Citate despre continente și timp, pagina 2
Manuale de geografie
Am fi urcat cu ochii ore
pe Obi, Nil și Amazon...
Iubeam în Cuba și Azore,
puneam la pol un fanion.
Nicicând aici, mereu acolo,
spre-un cer din sud fosforescent,
cu Magellan și Marco Polo
ne dezlipeam de continent.
Plecam cu Amerigo Vespucci
sau către Lhassa și Baikal.
Foi de trifoi cu semnul crucii
se răstigneau în manual.
Iar între Borneo și China,
ascunsă tainic printre foi,
o buclă blondă ca lumina
călătorea în vis cu noi...
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate tu
Poate tu ai știut
De la bun început,
Ai știut cum va fi
De-ai să pleci într-o zi.
Ai plecat mai spre sud,
Unde păsări se-aud,
Unde pleacă cocori,
Continent de splendori.
Aș fi vrut ca să știu,
Măcar într-un târziu,
Să nu te mai aștept,
Într-un secol abject.
Când te-ntorci, să m-anunți
Să nu mor printre munți,
Într-un trist anotimp,
Într-un loc fără timp...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte
Cârlig de-o numeralogie
Ce leagă zile, ani de-acasă...
Timp de descarc de energie
Pentr-un efort de-un ban pe masă.
Număr de trâmbițe, de taine
Numerotate și-n păcate,
E-un spiritual, e semn de daine...
E ziua de odihnă-n toate.
E fastul biblic, sunt cuvinte,
E-un candelabru, e un duh,
E-o notă de copil cuminte...
Număr de ceruri, de văzduh.
El limitează și minuni,
Numerotează continente,
E magicu-n câștig prin lumi...
E-o cifră doar, eminamente.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când citim note de drum, ne ducem cu mintea de-a lungul veacurilor și continentelor, peste mări și țări, cunoaștem alți oameni, obiceiuri, participăm la peregrinări interesante și admirăm totodată noi și variate peisaje geografice.
citat din G.T. Niculescu-Varone
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călugăr
Doamne, fă-mă călugăr
Și cheamă-mă până la tine
Să-ți spun adevărul
Despre marele dezastru pământesc.
Doamne, fă-mă călugăr.
Au fost hăituiți,
Au fost ofensați,
Dar călugării au totuși
O oarecare liberă trecere
La vămile cerului.
Undeva, la Cheia,
Am auzit eu că există
O scară de rășină de brad
Care ajunge până la tine, Doamne,
Lasă-mă să urc și să-ți spun.
Voi găsi-o chiar dacă
Nu e în evidența primăriei din Mâneciu
O voi găsi-o după miros,
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Poezii (10 decembrie 1983)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la continente și timp, dar cu o relevanță mică.
- America (vezi și Statele Unite)
- America nu e o translație în spațiu, ci mai ales o strămutare în timp, un salt peste mai multe decenii, într-o lume și vreme care cu toate cele bune și cele rele ale ei o precede și o anunță pe cea spre care se îndreaptă mai încet Europa, urmată de celelalte continente.
definiție de Virgil Nemoianu în Cum poți să fii român? Variațiuni pe teme identitare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fotbalul este una dintre puținele activități omenești în care se dovedește relativitatea timpului: poți încremeni o jumătate de minut portarul care sare după minge, poți repeta aceeași scenă de mai multe ori cu încetinitorul sau în sens invers și, grație fusului orar diferit, de la continent la continent, să vezi la Santiago un meci între unguri și nemți înainte de a fi fost jucat.
Isabel Allende în Țara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există o singură ploaie, ci un popor de ploi. În funcție de spațiu, timp și alte mii de criterii, ea poate fi blândă sau întețită, rece sau caldă, scurtă sau de durată. Vorbește nenumărate limbi, cunoaște o mulțime de dansuri, iar culturile sale străvechi își au rădăcinile pe toate cele cinci continente.
Martin Page în Despre ploaie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii mei
pașii mei se amăgesc într-un univers desenat
cu răni închise
fără ore care zac în umbra tăcerii
călătoresc cu himerele căutând continentul pierdut
nerăbdarea e potolită de monotonia timpului
curgând nepăsător
mâine se arată spânzurat de același păcat
ca cel de azi
ca cel de ieri
același de la trezirea lumii
tulburat de luminile și umbrele din ochii tăi
ce pot înfrunzi sau desfrunzi golul cu o nouă dimineață
aparținând albastrului
cuvintele țes continuu o realitate nestatornică
aflată pe un nisip mișcător
pe care nici ploaia nu-l știe
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galactice seninătăți
fermecate răsărituri, vaste seninătăți
bucurii câștigate în lupta cu timpul
dezrădăcinez din temelii prejudecăți
pulsația luminii înveselește chipul.
clarități de raze îmi mângâie obrazul
viața în lumina mă umple de sevă
viziuni mirabile fecundează extazul
la școala timpului visele se relevă.
sunt momente ce deschid drumurile ființei
și-au transformat tristețile în rapsodii
fluidități transparente curg în fața căinței
mă înfruptez cu foame în câmpul cu rodii.
