Citate despre chitară și dor, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la chitară și dor, dar cu o relevanță mică.
Vinul iubirii
Cu vinul iubirii mă-mbăt și te caut
Tu ești dulcea mea orhidee fragilă
În seri rămuroase cu câte un flaut
Din ochii tăi negri sub boare subtilă!
Tu-mi suni puritatea și ești Inocența
Și-mi lași bucuria să-mi spună Albastru
Ești plinul și golul, ești roza, absența
Tu-mi ești Nostalgia în dorul de astru!
Să-ntreb o emoție să știu cine ești?!
Ești cântecul straniu, chitara din mine.
Și cazi din cuvinte-n petale-povești
Cum pasărea ibis pe dalbe lumine!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iubirea s-a tot dus...
Gând pribeag de altădată,
Nu-mi dai pace, te ții scai!
Răvășești liniștea toată,
Altă treabă tu nu ai?
Mă întorci în alte vremuri
Când iubirele-nfloreau,
Păsări ciripeau pe ramuri,
Văile vesel vuiau.
Sedimentele iubirii
Au rămas, doruri se scurg,
Îmi aduc liniștea firii
Luminând al meu amurg.
Alergam prin iarba deasă,
Te prindeam de subsuori,
În cosița ta frumoasă
Îți prindeam cununi de flori.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârfu cu dor
Atâtea amintiri ce mă-nconjoară,
cu vechi iubiri sosite seara-n zbor,
un nevăzut și magic Vârf cu Dor
îmi readuc pe strune de ghitară.
Un Vârf cu Dor pe chipurile voastre,
femei iubite adesea-ntâmplător,
rămase-apoi în taina unui dor
ivit din miezul zărilor albastre.
V-aștept și-acum, în fiecare seară,
din Vârf de Dor să coborâți aș vrea,
să vă sărut în prag, de veți intra,
când frigul vă alungă de afară.
Eu vă primesc în cameră oricând,
să vă cuprind ținându-vă în brațe,
să mângâi trupul vostru, tremurând,
când vrea de gâtul meu să se-agațe.
Veniți pe rând, când dorul vă doboară,
să vă iubesc, cum o făceam cândva,
nici-una însă-n taină să nu-mi ceară
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu (29 decembrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârfu Cu Dor
Atâtea amintiri ce mă-nconjoară,
cu vechi iubiri sosite seara-n zbor,
un nevăzut și magic Vârf cu Dor
îmi readuc pe strune de ghitară.
Un Vârf cu Dor pe chipurile voastre,
femei iubite adesea-ntâmplător,
rămase-apoi în taina unui dor
ivit din miezul zărilor albastre.
V-aștept și-acum, în fiecare seară,
din Vârf de Dor să coborâți aș vrea,
să vă sărut în prag, de veți intra,
când frigul vă alungă de afară.
Eu vă primesc în cameră oricând,
să vă cuprind ținându-vă în brațe,
să mângâi trupul vostru, tremurând,
când vrea de gâtul meu să se-agațe.
Veniți pe rând, când dorul vă doboară,
să vă iubesc, cum o făceam cândva,
nici-una însă-n taină să nu-mi ceară
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Fata Morgana, Ed. ePublishers, București, 1016
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe scena speranței
lui Viorel, Roxana, Miruna și Diana
viața mea este numai iubire
tu ești cel ce trăiește în ea
destinul a strâns lumini în privire
să lumineze pururi calea mea.
trecutul meu e-o vastă amintire
n-am crezut că ține cântu-n piept
îmi este alean să nu-mi ies din fire
este o călăuză pentru drumul drept.
în nopți sub clar de lună chitare aud
fac o serenadă pentru sufletul meu
să îmbrace dorul să nu umble nud
pe scena speranței să cânte mereu.
mă îngână vântul prin ramuri de dud
inima îmi dă curaj în momentul greu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de verde
Atât de greu apare primăvara
Să-mi scald privirile-n verdele cel crud
Și cor de păsări în dumbrăvi s-aud
Din zorii dimineții până seara.
Când vrăbii se agită-n frunzele din dud,
Semnalu-i clar! Venită este vara
Cu greierii ce-și pregătesc chitara
Pe fir de iarbă și-n ramul de agud.
Eu văd cum toamna iute se ivește,
Cum păsăretul se-ndreaptă către sud
Și ritmul vieții parcă-ncetinește.
Dar iată, lunga iarnă se grăbește
Cu mantia să-nvelească șesul nud
Și dor de cald și verde îmi trezește.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacara Iubirii
Mă simt învins
și dorul mă înfrânge
în mreaja ei sunt prins
chemarea-i mă convinge
eu nu o pot respinge
cu ochii-i, inima mi-atinge,
Dar cine poate stinge
flacăra iubirii când se-ncinge
când muzica pătrunde și în sânge,
o lacrimă pe față se prelinge
și până și-o chitară plânge,
când flacăra iubirii se încinge
și razele fierbinți ea își răsfrânge
nu e făptură ce poate s-o alunge
eu sunt prea mic, căldura-i mă învinge,
e flacăra iubirii,
la suflet îmi pătrunde.
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Love and love
Gura ei aștepta sărutul, lacrimile ei erau o chemare
A fericirii, inima ei se zbătea prinsă încă în plasa copilăriei,
Cineva vorbea cu durerea iubirii, mai știi căldura laptelui matern?
Oare s-a stins rugul? Capul meu se înclină, mă simt ca la apa Babilonului.
Mă simt de parcă aș fi un semn în spațiul zilei, ca un desen de copil.
Sunt, oare, într-un careu de execuție? Dar poți cere iubirea?
Poate o lumânare? Nu te teme, și-a spus.. memoria nu face zgomot.
Dezleagă-mi taina, Doamne. Ești, poate, ultimul refugiu.
Îmi place personalitatea ei, dar pot să calc eu peste mine?:
Mă pasionează sexul opus, zise unul cu glas gros.
Dragostea este ceva tulbure, nu știi din ce este făcută.
Dragostea este o colonie în țările calde.
Poate fi o pădurice de mesteceni tremurând.
O ghitară cântând sub briza mării.:
Ieri o vedeai și nu e. Unde e femeia de dor nebună,
Unde? Strigă de după gratii violatorul.
Ce cauți tu în viața mea, șoptește bolnavul, căutând medicamentele pe noptieră.
Două viori cu coardele rupte. O glumă e iubirea, când se repetă, e grav.
La un pas de fericire, apoi te calcă tramvaiul.
Cinstitelor doamne cu multe principii
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cărări
eu nu sunt înger iubito
am lăsat prăpăstii în doi
azi te caut pe noi
sar de pe un colț de stâncă pe un gând
tu, măiastră pasăre
eu, o biată chitară
ești viu torent în zbenguiala iubirii
eu un urs, adormit, monoton
tu, sălbatică ciută
sari în prăpăstii adânci
de ce te urmez eu atunci
mă întreb, ieri, azi, mereu
voi plânge iar și iar
am lăsat întinsa poiana
să alergi în galopul de dor
gazelă, cu trupul tău zvelt
tu fugi, eu nebun, te urmez
pe cărări ce azi dor
tu râzi, eu plâng după tine
în vale, a înflorit liliacul, iubito
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucul cântă în nucet
Cucul cântă în nucet,
duce viață de ascet,
iară eu postez pe net.
Cucul știe limba lui,
o tot cântă orișicui,
eu o știu pe-a netului.
El din creangă-n creangă zboară,
știe viers pe dinafară
și nu-i trebuie chitară.
La auzul cucului
eu dau drumul dorului,
dar nu mai spun nimănui.
Cine trebuie s-audă
este oarbă, mută, surdă,
dar nici nu vrea să răspundă.
