creştere şi populaţie

Tehnologiile care au cele mai profunde efecte asupra vieţii umane sunt de obicei simple. Un exemplu bun de tehnologie simplă cu consecinţe istorice importante este fânul. Nimeni nu ştie cine a inventat fânul - ideea de a tăia iarba toamna şi de a o stoca în cantităţi suficient de mari pentru a menţine caii şi vacile în viaţă în timpul iernii. Tot ceea ce ştim este că tehnologia fânului a fost necunoscută în imperiul Roman, dar a fost cunoscută în orice sat în Europa medievală. Ca multe alte tehnologii vital de importante, fânul a apărut în Evul Mediu Întunecat. Conform Teoriei pe baza Fânului a Istoriei, invenţia fânului a fost evenimentul decisiv care a mutat centrul de greutate al civilizaţiei urbane din bazinul Mării Mediterane spre Europa de Nord şi de Vest. Imperiul Roman nu avea nevoie de fân fiindcă în climatul mediteran creşte destulă iarbă pentru ca animalele să pască şi iarna. La Nord de Alpi însă, oraşele mari, dependente de cai şi de boi ca forţă motrice, nu puteau exista fără fân. Aşadar, fânul este acela care a permis creşterea populaţiilor şi înflorirea civilizaţiei între pădurile Europei de Nord. Fânul a mutat măreţia Romei la Paris şi Londra, iar mai târziu la Berlin şi Moscova şi New York.

citat din Freeman Dyson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în multe sate un fel de secte care îşi spun partide dar care nu se întrunesc şi ai căror membri nu au altă legătură decât că depind de acelaşi şef, într-un loc un preşedinte, în altul un preot... O casierie comună a fost creată fie pentru a proteja vinovaţii, fie pentru a inculpa un nevinovat. Populaţia a ajuns la înţelegere cu delincvenţii. De îndată ce se săvârşeşte un furt se ivesc şi mijlocitorii care să facă tranzacţii pentru recuperarea obiectelor furate. Mai mult, magistraţii acoperă aceste frăţii sub o ocrotire impenetrabilă. Nu e posibil să-i determini pe poliţişti să facă razii pe străzi, nici să găseşti martori pentru crime comise în plină zi. Sub cerul Siciliei se vând funcţii publice, se corupe justiţia, creşte ignoranţa.

citat din Pietro Ulloa (1838)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt antivegetarianism şi nici antiveganism, dar nu pot accepta orbeşte unele lucruri pe care vegetarienii şi veganii le susţin. De exemplu, dacă ne-am lua după vegani, animalele domestice de la care folosim lapte, carne, lână, ouă, miere ş. a., adică bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, găinile, gâştele, raţele, curcile, albinele ş. a., ar trebui să crească numai în sălbăticie, ca să nu mai fie exploatate de om. 1) Aş vrea să văd şi eu un vegan care creşte în ograda sau în apartamentul lui măcar un animal din aceste specii doar pentru frumuseţea lui. 2) De unde să iei astăzi atâta sălbăticie, de care ar avea nevoie toate aceste animale? 3) Când ai la dispoziţie tot ce vrei şi poţi să alegi orice alimente vrei, şi ai din belşug cu ce să le cumperi, cum se întâmplă în special în ţările occidentale bogate, e uşor să fii vegan, în timp ce în multe ţări, în special din Africa, se moare de foame din cauza sărăciei, a solurilor nefertile şi a climei improprii pentru producţia vegetală, a înapoierii tehnologice ş. a. 4) Dacă, prin absurd, toată populaţia Pământului (7 miliarde de oameni) ar deveni peste noapte vegană, cu ce ai hrăni-o, de unde ai lua atâtea produse vegetale? 5) E uşor să vorbeşti, e greu să oferi soluţii realiste şi să faci ce trebuie pentru ca oamenii să nu mai moară de foame şi de subnutriţie.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret în sepia

Zilele acelea cu incandescenţe şi nestarea ta,
Lumile, portretul meu în creion...
Toate sunt doar sedimente peste care
Voi suprapune stele eliberate de gravitaţie.

Din oraş se scurge uleiul zilelor
în sepia
Şi aşteptarea se multiplică devenind un cataclism violet.
Probabil dragostea se hrăneşte la ore fixe
Cu artificii şi timpi paradoxali;
Numai tu simţi zăpezile care cresc sub cartiere, agonia firului de iarbă ce încă pulsează!

Hai să alergăm spre centrul civic,
unde vor defila soldaţi de paradă!
Să ne înnodăm inimile de Arcul de Triumf
ca nişte saltimbanci deveniţi eroi peste noapte,
liberi în oraşul cu politicieni instabili
şi cu seri nesfârşite de poezie.

Toamne şi caravane cu melancolii...

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: De ce susţii că banii nu vor aduce niciodată echitate? A. M: Cum ar putea-o face când banul o poate cumpăra? Oare câţi dintre voi vedeţi că politica e doar o glumă bună dar ceea ce vă conduce este banul? Şi cine îl are? Doar 1% din populaţia planetei este plină de bani, restul suferă sub o formă sau alta de sărăcie, deci unde e echitatea? E o himeră să crezi că orice copil sărac poate să ajungă putred de bogat, ca să fii lacom şi să furi totul de la ceilalţi într-un mod acceptabil ai nevoie de tone de minciuni educate, la care copilul sărac nu va avea niciodată acces. Lăcomia e o boală pe care o moşteneşti din copilărie şi o justifici onorabil, altfel dacă ai vedea cruzimea şi viclenia te-ai sinucide. Bogaţii îi plătesc pe cei săraci, adică guvernele, deci politicienii lumii, aceşti datornici la rândul lor vor da legi ce vor creşte şi mai mult bogăţia celor bogaţi. Banul produce de fapt, puterea politică, nu mulţimile. Mulţimile doar îşi aleg tiranii, niciodată libertatea şi cu atât mai puţin echitatea mai ales financiar vorbind.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechea şi bine ştiuta poveste, repetată de sute de ori, care afirmă că fabricile angajau femei şi copii şi că aceste femei şi aceşti copii ar fi trăit în condiţii satisfăcătoare înainte de a lucra în fabrici este unul dintre marile falsuri ale istoriei. Mamele care lucrau în fabrici nu aveau cu ce să gătească; ele nu îşi părăseau căminele sau bucătăriile pentru a merge să lucreze în fabrici, ele mergeau în fabrici deoarece nu aveau bucătării, sau, dacă aveau bucătării, nu aveau cu se gătească în ele. Iar fiii lor nu soseau din aşezăminte de copii confortabile. Ei erau înfometaţi şi aproape morţi de inaniţie. Toată vorbăria desper aşa-numitele orori de nedescris ale capitalismului timpuriu poate fi respinsă cu ajutorul unei singure statistici: tocmai în anii în care s-a dezvoltat capitalismul britanic, tocmai în perioada numită în Anglia «Revoluţia Industrială», în anii 1760-1830, tocmai în acei ani, populaţia Angliei s-a dublat, ceea ce înseamnă că sute sau mii de copii, care înainte ar fi murit, au supravieţuit şi au crescut, pentru a deveni bărbaţi şi femei.

citat din Ludwig von Mises
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În statele captive pseudodemocratice, numeroşi agenţi sub acoperire aflaţi sub control politic autoritarist acţionează în toate subsistemele sociale, din învăţământ, economie, administraţie până la sistemul politic, eludând cotidian drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sacre. În orice societate din Lume, acolo unde a patruns înalta corupţie (politică, financiar-economică, morală) în angrenajul Statului, toate instituţiile care înainte deserveau democraţia, statul de drept, pe cetăţenii oneşti, se transformă în organizaţii represive, ale managementului violenţei în raport cu societatea civilă, cu populaţia paşnică, muncită, exploatată. Demnitatea unei naţiuni este dată de prezenţa masivă în viaţa ei a oamenilor originali, autentici. Decadenţa morală a societăţilor apare atunci când falsitatea umană se generalizează, ca urmare a penetrării structurilor sociale de numeroşi "gardieni" dirijaţi de managementul violenţei instituţionale. Democratia dispare! Structurile sociale româneşti riscă continuarea decadenţei morale, ca urmare a creşterii exponenţiale a falsităţii umane specifice managementului violenţei instituţionale. Unele State au fost "devalizate" din interior de puternice entităţi private care controlează entităţi statale şi zone întinse particulare, private. Se pare că, în esenţă, factorul principal al crizei mondiale este acesta.

Adrian Ibiş (martie 2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinozaurii

Dinozaurii au fost
Creaturi care au trăit
În vechime, cu un rost
Ce ne dă mult de gândit.

Şopârle înfricoşătoare,
Cu sânge rece sau cald,
Creaturi înfiorătoare,
Ce-au populat acest meleag.

Erau mai mari ca o casă,
Sau chiar un bloc cu terasă,
Însă deloc minte n-aveau,
Mai proşti ca o mâţă erau.

Aveau kilograme multe,
Cântăreau tone zeci sau sute,
Zeci de metri în lungime
Şi tot atât înălţime.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kilometrul nimănui

Abia când te simţi integrat,
maniera asta de socializare cu natura
capătă aspectul precis al unei forme fixe
de viaţă. De la piatră am pornit, la piatră
ajungem, la comunismul portocaliu, macru,
desangvinat, la populaţii care ne-au părăsit
de comun acord, pentru a ne lăsa ispitiţi
de senzaţia că singurătatea e ca durerea
unui cal fără coaste, ce-şi vomează biciul,
sau bastonul de vişin, supte de trup.

Stăpâneam o mansardă, un unic refugiu,
mai aproape de stradă decât de cer.
De regulă, primeam în vizită doi sfinţi, întotdeauna
aceiaşi, unul măcelar şi altul preot, la fel de bine
crescuţi, la fel de mucaliţi. Le convenea frecvenţa
câmpului, rezona bine în răşina miruită a bârnelor.
Vorbeam puţin, beam vin şi ascultam în urechile altora,
uscate, încreţite ca nişte scoici, tot vuietul lumii.
Aprindeam apoi focul în încăperea fără pereţi,

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!