îmbrățișez infinitul cu vise ardente
avântul meu albastru străbate continente.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Homo Sapiens Futuris
*
Câte dintre sistemele, structurile, hotarele,
câte dintre cutumele, culturile, popoarele
pe cale de dispariție, vor fi renăscut?
Câte dintre convențiile, dogmele, credințele,
câte dintre invențiile, normele, tendințele
pe care de apariție, vor fi dispărut?
**
Peste milioane de ani
după ce toate continentele se vor fi ciocnit
oare cum va arăta acel supercontinent, acea Pangeea Ultima
poate privirea noastră se va înălța
spre visul dintâi și cel de pe urmă
de parcă tot ce va conta, va fi că și atunci
ceea ce ne închipuim că e Raiul, va rămâne
locul preferat.
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem făcuți mai mult din noapte
Suntem făcuți mai mult din noapte.
Prezentul cu scânteia lui nu poate
să lumineze-abisurile toate
Și veșnicul amurg din noi.
Din când în când doar ies din adâncime
Ca niște vietăți din fund de mări
Necunoscute amintiri
Ce parcă nu sunt ale noastre,
Fragmente dintr-o viață pe care n-am trăit-o,
Crâmpeie care-ncearcă zadarnic să se-adune;
Un braț, o țeastă, lacul unui ochi
Cu nuferii pe care nu-i cunoaștem
Și-o luntre ce ne cheamă cu vâslele de vis.
În marii munți de-ntunecime
Sunt osândit să sap necontenit:
Ce voi găsi în adâncime,
Comoara unui gând nemărginit
Sau vechea stearpă-ntunecime?
[...] Citește tot
poezie clasică de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veniți, energii
Știu că sunteți demult
Opriți și la mine,
Ridicați-mă voi,
Din covorul cu rime!
Voi, vibrații adânci,
Ce rost ați avea,
Dacă fibrele mele
Azi nu le-ați mișca!
Vă promit că vă dau,
Continente de forme,
Conținuturi să-mi dați
Dar să nu-mi puneți norme!
Pariați pe poet
Și în timp, și-n vecii,
Bucurie dați lumii,
Energii, energii!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul peste moarte
Pentru Chieko Watanabe
Și iată-aud acuma glasul celor
trecuți prin flăcări
cum se-mpletește într-un singur glas,
un singur glas sunând cum sună fierul,
cum sună stolurile de oțel fierbinte,
și fiecare glas acum e-o sabie
încovoiată care se-nvârtește
deasupra ucigașilor sclipind ---
și toate împreună se înalță
peste cenușă ca un nimb al vieții...
Și iată-le ( o, vulturi mari și-albaștri,
suiți, suiți! ) cum prind să se rotească,
cum se rotesc crescând fără-ncetare,
cum se răsfrâng în ocean, săpând-i
mari guri rotunde, veșnic rotitoare,
ce dau porunci talazului să crească,
să suie stâlpi de trombe pân la stele,
ca să măsoare înălțimea Crimei.
[...] Citește tot
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veți fi surprinși cât de isteți sunt copii. Ei pun tot felul de întrebări. "Tati, ce ține luna acolo sus?" - iar tu atunci, îi dai tot felul de rahaturi, îi dai cartelă de membru la Clubul lui Mickey Mouse și alte chestii fantastice care nu au nici o legătură cu realitatea. Copiii mei puneau întrebări bune: "Ce anume face continentele să se îndepărteze unul de celălalt?" "Ce anume face pământul să se învârtă?" Copiii pun întrebări grozave. Majoritatea oamenilor nu pot să răspundă la aceste întrebări, așa că îi cresc cu Scufița Roșie și cu alte tâmpenii. Le umpleți capurile cu prostii.
citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
777
Șapte ceruri, șapte vise, șapte zile-ți dăruiesc,
Să-nțelegi de 3X7, cât de mult pot să iubesc.
Nu deschide-n ziua-a șaptea, cei trei șapte norocoși,
Că de rupi cumva IUBIREA, nu ai voie să o coși!
Începi săptămâna bine, luni, la șapte dimineața,
Dacă-nchini de șapte ori apa cu care-ți speli fața.
Și în șapte șoapte sfinte spune rugăciunea-n zori!
Ziua-ți va fi fericită de zâmbești de șapte ori.
Șapte flori de levănțică pune-n ceașca de cafea
Cu șapte lacrimi de miere, scoate amarul din ea!
Scrie șapte legăminte pe corola unei flori
Și roagă-L pe Tatăl nostru să o răsădească-n nori!
Șapte gânduri părăsite de-ntuneric vor învinge
Ploi, noroi, ger ce le-ngheață, șapte zile de ar ninge.
Șapte flori de busuioc pune-le seara, sub pernă,
Să-ți sfințească șapte nopți și să-ți schimbe viața ternă!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Năluca...
Motto: O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului.
Karl Marx
O nălucă bântuie prin lume, chiar dacă-i tratată ca o proastă,
renăscută din cenușă și din hume, vânturate dintr-o măduvă de coastă!
Și îngână: moldoveni din toate țările, uniți-vă! Pe o zi măcar, măcar pe-o oră!
Moldoveni împrăștiați în toate zările, rotunjiți în jurul globului o horă!
Tropăiți în colbul continentelor feeric, înhămați solemn la Carul Mare!
Și mai țineți într-un ritm bizar și sferic Hora sărbătorii nucleare!
Să se simtă - unde calcă moldovenii Arde, nu tizic - pământul arde,
Să ne știe lumea Feți Frumoși și Cosânzene, cum ne știe hoți de miliarde...
Să ne ducă -n galaxie veste că suntem popor între popoare,
c ă venim și noi dintr-o poveste cu noian de stele căzătoare
Și c-a fost cândva să ne trimită Dumnezeu încoace din Pleiade,
Și năluca-i doar Frumoasa adormită, violată, răbdătoare, cumsecade...
Moldoveni din toate țările, uniți-vă! Hora asta -i numai începutul!
Mai opriți din Joc, mai hodiniti-vă, mai secați nițel la vaduri Prutul!
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubirea pământului
Am separat continente și-am divizat țări:
Văzând de ce eram în stare, plopii tremurau îngroziți.
Deși pământul se desfăcea-n sărbători aurii
Acolo unde mâinile noastre erau unite prin pâine și sare:
Noi și frații noștri n-am reușit să ne-înțelegem.
Nopțile ne făceau să fim unul și-același până-n zori,
Plutind peste paturile noastre.
Acolo eram noi, mai nătângi decât broaștele.
In vreme ce frunzele de pe lac ne vorbeau de unitatea timpului,
Tu trăiai deoparte și eu trăiam deoparte.
Ce fel de magie-întunecată și rea ne sugrumă soarta:
De veacuri oare gândirea noastră-i căzută-n somn de moarte?
Ce fel de mister e-acesta, alb, însă nu alb?
Ne iubim unii altora flecuștețele și mărgelele,
Dar nu iubim și pământul celuilalt.
NB. Din Apărare împotriva nopții
poezie de Fazil Husnu Daglarca, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, Doamne, cât te iubesc
Cum și Soarele uriaș zi de zi se topește în înghețul de Lună,
Cum învolburatele fluvii se năpustesc neîncetat în imense oceane,
Așa dragostea mea pentru tine e divină, e pură, e nebună...
Așa mă-nchin Universului spre a-mi fi, pe vecie iubită, în fire de arcane.
Cum comete înghețate își lasă dâră de fum, se distrug în milenii,
Cum vulcani explodează atomic în înaltul suprem, în stratosferă,
Așa dragostea mea ți-o închin nesfârșit, fără timp, pe decenii...
Așa să mă nărui, într-a ta-nmiresmata d-esențe-atmosferă.
Cum ghețari milenari se topesc în uriașe aisberguri de sticlă,
Cum munți, din înalt, se prăvale-n magnitudini Richter, de cutremur,
Așa mă dezintegrez într-ale tale frumuseți de mister, fără frică...
Așa inima-mi zbuciumi, într-un profund, sacadat și continu de tremur.
Cum valuri rostogolesc și distrug mii de-ntinderi uriașe, de țărmuri,
Cum dezlănțuitele vânturi deplasează enormele șiruri de dune,
Așa vreau să mă împrăștii pentru tine, între mii și-ntre mii de tărâmuri...
Așa vreau, s-ai din mine, tot ce-ți vindecă răni, să n-ai veșnic simțiri de la lume.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp și liber
ei nu știu să-și așeze viața
ca un covor peste o constelație
plicuri cu adresele strâmbe ale străzilor
unde copilăria are strălucirea
unei monede ieșite din circulație
am aruncat din tren ultimele rânduri
sunt atâtea bălți în care poți îneca
ultima promisiune că vei schimba
ceea ce stă lipit de tine de-a pururi
ca o omidă de frunză ca o cruce de seva
din care, întâmplător, un vierme se naște
cad din cer buruieni, un șarpe de brumă
pe linia orizontului cerne făina
semințele de neghină din pâinea bogaților
și carnea săracilor se amestecă
în dumicatul de pe urmă al pământului
continentul african o geometrie a destinului
în palma celui care plătește la zi
taxele pe fericire chiar dacă în totalitate
îți aparții câteva ore te plimbi ca o minge
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre continente și timp, adresa este: