Citate despre cereale și iubire, pagina 2
Multe, câte-am semănat
Toată viața, cât am fost,
am avut în viață rost.
În grădină-am plantat flori
si-am cules parfumul lor.
Pomi am plantat în livadă
și am cules vara roadă.
Am cultivat în câmp grâne
și-am adus în casă pâine.
Am rostit doar adevăr,
minciuna nu mi-a fost văr.
Primind înțelegere
am investit încredere.
Am semănat bună credință
și-am cules recunoștință.
Am semănat multă iubire
și-am gustat din fericire.
Multe, câte-am semănat
iubire mi-au înturnat.
Bucurii am adunat
și viața mi-au luminat.
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovăție fără vină
Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Și nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Și-ți cânt vinovăția ce n-are nici o vină...
Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu strășnicie în peșteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă - știindu-te iubită...
Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râșnit din orz
Și-a primului lătrat neîmblânzit de câine...
Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Și pentru modestia de-a-mi naște numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem erotic
Voi aluneca pe urme de nisip ca vântul
adulmecându-ți mirosul pielii răspândit
între hainele noastre precum parfumul
florilor de câmp cosite odată cu grâul.
Și voi gusta din fructul blestemat al iubirii
mușcându-ți buzele ca din gutui coapte
mirosind a toamnă iubită tandru-ntre vii
și a parfum de-ocean răvășit peste noapte.
Strângându-te la piept, voi retrăi fantasma
și sființenia împlinită a îmbrățișării târzii
sclava mirării că are aceeași mireasmă,
iterând încă o dată, esența iubirii dintâi.
poezie de Luminița Suse din Anotimpul licuricilor (2001)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem prebalcanic
La apus de București
frumoasă mai ești
întinsă câmpie,
cu plopi rari
cu grâu mult
și cu dughie,
iar la șapte seara cu marele foc al asfințitului.
Frumoasă mai ești
și mult te iubesc.
Între hotarele tale mereu mă trezesc
în ovăz și trifoi
până la Ciorogârla,
în orz și porumb
până la Tântava.
Și mai departe până întâlnesc Argeșul și-l salut.
O, întinsă câmpie
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vis de primăvară
Te iubesc nespus și-i pace,
în visul meu e liniște deplină
când luna pletele-și desface
ca o femeie în mugur de lumină;
Trupu-mi este alb -zvâcnesc-
te strigă uneori încetișor,
de-atâta primăvară înfloresc,
ia-mă cu tine la izvor!...
Du-mă prin verdele dintâi,
la salcia cu pletele în râu,
să-mi pui o stea la căpătâi,
în așternutul crud de grâu...
poezie de Lusiana Drăgușin (14 mai 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!


Numai fiindcă ești femeie
Numai fiindcă ești femeie,
Ființa ta înalță munți.
Tu hrănești fără-ncetare,
Prunci de dragoste flămânzi.
Numai fiindcă ești femeie,
Macii înfloresc în grâne...
Te înalți precum o zee,
Imn al patriei române.
Lacrima ți-e limpezimea
Râului curgând din munți.
Tu-ncolțești în no iubirea
Și cu dragoste ne-ncânță.
Ce miraj te poartă-n ceruri,
Astăzi, înger de lumină?
Pe-ale timpului creneluri,
Palid chip de lună plină,
Țeși argintul din clepsidră,
Tâmplelor le dai lucire...
Numai findcă ești femeie,
Ne hrănești cu fericire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Răsăritul Pământului
Timpul nu trece.
Trec limbile ceasurilor,
De la un semn la altul,
De la o cifră la alta;
Trec oamenii,
De la unul la altul,
De la una la alta.
Timpul: spațiul fix în care se mișcă totul.
Soarele nu răsare,
Nu știe să răsară.
Pământul știe să răsară
Florile, pădurea, grâul.
Pământul: timpul potrivit al încolțirii universului.
Dragostea mea,
Nu trebuie să mergem pe soare
Pentru a privi răsăritul pământului.
Hai să ne culcăm aici, pe creștetul său,
Și-n zori
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (22 septembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză
Ca prin farmec,
din germenii de grâu,
a doua zi,
pâinea rumenă
mă îmbie pe masă
și dragostea noastră
în focul solar
ivește un prunc drăgălaș.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lanțuri de iubire
Strâns de mâini
ne vom lega,
cu lanțuri
de iubire,
spre a nu ne pierde
în neant
să fim văduviți
de fericire!
Vom pleca
definitiv,
ca doua note
pe același portativ
cu gândurile îngemănate
pe necunoscutele
tărâmuri...
Acolo vom renaște
înfloriți în roșu,
ca firele de mac
din marea spicelor
de grâu,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Friciu (octombrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubește și aplică poruncile divine ca să te învăluie ale înțelepciunii parfumuri fine și ca hambarele, grânarele vieții tale să fie de fericire pline!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
La mulți ani
La mulți ani, frumoasă țară!
Să ai viață milenară!
Să ai viitor de aur,
Românul să-ți fie faur.
Să ai în câmpie grâne,
Pâinea zilelor de mâine.
Românul cu suflet bun
Să-ți fie în veci stăpân.
Cu drag, glia să muncească,
Averea să ți-o sporească.
Să ai ape curgătoare,
De la brazi să ai răcoare.
Soarele să te-ncălzească,
Dumnzeu să te iubească.
Să coboare peste tine
Tot ce-n lume este bine.
Să trăiești, iubită țară!
Pacea-ți fie primăvară.
Să n-ai parte de război!
Pace lungă s-avem noi.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

LII
Soarele dragostei mele trece furiș
pe după dealuri, ca un oștean
nedeprins cu muncile câmpului
și plecat de dimineața în grâu
să se culce. Crești, pădure tânără,
crești și nu te gândi la mine,
la lălpile mele moi care vin înspre
tine, la somnul meu vegheat galeș
de un sobor de bursuci, la mâinile mele
reci, lunecând ca două pâraie
din umăr spre tâmple, crești
pădure tânără, crești și potrivește-ți
lăstarii la soare și arborii veștezi
lângă furtună, crești și nu
te uita la mine, nu-s decât
o pasăre, cu o altă pasăre în inimă,
lunecând în derivă, crești pădure tânără,
și sună din salbele toamnei
pe trunchiuri de ploi rânduite în stivă.
poezie de Daniela Caurea din Adalbert Ignotus (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iartă-mă că te-am iertat
Aduni rouă din ceața sufetului meu
Îți dăruiesc zâmbete dimineața mereu
Și sufletul îți încălzesc doar eu
Iartă-mă iubire că te iubesc prea mult
Iartă-mă eu te-am iertat demult
Mă ocrotești și mă călăuzești
Eu te-am iertat pentru că te iubesc
Iartă-mă pe drumul drept și bun
Eu ți-am ieșit în cale fără să-ți spun
Iubire iartă-mă din inimă că te-am iertat
Jurământul pe vecie
eu nu l-am încălcat
Cu iubire și credință mi l-am respectat
Tu ai fost cel care fără voia ta poate
Ai trântit ușa și ai plecat departe
În urma ta nori, ceață, rouă,
Potop și ploaie, picuri de apă
Un lan de grâu copt a inundat
Iartă-mă iubire, eu te-am iertat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul din urmă
Am obosit umblând alandala
Prin hârburi, dudaie și gloate.
Demult mi-e tocită sandala
Și moarte iubirile toate.
Acuma, la actul final,
Numai strigoii-amintirii
Dănțuie crud, rătăcind, infernal
În jur, în meandrele firii.
Cerul e și el putred, lălâu,
Nicio salvare nu-i țipă în creștet.
Nicio minune în ciute, în grâu
Și Domnul e veșted.
Meschin se dărâmă, rece coboară
Visul în cripta bolnavă.
Râme băloase, neguri omoară
Fruntea suavă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ne vom iubi o viață și o noapte
Sentimentele urcă pe semafoare invizibile,
Puncte încărcate cu prelungiri carnale,
Avansez adulmecând linia verde
Definită între două aripi cardinale.
Un nod de grâu îmi ține suflu-n mâini,
Lunec ușor prin noua lui culoare,
Sunt îndrăgostit nebunește de maci,
Depărtarea de tine, iubito, mă doare.
Culorile vieții pun zebrele sub roți,
Semaforu-i în inimi cu sensuri brodate,
Ți-am promis de la primele săruturi
Că sub el ne vom iubi o viață și-o noapte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Răscruce
Iată locul dintre nicăieri și niciodată
Răscrucea vieții mele
unde niciun drum nu se oprește
Iată eu îți prezint trecutul
Negru cu ochi albaștrii de oțel - ura
Biciul tremură încă în mâna sa crispată
Vezi, el calcă în picioare
toate visurile mele de libertate
el îmi ară măruntaiele semănând grânele violenței
Vezi, el destramă copilăria mea, Africa mea pierdută pentru totdeauna
Vezi, ura îi mănâncă inima, se crede atotputernic
Iată-l îndreptându-se spre noaptea refuzului meu
El mi-a violat cerul
Și ploaia sfâșiată ce stropește pământul
Roșu este sângele său roșu asemenea iadului nebuniei
Și iat-o pe bunica tremurând
de frigul urii incredibile
Neagră ca noaptea cea mai lungă
Sclava din mine ascultă tobele
[...] Citește tot
poezie de Nicole Cage-Florentiny (august 1999)
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fata Morgana...
Mă închid în carapace și-aștept să vină zorii
Și-mi trec pe dinainte crâmpeie iluzorii...
Eram Fata Morgana, tu încă nu m-ai prins,
Și alergam prin lanuri între real și vis...
Se deschideau prin grâne maci roșii înfloriți,
Noi culegeam petale ca doi îndrăgostiți...
Ai vrut să-mi dai buchetul cu roșu sângeriu
Eu m-am trezit din vise!... E toamnă și-i târziu!...
Și mă închid din nou, din nou, în carapace,
Dar gândurile mușcă!... Hienele vorace!....
De ce e toamnă oare... și macii s-au trecut?!
De ce-s Fata Morgana și-alerg spre asfințit?!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme risipite
***
mă mir ca mai pot să respir
cu un pin înghesuit în inima!
Cine-mi reproșează că n-o fac cum trebuie?
Mă sfărâm cu ochii de fiecare gând pierdut,
nu-mi trebuie ploi,
copilăria mi-e lacrima-ntruna...
e mai sigur să rămân ca până acum
o cădere legănata de primul lui cuvânt!
Îmi revine rândul să-ncerc
să respir altfel
așa cum ma-nvatai tu/dar
dar nu știu ce să fac
prea izvorăsc la loc
***
este și hazardul în viața o lege!
Fără zodii
născută sunt în singurătatea lui unu
fără adolescenta
[...] Citește tot
poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Gina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rondel concesiv
Azi mă scoate iubi la plimbare,
Undeva... pe malul unui râu,
Numai noi și scula din dotare,
Vom intra în apă pân' la brâu.
Pun și eu virtutea la-ncercare,
Fie ce o fii... n-o țin în frâu,
Azi mă scoate iubi la plimbare,
Undeva... pe malul unui râu.
Nu-i voi pune nicio întrebare,
La cât este Karlos de molâu,
Nu va îndrăzni atingeri, care,
Să mă dea păcatelor prin grâu.
Azi mă scoate iubi la plimbare.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Totul pare o derulare din amintiri
Noaptea si-a risipit întunericul pe miriștea lunii
eu îl caut prin cotloanele gândului,
nu găsesc decât umbra unui fulger
care mi-a spintecat norii.
Iubito, nu te mai știu acasă printre vise,
ai alte smulgeri din trupul câmpiei
îți văd pălăria prin grâu,
o ancoră la țărmul înmiresmat al cerului.
Tu împarți sănătate celor ce nu sunt bolnavi
și rupi din fiecare câte o poveste,
să mi-o spui când beau cafeaua amară.
Asta zic și eu plăcere, pelerinaj prin ploaie,
să respiri încântarea lascivă și udă
cu sufletul dincolo de împrejurare
și cu sunetele iubirii care se topesc în urechi.
Tu strângi la piept o carte, eu te strâng pe tine
mai tare,
nu văd unde vom ajunge,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cereale și iubire, adresa este:
