comedie şi cuvinte

În cazurile în care tehnica este transparentă, discrepanţa între ceea ce trebuie realizat şi ceea ce s-a realizat conferă nonsensului un caracter comic irezistibil. Pandantul vorbei de duh, ghicitoarea, ne poate oferi exemple mai bune decât însuşi cuvântul de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cercetarea cuvântului de spirit am folosit un instrument de care predecesorii mei nu dispuneau: cunoştinţele asupra elaborării visului; ori, în studiul comicului nu voi dispune de un avantaj asemănător şi de aceea trebuie să mă aştept că nu voi afla despre esenţa comicului mai mult decât ceea ce ştiu despre cuvântul de spirit. Căci în calitatea sa de subspecie a comicului, voi regăsi la el, într-o formă identică sau codificată, unele trăsături ale comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţia cea mai favorabilă pentru apariţia plăcerii comice o constituie buna dispoziţie generală, când râdem mult mai uşor ca de obicei. În cazul unei veselii de origine toxică, aproape totul pare comic; probabil datorită comparaţiei cu consumul psihic propriu dispoziţiei normale. Cuvântul de spirit, comicul şi toate metodele asemănătoare de obţinere a plăcerii din din activitatea psihică sunt doar mijloacele folosite pentru a redobândi această dispoziţie veselă, această euforie, atunci când ea nu este prezentă ca o dispoziţie sufletească generală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de captivant ar fi să descifrez condiţionările profunde ale plăcerii comice, trebuie totuşi să-mi amintesc că nici formaţia, nici profesiunea mea nu mă autorizează să împing cercetările mult dincolo de sfera cuvântului de spirit; mărturisesc că tocmai tema comparaţiei comice m-a determinat să-mi simt incompetenţa.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comedie cu profesionalism fac cei care cunosc şi înţeleg al cuvintelor polisemantism.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivul este o formă a comicului în măsura în care plăcerea produsă provine din energia psihică economisită ca rezultat al dorinţei noastre de a-i înţelege pe ceilalţi; el se apropie de cuvântul de spirit datorită condiţiei ca energia economisită prin comparaţia cu ceilalţi să fie cea a unui efect inhibitoriu.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin natura lor, cuvântul de spirit şi comicul sunt două lucruri distincte, ele suprapunându-se pe de o parte doar în anumite cazuri speciale şi pe de altă parte în ceea ce priveşte tendinţa de a obţine plăcere din surse intelectuale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care persoana străină joacă încă un anumit rol, independent însă de o comparaţie directă cu propriul eu, diferenţa dintre consumurile de investire – sursa plăcerii – este produsă de influenţele extern, pe care le desemnăm sintetic prin cuvântul "situaţie". De aceea, acest tip de comic se numeşte "comic de situaţie".

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele ridicate de comic s-au dovedit atât de dificile, sfidând toate eforturile de soluţionare depuse de filozofi, încât nu-mi fac iluzia că voi reuşi acolo unde alţii au eşuat, doar pentru că am luat ca punct de plecare cuvântul de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbele de duh lasă câmp liber de manifestare unor modalităţi de gândire specifice inconştientului, modalităţi care pentru conştiinţă nu pot fi decât "erori de gândire"; ulterior însă, nu am mai fost siguri că acestea ar fi într-adevăr cuvinte de spirit, fiind înclinaţi să le considerăm ca simple istorioare comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procesul comic nu suportă concentrarea atenţiei asupra sa; el trebuie să se desfăşoare cu totul neobservat, condiţie care de altfel este valabilă şi pentru cuvântul de spirit. Dacă cineva ar dori cu tot dinadisul să caracterizeze acest proces drept inconştient ar contrazice termenul de "proces conştient" pe care l-am folosit nu fără temei în "Interpretarea viselor". Mai curând procesul comic ţine de preconştient, iar astfel de procese care se desfăşoară în preconştient, în afara câmpului atenţiei legată de conştiinţă, pot fi calificate drept "automate". Pentru a produce plăcere comică, procesul comparării consumurilor psihice trebuie să fie automat.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aidoma scribului

Poíesis-ul duhului sfânt –
din cartea cunoaşterii
celor ce sunt pe pământ,
prin rostiri genuine a fost statornicit în cuvânt.

Rugă, şoaptă, verset, blestem,
totul în tot cu parfum de poem,
amintind lumii trecutul –
în sunetul vieţii boem.

Aidoma s c r i b u l u i,
ascultând chemările timpului,
totul îmi pare un miraj al cuvântului scris –
autopoíesis între veghe şi vis.

Un spaţiu al memoriei
deopotrivă oniric- sanguin-al istoriei –
locuind cuvântul mirabil nenumărabil:
poíesis-ul duhului întrupat lumină şi har;
rămas spectator la comedia umană,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit, considerat ca o subspecie a comicului, mi s-a părut suficient de interesant prin sine însuşi, pentru a deveni obiectul nemijlocit al atenţiei mele, aşa că am lăsat deoparte, pe cât a fost posibil, relaţiile sale cu categoria mai cuprinzătoare a comicului; totuşi, pe parcurs, am scos în evidenţă anumite aspecte utile pentru studiul comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extinzând concepţia asupra deformării numelui, găsim că explicaţii analoge sunt valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic sau absurd: "Vă invit să râgâiţi (aufstossen) pentru prosperitatea şefului nostru" (în loc de: să beţi – anstossen). Aici o atmosferă solemnă este tulburată, contrar oricărei aşteptări, de irupţia unui cuvânt care trezeşte o reprezentare dezagreabilă; amintindu-ne de unele cuvinte şi discursuri injurioase, suntem autorizaţi să admitem că în cazul de faţă o anumită tendinţă caută să se manifeste, în contradicţie flagrantă cu atitudinea aparent respectuoasă a vorbitorului. În fond, este ca şi cum acesta ar fi vrut să spună: nu credeţi în ceea ce spun, nu vorbesc serios, îmi bat joc de moşulică etc. Fără îndoială la fel se petrec lucrurile în cazul lapsusurilor în care cuvinte anodine se văd transformate în cuvinte inoportune şi obscene, cum ar fi, de exemplu, "apopo" pentru "apropo" (Meringer şi Meyer).

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu mă ştii femeie

am noaptea rigidă-o pârghie
să răstorn universul
spirala pe care sunt
nu are sfârşit
din plăcerea urcuşului
treptele pe care mă înalţ
îmi aprind luminile
popasul pe care-l fac
e o scenă deschisă
muritorilor de rând
abia acum începe comedia
cu actorii care-şi joacă rolul
am început să-i privesc
ca pe ceva firesc pentru oameni
să-şi râdă de apucăturile lor
dar şi plâng de bucuria
în care m-am trezit aplaudând

era sărbătoare cred
una în care mă eliberam de răutăţi

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgiile cuvintelor (41)

lumea în alb-negru
o comedie în trei acte
recizorul strigă în porta voce
priveşte împrejur
curând va cădea cortina

actori pe scena vieţii
unora li s-au dat măşti
altora li s-au repartizat
dezamăgirile
în doză dublă
totuşi strălucesc
deşi nu ştie nimeni
când se lasă întunericul
câtă nefericire arde în ei...

se recunosc
ca imaginile din oglindă
ale aceluiaşi suflet
şi n-au nevoie de litere

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hexametrii tainei mele

Lung e basmul nebun al cuprinsului fără hotare,
Plin de-ale sorilor beţi aventuri şi vârtejuri bizare...
Câte privelişti apar şi dispar, se clădesc, se doboară...
Eu? Apărut-am acum, - şi prima, şi ultima oară.

Iată puzderii de inşi din genunile negre-ale sorţii;
Forfotă sură de dor, de gând, de trufii şi ruşine...
Nimenea altul nu-i Eu, - de-o parte şi alta a morţii.
Nimeni din cugetul meu n-a cugetat pân' la mine.

Câte priviri întâlnii pe spinarea acestei planete,
Câte cuvinte pustii descifrat-am, zadarnic, cu sete:
Veşnic, cu sufletul ars, plecat-am cu dezamăgire:
Toţi îmi rămâneţi străini, în inimă, vorbă şi fire.

Chipul mă-arată ca voi; mă-amestec cu voi împreună,
Dar untdelemnul de mir pe apă tot singur se-adună.
Singur, eu singur sunt Eu, unul în toată vecia...
Trist, cu obrazul crispat, vulgar îmi trăiesc comedia.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Eugeniu Speranţia din Antologia poeziei simboliste româneşti (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale...

Moto: "C'est fini/ c'est fini la comedie..."
Dalida
Te aşteptam la ieşirea din acea clipă
cu braţele deschise, cu inima numai iubire,
însă tu întârziai prin alte minute
poate mult mai scurte ca acesta.
Ştergeam cuvintele nerostite în acel martie
prea rece şi prea trist pentru noi.
Eram orfani unul de celălalt,
pierduţi printre crengi goale,
fulgi tăcuţi de iarnă.
Te ştiam mai bine ca pe propia-mi palmă...
au răsărit între căile noastre
uitarea, toamna şi petalele
triste ale primăverii.

poezie de Raluca Ştefania Mihai
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonie magică reală

pe aripi de vis am pornit în voiaj
extazul muzical îşi spune cuvântul
trăiesc cu Secret Garden sublim miraj
mirările mele le împrăştie vântul.

cerul se deschide cu sunetul viorii
pe clape de pian îngerii dansează
atâta armonie pătrunde în memorii
încât orice om cu cântul rezonează.

o dată voi ajunge la muzica finală
dar astăzi mă răsfăţ cu rapsodii
cu recunoştinţă amplă şi totală
transform dezamăgirile în parodii.

trăiesc o frenezie magică, reală
cu foame de zâmbet gândesc comedii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito - nesfârşit blestem

Iubito, nesfârşit blestem,
Îmi eşti coşmar şi zare-albastră...
Când vreau să te alung – te chem,
Împins de-o zodie nefastă.

Ba mă răneşti până la sânge –
Ba zbori cu mine-n absolut...
Când sufletu-mi rănile-şi linge –
O luăm din nou, de la-nceput.

Poţi fi liman şi zână bună –
Poţi fi scorpia din poveşti...
Ba eşti, de dragoste, nebună -
Ba nici nu ştii de mă iubeşti.

Eu te alint, cu dulci cuvinte,
Şi te iubesc, adânc, duios...
Apoi, ca un ieşit din minte,
Te blestem – când sunt furios.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!