crengi şi muguri

copac înverzit –
muguri şi flori pe ramuri
în primăvară

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trece o briză –
prin ramuri dezgheţate
se sparg mugurii

haiku de Constantin Păun din Foşnet de stele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci azilanţi

Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad nişte crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.

Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Şi-am ajuns mai uscaţi cum eram,
Şi acum ne fac vreascuri săracii.

Suntem nişte copaci azilanţi
Din pădurile lumii rămase,
Şi am ars printre munţi emigranţi
Şi-n tăcutele focuri din case.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi toate

Şi toate se re-ntorc din drumul lor,
Şi mândră primăvara vine,
Cu soare blând, cu nopţi albastre
Fermecătoare şi senine.

Dar fără ea, ce suvenir
Spre gânduri triste mă îndeamnă?
Muguri au dat pe ram,- zadarnic,
În a mea inimă e toamnă!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o ramură
înmugurită
frigul cedează
locul unei
raze de soare

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pagina de fericire

Primăvara aceasta
Ne luminează pagina de fericire
Înscrisă în calendarul uitării.
S-au deşteptat literele
Născându-se frunze
Şi florile au înmugurit
În irişi.
Genele de ramuri s-au unit
În pădurea de suflete.
Sângeri sunt de-acum clipele
Vânt dulce cu iubirea dator,
Trilul de pasăre şi susurul de izvor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugurii îşi dau aere de borţoşi şi uite aşa se leagănă pe câte o creangă.

aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

murmur de vânt
muguri şi flori
primavara
aşează pe ramuri
toate culorile

gogyohka de Marin Rada
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Razele soarelui de februarie îşi coboară ramurile şi aduce culoare în muguri.

citat din William Cullen Bryant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e totul să ai o floare

Urmând dar firul vieţii
Eu caut nu ştiu ce...
Ştiu bine că există,
Dar parcă tot nu e.
Livada îmi închină
Mereu parfumul ei
Şi-o creangă îmi anină
În păr, doi mugurei.
Splendoarea nu mă lasă
Eu caut şi găsesc
În mugurii aninaţi
Un zâmbet îngeresc
.........................

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramuri înmugurite
ridică
sunetul copacului
pe fruntea cerului
din liniştea rădăcinilor

gogyohka de Monica David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

muguri speriaţi
de aripile bătând
lumina caldă –

ramul cuib pentru muguri
gazdă cuiburilor noi

tanka de Carmen Mariana Nanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugurii pocnesc
în ramuri dezvăluind
o viaţă nouă -

cu bebeluşi în braţe
mame pe alei cu flori

tanka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un mugur din trunchiul românesc

Pe mine cade roua bucuriei
şi de sub ea în nimbu-mi tineresc
eu cresc vlăstar în trunchiul României
mâine gata să rodesc...

sunt mugur abia dar creangă voi fi
şi lumina din lutul strămoşesc
mai dulce ca mierea o voi sorbi
sunt gata - mâine să rodesc.

poezie de Nelu Voicu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina creşte-n muguri

La orizont pe înserate
Umbra zărilor străbate
Izvoarele-i vorbesc în şoapte.

E-n zori de primăvară iar
Lumina creşte-n mugurii din ram,
E-n cursul lin de izvoare
Necontenite, ce coboară la vale
Aduc chemări cuceritoare.

Frescă celebră pare-acum natura
Aud cum ghioceii sună deşteptarea
Răsună iar de doină arătura
A ciocârliei cât e zarea
Glasu-i ce cântă doar la ţară
Omagiu-n zori de primăvară.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

-Nu te întrista, pădure!
Toamna rău a vrut să-ţi facă,
Veşmintele îţi dezbracă,
Frunzele vrea să le fure.

-Nu te-ngrijora, pădure,
Iarna-i cruntă, tristă, rece,
Viscol, geruri vin, vor trece
Peste ramurile sure.

-Zâmbeşte din plin, pădure,
Primăvara bate-n geamuri,
Mugurii plesnesc pe ramuri,
Se duc vremurile dure.

-Să râzi veselă, pădure,
Vara trilul îl asculţi,
Vin copii voioşi, desculţi,
Să culeagă fragi şi mure.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi poet

A fi poet...

şi în "A fi"
încolţeşte
un static mugur.

Pe el îţi întinzi
Sufletul,
când doare,

ca o lingoare
netămăduită,
ca o plagă
imortalizată,

atunci când
nemurirea
e cel mai viu păcat-

imuabil destin,

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi eterne plâng

Privesc cum soarele sărută pământul
şi mugurii pocnesc în ramuri
cum lacul îşi cântă anii
din flaut subţire de trestii.

Mă-ntreb de-i vis sau aievea
verdele ce-mbracă copacii
strania lumină parcă cântă
prin iarna secretă a timpului meu.

Văd râuri la vale curgând
spre fluvii grăbite spre mare
şi-n liniştea nopţii ascult
zăpezile eterne cum plâng.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nostru sălăşluieşte într-un corp în care, peste 90 la sută, se află Apa, compuşii Apei. Aşadar, datorită corpului, noi suntem mugurii Apei, o ramură a Apei. Dintotdeauna, mitologiile / mitosofiile (Cosmogenezele) ne relevă Apa râului (Lethe, Styx etc.), la hotarul dintre Lumea Asta şi Lumea de Dincolo, dintre Ţara-cu-Dor şi Ţara-fără-Dor.

aforism de Ion Pachia-Tatomirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de crin

Pe ramul vremii când ai răsărit
Zadarnic te-ai voit neînsemnată,
Miresme ca de rai s-au răspândit
Din taina firii tale-nveşmântată.

Aduni în cupă roua de pe cer
În candelă frumos mirositoare
Şi se topeşte gândul efemer
În zori de zi, de doru-ţi, dragă floare.

În straiul pur ghicesc podoabe noi,
Dai gâzelor tain în miez de zi,
Când stau pe sânul tău şi cântă-apoi
Sfioase lieduri mugurilor vii.

Pe ramul vremii iar ai înflorit
Şi ţi-ai deschis corola ne-ntinată,
Miresme ca de rai, fără sfârşit,
S-au răspândit din mantia-ţi curată.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Lampioanele vii (2009)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!