capitulare

Fie că visează ori e trează, toată lumea în faţa iubirii adevărate capitulează.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul miracol provine din acceptarea vieţii aşa cum e ea şi capitularea în faţa ei.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lupta noastră pentru idealuri, nu moartea este capitularea, ci compromisul, ci resemnarea!

aforism de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti bolnav, ai cancer, mergi la doctor. Nu eşti mulţumit de doctor, să zicem. Asta nu înseamnă că nu mergi la alt doctor, că nu încerci să te tratezi, să te salvezi. Nu capitulezi, chiar dacă ştii că eşti subiectiv în judecata păcătoasă pe care ai făcut-o doctorului. Nu-ţi convine duhovnicul, cauţi altul.

citat din Marius Matei
Adăugat de Ron Varese
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara capitulării materiei în faţa studenţilor eminenţi; toamna recapitulării materiei pentru restanţieri.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civilizaţiile nu se dizolvă, ele capitulează. O societate în care orice e acceptabil, va sfârşi în consecinţă.

citat din John Underwood
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul slab cedează în faţa femeii frumoase şi inepte, dar cel puternic capitulează numai în faţa femeii înţelepte.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când o rană este tratată cu iubire, ea se vindecă. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de cât de mult aţi capitulat în faţa iubirii.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii tu însuţi şi să-ţi fie frică chiar dacă ai dreptate sau nu, este mult mai admirabil decât simpla laşitate de a capitula conformităţii.

citat din Irving Wallace
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groparul: Lucrurile abia acum se clarifică! Forţele răului au capitulat! Înţelegi? Te las singur în raiul tău păduchios! N-ai decât să ţii toate posturile, să te îndopi cu ceaiuri! Eu, damnatul, demonul orb, trebuie să dispar! Toate frustrările unui neghiob ca tine figurează în nota mea de plată! Finalul acestei farse ieftine nu se poate scrie decât cu sângele meu! Eu sunt forţa malefică! Mediocritatea îmi vrea capul! E şansa ei de supravieţuire.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin eleganţă şi înţelepciune, femeia ajunge vitează, iar bărbatul în faţa ei cu flori îngenunchează; de bună voie şi nesilit de nimeni capitulează.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o tipologie problematică de bărbat (afemeiat nedemn de urmat) care capitulează numai în faţa femeii care nu l-a vânat, ci l-a tratat în mod dezinteresat.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când statul este mafiot

Când statul este mafiot,
Nimic cei buni şi drepţi nu pot,
Nimic cei care au valoare,
Nimic acei ce au onoare,
Decât ori să capituleze,
Ori repede să emigreze.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (16 ianuarie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai întâi iubeşte-te pe tine însuţi şi apoi poţi să treci dincolo de aceasta. Ceea ce sugerez eu nu este egoism. Este capitulare supremă în faţa divinului lăuntric.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrându-ţi unicitatea, vei crea în jurul tău o lume mai bună, inaccesibilă celor care au capitulat, renunţând la identitatea lor în schimbul falsei garanţii a unei siguranţe înşelătoare.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetatea fetei

Ea reprezintă chezăşia vieţii
Poate elixirul existenţei
Accesată în mod ostentativ
Ar putea să riposteze
Rămâne o atracţie de efect
Prin domeniul ei intim
În puzderie de nuanţe
Se accede acolo mai ales greu
Când cavalerii dau năvală
Se duc instinctiv la atac
Apoi se recurge la o selecţie
Selecţia se face din instinct
Cetatea fetei orişicând
Merită cucerită aidoma
Cu flori şi devotament
Cu patos şi multă iubire
Pentru fascinaţia ei imensă
Ar fi chiar atracţia universală
Ca să poţi cuceri cetatea fetei
Mai întâi trebuie să te predai

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (15 iunie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni până la viscol

Nu mai e nimeni
Între mine şi viscol,
Numai eventuala bunăvoinţă
A celor ce păzesc şi asmut ninsorile,
În rest, vârsta prăbuşindu-se
Asupră-mi, fără logică.

Nici tata, nici mama
Nu mai sunt aici,
Să preia şocul,
Să elibereze drumul din faţă,
Acum, între mine şi viscol,
E numai viscolul.

Nici măcar eu nu mai sunt,
Eu am murit azi noapte
Odată cu mama,
Ultima mea pavăză,
Ultima mea redută,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a descoperi sinele unic în sine însuşi, o persoană trebuie să capituleze în faţa unicităţii experienţei sale de viaţă. Trebuie să-şi revendice propriul proces autentic şi propria călătorie autentică.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un idol

¡Frumoasă formă, gingaşă, adorată;
ţine sculptura trupului tău departe
de focul unei inimi înamorate!
¡Formă ideală a unui ideal păgân!

ei, bine, forma-i doar întreaga-ţi frumuseţe,
divin şi-omenesc se suprapun
în tine. Inima mea copleşită de emoţii
capitulează, pradă unui delir nebun;

acest amor debordant care explodează-n mine,
va trăi din sine însuşi şi din frumuseţea-n care te îmbraci.
De aceea, nu-ţi arăta inima celor josnici;
iubesc eu pentru amândoi. Tu, sărută-mă şi taci.

poezie clasică de Jacinto Benavente, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Mea maxima culpa", Doamne!

Hălăduind bezmetici
vreme îndelungată
prin cenuşiul înţelegerii superficiale
a liberului arbitru,
am ajuns la o răspântie,
nu departe de o capitulare,
greu revocabilă
în faţa unui duşman invizibil.

Subjugaţi de o dominaţie străină
care îşi construieşte nestingherită
sălaş în interiorul nostru,
jucăm un adevărat teatru de război
într-un câmp minat şi într-o luptă inegală,
noi, arcaşi iscusiţi împlântăm
cu precizie nestingherită săgeţile
în propriul nostru trup şi suflet.

Astfel, dincolo de orice tropar lăsat uitării
fără nicio remuşcare

[...] Citeşte tot

poezie de Vasilica Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!