe huruiuşca spre copou

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicul vesel...

(În memoria bunicului Albert)

A fost odată un bărbat cu pălării alese,
Purtate cu eleganţa unui Star American,
Un om frumos, înalt, glumeţ,
Curtat adesea de doamnele fâşneţe...
Plin de viaţă şi de aventuri,
Dar cu secrete bine ascunse
sub haine îndrăzneţe.

Bunicul era un om de-o bunătate rară,
Un ungur cu o veselie nativă ieşită din comun,
Fuma mereu tutun de bună calitate căci se respecta,
Iar prin perdeaua fumului de la ţigară
Decodifica caracterele interlocutorilor,
Şi umorul, pe loc izvora.

Îmi amintesc cu drag de anii copilăriei mele,
De vacanţele petrecute la bunicii mei dragi,
Alături de oameni, copii de la oraş sau verii de la ţară

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asasin plătit... la dispoziţie!!!

Mi-am pierdut viaţa în zadar,
N-am ştiut ce e adevăr!
Nu am ştiut ce-nseamnă har...
N-am crezut dreptul să omor!

Mi-am pierdut minţile prin şcoli,
N-am învăţat furturi, minciună,
Am visat să însănătoşesc boli...
Mi-am pierdut sens de rea ori bună!

M-am erodat în educat,
Am luat bun-simţul calitate
M-am ferit veşnic de păcat...
N-am învăţat parşivitate!

M-am luat speranţele, în spate
Să scap o ţară de povară
De ar fi fost nemeritate...
Şi tot sunt judecat de-ocară!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!