celebritate şi frumuseţe

Nicolae Grigorescu

Românie, eşti bogată,
Ai valori adevărate.
Simboluri care niciodată
Nu vor fi de noi uitate.

Grigorescu ne-a lăsat:
"Car cu boi", "Ţărancă din Muscel"
Şi tot ce a mai pictat
Cu al său frumos penel.

Un pictor mare, renumit,
Operele sunt minuni.
De-o lume-ntreagă iubit
Şi respectat de naţiuni.

S-a stins într-o zi de vară,
Ne-a rămas averea-n spate.
Şi-n calendar rămâne-amară
Data de 21 iulie 1907...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertăciune-i totul

I
Aveam înţelepciune, faimă, vlagă,
Şi tinereţe, sănătate-aveam,
Şi vinuri în pocale. Ziua-ntreagă,
La ochii frumuseţii mă-nsoream.
Sub mângâieri simţeam că se topeşte
Şi sufletul din mine, uneori.
Aveam tot ce pământul dăruieşte,
Tot ce-şi doresc sărmanii muritori.

II
Încerc să număr zilele frumoase
Ce-ar fi în stare a mă ispiti
Să le trăiesc din nou,-cele rămase
În amintirea mea. O, n-a fost zi
Şi n-a fost ceas de-adâncă desfătare,
Lipsit de-amărăciune-n viaţa mea-
Nicio podoabă, cât de sclipitoare,
Să nu m-apese, chiar când strălucea!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Frumos ca un erou de melodramă,
El se expune-n poze studiate:
Profil... trois-quarts... din faţă... de la spate.
Şi tuturor surâde ca o damă.

Ştiu până şi vardiştii cum îl cheamă,
A devenit o personalitate.
Cotidiana lui celebritate
Ca un balon se umflă din reclamă.

Şi scrie... scrie... şi nimic nu şterge,
Având mereu impresia că "merge"
Şi că-ntr-o zi va cuceri Parnasul.

Zadarnic, totdeauna, la intrare
Cu politeţă i se taie nasul,
Că-i creşte iar, din ce în ce mai mare!

sonet de George Topîrceanu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 96

Tânăr, frivol – cusururi după unii;
Alţii te văd frumos, tânăr, de treabă;
Cusur, frumos – le îndrăgesc nebunii,
Dar din cusur tu faci frumos degrabă.
Şi-aşa cum pe un deget de regină
Cel mai banal inel are valoare
La fel şi-orice cusur ce te domină
Devine adevăr şi înzestrare.
Şi lupul rău câţi miei nu păcăleşte
Dacă în miel s-ar travesti pe dată!
Iar chipul tău câţi oameni n-amăgeşte
Dacă ţi-ai folosi puterea toată!

Dar eu atât te îndrăgesc pe tine,
Că faima ta mă înalţă şi pe mine.

sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus

Privesc pictura şi mă întreb
De unde atâta frumuseţe
Şi forme de un contur perfect
Cu rotunjimi tulburătoare
Şi cu priviri îmbietoare
Spre cine oare?

Când te gândeşti ce vârstă are
Şi totuşi ce perfectă este
Te întrebi firesc cine-i maestrul
Ce a creat divin pictura
Şi a întrecut însăşi Natura.

În lume sunt destui cu har
Ce depăşesc deplin perfectul,
Chiar Botticeli unul este
Ce a creat splendori în lume
Şi-a depăşit al său renume.

Să nu admiri frumosul însuşi

[...] Citeşte tot

poezie de Lia Dumitrescu
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora Unirii

Hora-ncingeţi fraţi români
Orişicând aici stăpâni,
Recunoscuţi de-ntreaga lume
Autohtoni cu vechi renume!

Unirea ne este nouă dragă,
Neamuri străine să-nţeleagă
Iubirea noastră pentru ţară.
România-i frumuseţe rară!
Iubiţi-vă ţara dragi copii,
Iubiţi pe morţi şi pe cei vii!

acrostih de Ioan Friciu (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii Bertei

Nu luaţi în seamă ochii mult lăudaţi, faimoşi,
Voi, ochi ai dragei mele, prin care-o adiere
Mai lină ca-nserarea se tulbură şi piere!
Vărsaţi asupră-mi noaptea vrăjită, ochi frumoşi!

Ochi ai copilei mele, voi adorate-arcane,
Cu magicele peşteri v-asemui într-adins
Unde comori de nimeni ştiute joacă stins,
De umbre-acoperite,-n letargice mormane!

Adânci şi mari sunt ochii copilei şi ascund,
Ca tine, Noapte-ntinsă, lungi scăpărări de foc
Cu Dorul şi Credinţa-mpletite la un loc,
Ce, pătimaş ori candid, scânteie în străfund.

poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antonio, împărat roman

Antonio, împărat roman vestit,
Îndrăgostit lulea de o regină musulmană
Şi ea se ştie, l-a iubit,
Celebra Cleopatra, frumuseţe egipteană.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova, ţara mea de dor

Moldova, ţara mea de dor,
De cântec şi baladă.
Eşti ca o pasăre măiastră
Care cântă într-o livadă.

Cântă un cântec frumos
Despre un Voievod faimos.
Care a venit din ţara de jos,
Ca să fie oamenilor de folos!

Care a fost un domn viteaz şi mare,
El a apărat cu credinţă a tale hotare,
Ca tu Moldovă, să ajungi acum,
Să fii cea mai gingaşă floare.

O floare atât de frumoasă,
Cântată, iubită mereu,
Ca o casă mare,
Eşti ţara poporului meu.

[...] Citeşte tot

poezie de Vladimir Potlog (15 aprilie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am mai avut norocul de a avea succes în anii ‘50, când frumuseţea avea o altă însemnătate decât are astăzi. În zilele noastre, orice actriţă tânără sau model devin celebre foarte repede şi nu au timp să-şi dezvolte personalitatea. Nu mai au o viaţă din cauza faimei, iar asta e periculos.

citat din Sophia Loren
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai dornici, insistenţi de a obţine celebritatea sunt fix aceia ale căror însuşiri nu îi recomandă. Omul cu adevărat frumos, talentat se distinge prin răbdare, printr-un admirabil tact şi savurează momentele de anonimat, ştiind că soarele faimei poate fi uneori torid, iar invidia - un sol arid.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note de toamnă

În toamna violetă, compozitori celebri
Au aranjat un vast concert...
Pe galbene alei, poeţii trişti declamă
lungi poeme -
E-o toamnă, ca întotdeauna, cînd totul geme,
Frumos, şi inert.

Pe străzi elegante, ca o părere,
Femeia modernă a trecut şi revine;
Tot haosul e-o veselie de eter.
Şi, dacă se zguduie oraşul,
Şi creierul rămîne pierdut;
Şi, dacă munca trosneşte din
braţe, din piatră, din fier, -
Mulţimea anonimă se va avea în vedere.
Tot, ce-mi trebuie să am, pot să cer.

Parfum... incendii violet, şi becurile-aprinse
Amurgul licăreşte pe-oraşul de vitrine
-

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua ta, măicuţa mea iubită,
Primeşte-un semn al dragostei ce-ţi port,
Urarea mea, să fii tot mai fericită
Cel mai frumos cadou eu îl socot.

Nu sunt poet, dar mă fură gânduri,
Nu ştiu renume cândva de-oi avea,
Eu însă îţi aduc prin aste rânduri
Un mic şi cald simbol de ziua ta.

Şi de-aş putea, tot cerul ţi l-aş da,
Cu soare, stele, lună argintie
Cu mâna mea de sus le-aş
Să ţi le dărui, mamă scumpă, ţie.

poezie de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un alt Delfi

Avem şi noi ernanaţii,
Dar n-am aşezat deasupra oracole.
Nu le-am încins, ca alte naţii,
Cu nări de bici şi tentacule.

Ce poveşti ne-ar fi înflorit pe guri
Duhoarea adâncului în comă!
Neutilizate, mândrele crăpături
Şi-au risipit atâta mister şi aromă.

Puteam dibui preotese celebre,
Mai sibiline şi mai oculte.
Numai sâni, şolduri, fără vertebre,
Care pe barbari îndelung să-i insulte.

Ca un alt Delfi, pe-o gură de puţ,
Acoperit frumos cu o scoarţă,
Noi am fi pus, sfinte Prepuţ,
Istoria lumii într-o altă balanţă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce frumoasă e pacea!

Ce frumoasă e pacea!
Între noi şi vechi hotare,
Ce frumoasă-i lumea vie,
Răsfăţată de bucurii în floare,
Din vârfuri de munte,
Până jos, în vale.

Ce frumoasă e pacea!
Dacă omul bun îi sfinţeşte culmea, fără încetare,
Ce frumos e gândul omenesc!
Fără de urâciuni,
Fără întinare.

Ce frumos e înaltul, coborât în mare!
Ce frumos e omul bun, cu faţa la altare!
Ce minune mare, când soarele în pacea lui răsare,
Peste raiul verde, plin cu mărgăritare,
Sub concerte vii, de ciripitoare.

Ce frumoasă e pacea!

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castelul

Făcut-am castelul acesta
Fărâmă legând de fărâmă
Şi-acum când e gata, prieteni
Priviţi-l ce trist se dărâmă.
Castel pentru numai o noapte
Iluzie care se sparge
Şi viaţa aceasta ce trece
Şi pururea nu se întoarce.
Luaţi fiecare o parte
Din marea cetate uzată
Ascundeţi cu toţii castelul
Că poate-l refacem vreodată
Artiştii se duc să se culce
În scurta lor viaţă faimoasă
Luminile scenei coboară
Şi toţi vă-ndreptaţi spre casă.
Iar scena acum vi se-nclină
Scăldată de ultimul brio
Şi ca să fim siguri vă spunem
Şi "La revedere" şi "Adio"!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

April

Păsările ciripesc în aer de-a lungul şi de-a latul
De parcă-ar celebra această vreme de april, frumoasă.
Aş vrea să rămân pururi în lumea asta minunată,
Pentru-a fi cu tine, dragul meu, să-împărţim patul.

Nu cred că-o să te mai văd după ce ne va fi sosit văleatul.
Nu cred că ne vom mai întâlni – dar acum suntem acasă.
Păsările ciripesc pe cer de-a lungul şi de-a latul.
Aş vrea să rămân pururi în lumea asta minunată.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă mă tem că femeile mă plac pentru bani, ce pot să fac?! Interesul e din ambele părţi. Orice relaţie e bazată pe un interes. Acum, că e vorba de bani, de frumuseţe, de dragoste, de faimă, orice.

citat din Bobby Păunescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprilie

Păsărelele ciripesc în aer de-a lungul şi de-a latul
De parcă-ar celebra această vreme de april, frumoasă.
Aş vrea să rămân pururi în lumea asta minunată,
Pentru-a fi cu tine, dragul meu, să-împărţim împreună patul.

Eu nu cred c-o să te mai văd după ce ne va fi sosit văleatul.
Nu cred că ne vom mai întâlni – dar acum suntem acasă.
Păsărelele ciripesc pe cer de-a lungul şi de-a latul.
Aş vrea să rămânem pururi în lumea asta-atâta de frumoasă.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e deşertăciune, zice predicatorul [All is vanity, saieth the preacher]

Eram deştept, faimos şi iubitor,
Şi sănătos, cu trupul tinerel;
Din orice vie luam câte-un ulcior,
Mă dezmierdau contururi fel de fel;
Inima-n ochi frumoşi lucea firesc
Iar sufletul simţeam că-i afectuos;
De desfătări şi tot ce-i pămânesc
Mă bucuram precum un prinţ fălos.

Încerc să număr zilele ce-au fost
De care încă pot să-mi amintesc,
Să văd dacă în viaţă e vreun rost
Ce m-ar putea tenta să mai trăiesc.
Dar nicio zi n-a fost, şi niciun ceas
Să simt plăcere fără de amar;
Nicio ispită brusc nu m-a atras
Să n-aibă fiere-n luciul ei bizar.

Şarpele-n câmp, cu vrăji şi cu talent,
Inofensiv devine imediat;

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!