Cucul cântă cânt de jale,
să-i iasă mierlița-n cale
ca să-l caute pe vale
și la cuib se furișează,
ouăle și le așează
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără vorbă
ai înălțat altare din pinii
scorburoși ai vrut
să slăvim cerul și pământul
tăcut
ai făcut lucrarea - nu știam că se potrivește
așa de bine acest rol - să în
locuim smirna cu parfum versace -
liturghiile le-ai făcut în zdrăngănit
de chitară și nu te-ai oprit aici
ai făcut scări până la soare
oamenii au început să urce la stele
altarele sunt pupitre sofisticate
totul a început de la pinii scorburoși
care s-au înălțat în haos
faci tot ce faci fără vorbă
tehnologia a dat mâna cu religia
omul se stinge și se a
prinde dorul de mamă
ce țipă în fiecare prunc
cu sânul în gură, tăcut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-aș preface, de-aș putea
De-aș putea ca dorul aprig să-ți alin, în prag de seară,
M-aș preface, deodată, într-un sunet de chitară,
Ca, prin strunele-i vrăjite să mă simți în somn vibrând
Când, cu brațele-adormite mă strângi tare-n al tău gând.
De-aș putea să-ți vindec dorul, m-aș preface într-un nor
Ce ți-ar mângâia obrazul cu un strop răcoritor...
M-aș preface, poate-n floare răsărită-al tău drum,
Ca, prin gingașe petale, să percepi al meu parfum.
De-aș putea să-ți alung dorul, m-aș preface-n curcubeu,
Și te-aș invita frenetic să plecăm spre Elizeu.
Apoi, lepădați de patimi, de păcate izbăviți,
Să ne cerem cu fervoare dreptul de-a fi fericiți.
De-aș putea să-ți alin dorul, m-aș preface-n poezie
Scrisă-n stihuri infinite, cu superbă frenezie...
Sau, cu magica-mi putere, m-aș preface într-un cânt,
Prin sublime incantații, de-al meu dor să te descânt.
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furie
Mă cert c-un greiere pe-o coardă de chitară,
Pe doina unei frunze-n asfințit,
Cu valul ce molatec desfășoară
Pe maluri vechi nisipul mărunțit.
Mă cert cu umbra ce m-a părăsit,
Cu lacrima ce și-a secat izvorul;
Mă cert cu timpul ăsta prea zgârcit
Ce-atâtor "duși" mă face să duc dorul.
Mă cert cu primăvara ce grăbită
Se aruncă în a-l grâului talaz,
Din valuri să re-nvie aurită
Cu macii roși, vară, pe obraz!
Mă cert cu soarta crudă ce mi-a dat
Din câte daruri duce-n buzunare
Numai tristețe, lacrimi și oftat,
Și un ocean întreg de supărare!
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numărând din trei în trei
Greierii s-au strâns pe seară
Și fac ample repetiții,
Lungi acorduri de chitară
Se aud în competiții.
Liliacul rotofei
N-are liniște și pace:
Numără din trei în trei
Petalele cu noroace.
Le așează, le alege
Ca în prag de dimineață
Fetele ce vor culege
Să aibă noroc în viață.
Sus pe bolta înstelată,
Luna-n drumu-i de cleștar
Se uită în jos mirată,
Zăbovește-o clipă doar.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare tulburată
Tăcerile venite înspre seară
pe-o umbră de apus întârziată
mă țin lângă fereastra ferecată
cu gândurile-ntoarse de afară,
iar dorurile, adunate-n casă,
îmi tulbură uitarea regăsită
cu vrăjile aduse de-o ispită
pe vechile regrete ce m-apasă.
Ajunse-acum din muta neuitare,
lăsată lângă-o margine de dună,
pe ramele ferestrelor se-adună
când soarele se duce la culcare.
Dar deodată-n grabă se ridică
cu tolbele-ncărcate de păcate,
să mi le toarne-n inimă pe toate
învăluite-n reci fiori de frică.
Încerc cu gândul să le dau afară
să le alung departe, peste vreme,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut...
M-am născut în simfonia florilor pictate-n ceară
Și-n balsamuri rafinate din al raiului de vară,
Când plesneau în cupe crinii de un alb imaculat
Și-mi râdea-n fereastră cerul din azuru-i fermecat.
M-am născut în dimineața zorilor spălate-n rouă,
La sfârșit de cireșar când natura-n floare plouă,
Când albina-n faguri toarce dulcea miere parfumată
Și splendoarea ne-o desfată marea-n valuri dantelată.
M-am născut când ciocârlia glăsuia duios în triluri,
Iar pădurile foșneau dănțuind în mici deliruri,
Ape repezi vânturau stâncile-mpietrite-n cale
Căutându-și loc să curgă repede spre-ngusta vale.
M-am născut cu dor de viață pe arpegii de chitară,
Legănată lin de cântec pe solfegii de vioară,
Când caleașca albă-a lunii voal de stele revărsa
Peste-ntinsa blândă zare spre-a o dulce lumina.
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Clipe și îngeri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu îndrăgostită
Uite cum se lasă seara,
Vise-ncep a-nmugurii,
Melancolică-i chitara
Și tu vrei... a mă iubi.
Uite luna... cum apare
Sus pe cerul fără nor,
Căutând... răscolitoare
Ochii tăi nebuni de dor.
Cad luceferii-n cărare
Și pe chipul tău curat,
Inocentă... ca o floare,
Asfințitu-ai fermecat.
Port sărutul tău pe buze
Definind... un dulce-amor
Și apusu-ntreg de frunze
Ce mă-nvață lin... să zbor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca sa ajung la tine
ca sa ajung la tine am traversat jumatate de planeta,
noaptea, stelele m-au ranit iar cu sangele meu au scris poeme
pe care doar tu le-ai putea citi.
la ecuator dorul meu a aprins chitara iar muzica a ridicat in picioare
centaurii, ciclopii.
nerabdarea m-a facut sa imbrac iarasi camasa de matase alba,
fluturii mi-au cusut nasturi de jad
si ti-am strigat numele tinand pumnii stransi.
nu mi-am facut iluzii ca o sa te gasesc la fel de frumoasa,
stiam ca zambetul tau ironic ascunde tristetea unei iubiri amanate la nesfarsit.
de aceea ti-am cumparat dintr-un targ maur un un sal inflorat,
aproape viu
sa iti acoperi cu el asteptarea
cand eu te voi chema de dincolo de vis.
ca sa raman cu tine a trebuit sa alerg o jumatate de viata,
valurile mi-au biciuit tineretea iar zeii nu mi-au fost de folos.
cu toate astea am trecut fara frica printre mii de capcane,
am zburat mai sus decat cel mai indraznet condor
[...] Citește tot
poezie de Eduard Dorneanu (6 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua Ei
Natura pentru ea a inventat cerceii
Cu primăvara în cozi de vișin, de cireș
Și florile la fel, să-i facă fără greș
Miresme ce-i adulmeci; misterele femeii!
Și trupu-i de chitară și sol, volupta, cheia,
Își așează lied pe strune ciupindu-și coarde fine
Să încânte-n unde lungi coralele divine
Trecând sunet sublim peste Univers; femeia!
E amanta nesfârșită, pășit în zbor pe alee,
Degete fine în păr cu mângâieri de griji.
E caldul pat ce așteaptă să vindece din schiji
Iertând o părăsire. Tot ea-i un nimb, femeie!
Deliciul nici n-ar fi de n-ar fi ea scânteia
Să aprindă sori din zâmbet, să nască dor ideii
De-a atinge fremătând, rug, buzele femeii!
Cu ea-n nopți de voiaj și-n zi visând femeia!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnavul
un spital bolnav la margine de veac
știu, știu, boala asta nu mai are leac
sunt bolnavul obosit pe un pat murdar de spital
nu am nimic azi de spus
sunt orbul uitat
într-o lume urâtă, bolnavă
pașii mei rătăcesc
în salonul sufletelor pierdute
uneori îmi pipăi trupul
e plin de răni
ce ard, ce dor
sânge și puroi
feși nu am
spitalul e obosit și sărac
de boli, de griji, nevoi
azi zac în salonul bolnav
bolnav fără leac
niciodată a trecut încet-încet de mine
la pas
în semn de bun rămas
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre chitară și dor, adresa este: