Citate despre cruce și suflet, pagina 2
Pe atunci, nu știam că cea mai mare parte a istoriei e croită nu de sabie, ci de cruce. Marii cuceritori ai lumii au invins cu adevărat doar acolo, unde Biserica a pus stăpânire pe sufletele celor învinși. Iată de ce, în timpuri de restriște, agresorii lovesc mai întâi în lucruri sfinte, ca omul să rămână fără Dumnezeu, iar golul din sufletul lui să poată fi umplut cu întuneric.
Aurelian Silvestru în Fărâme de suflet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsplata faptelor
RĂSPLATA FAPTELOR
Am învățat prin viață să fac bine,
să nu spun "Nu!", chiar și când mi-era greu,
de-a onora așa cum se cuvine,
promisiunea sufletului meu.
Prin omenie triumfa voință
și îmi încununa cuvântul dat,
că-n fapte punean suflet și credință,
pentru izbânda celui ajutat.
Am insistat peste a mea putință,
când dificultăți am întâmpinat,
că mai mare mi-ar fi fost suferință,
de rana în suflet dezonorat.
Putere îmi luam din rugăciune
și-n semnul crucii puneam speranță.
Să am mulțumirea faptelor bune,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezia de azi (30 iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub crucile de tuș
dacă ai fi avut puțină răbdare
ți-aș fi spus
nu încerca să dezlegi tainele vântului
pe acolo
au zburat toate iluziile omenirii
s-au spart suflete în cascade
și s-au deschis curcubeie în lumini
înghițind focul vieții
dacă ai fi avut puțină răbdare
ți-aș fi spus să mai stai
și că te iubesc
dar așa, Ană,
între noi
se nasc
acum
ploile
cu flori
de miozot
iar eu te plâng
sub crucile de tuș
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce rău îmi făcuse mie pasărea aceea, ca s-o ucid? Nu-mi reproșa nimic. Atârna în mâinile mele mici ca și cum îmi dădea un sărut de adio. Am îngropat-o încet. Apoi bătrânul din mine a desenat pe moviliță o cruce. O lacrimă a căzut în mijlocul ei. Murea specia din mine și se năștea omul. De atunci, sufletului meu îi este hărăzit să cânte și să zboare, dar să și fie lovit de moarte. De atunci îmi îngrop veșnic sufletul ucis. Dar ce ciudat, de data aceasta, cu fiecare înmormântare devin mai tânăr. Da, pasărea mea de vis m-a iertat. Prin moartea ei nevinovată a ucis vânătorul din mine.
Dan Puric în Fii demn!, Vrăbiuța (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ateism
Un Dracula-n suflet duce
Demnitarul pân' la groapă,
Că nu-și face sfânta cruce...
Ci ne trage sfânta țeapă!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chase Henry
Am fost la viața mea bețivul orașului;
Când am murit, preotul a refuzat să mă înmormânteze
În pământ sfințit;
Chestia asta mi-a purtat noroc
Pentru că protestanții au cumpărat lotul unde zăceam
Și mi-au îngropat rămășițele aici, în cimitirul cel nou,
Aproape de cripta bancherului Nichols
Și de a soției lui, Priscilla.
Luați aminte, suflete prudente și pioase ale crucii,
La curenții vieții
Care onorează morți care au trăit în rușine.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mătăniile
Petrecutele ceasuri cu tine, suflet drag,
Sunt pentru mine perle plimbate de mătănii.
Le picur câte una, una câte una,
Șirag de mărgele, mătăniile mele.
Pe ceas câte o perlă și-o rugă-n fiecare,
Să liniștesc pustiul în suflet cuibărit.
Le picur câte una, când șiragul s-a sfârșit
Se răstignește crucea de aur și de rugă.
O, amintiri ce ardeți, purificând infernul
Steril, de chin și trudă, eu vă sărut pe rând,
Pe fiecare boabă, mătănii numărând
Și-nvăț să răstignesc sărutul meu pe cruce!
poezie celebră de Florence Barclay (1909)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumea lor
Frigul se întețește
Trec pe lângă el
Timpul se oprește
Totul e altfel.
Loc prea întunecat
Si unic de fel
Cine-i împărat?
Oare Azrael?
Luna se ascunde
In nori de hârtie
Din pământ se-aud
Șoapte din sicrie.
Preoți la un loc
Din Scripturi citind
Învăluiți cu foc
Crucile aprind.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă opresc la răstignire
și aprind candela stinsă
ca să-mi luminez sufletul
de la chipul lui Isus
de pe crucea de lemn
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea
la margini de spațiu de timp și de duh
de viață de moarte de toate
tristețea e totul ce pot să mai duc
aidoma crucii pe spate
tristețea e unicul meu sentiment
tristețea e unica mea alinare
e golul din suflet ce tace strident
și doare și doare și doare...
la margini de spațiu de timp și de duh
de viață de moarte de toate
tristețea e totul ce pot să-l mai duc
și totul ce nu se mai poate
poezie de Iurie Osoianu (27 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Florin Alexandru Stana
Am fost blestemată de zei
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ți-am auzit glasul, o biet nemuritor
Și sufletul mi-e sfâșiat de durere și dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aș vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aș vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire și suflet fericit.
Aș vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc și să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Și port această cruce, cum pot și oricând.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapta dimineților risipite
așa cum ți-am promis înainte ca o stea să îți poarte numele și tristețea,
ți-am aruncat cenușa din urnă în apele oceanului purpuriu al durerii.
nu am știut cum și în ce fel să îți pomenesc numele acolo unde oamenii îl caută pe Dumnezeu,
am lăsat doar orga să îmi taie felii din suflet
răscolind amintirile.
privirile copiilor ce așteaptă să devină bărbați mi-au spălat părul de sângele tău
iar nerăbdarea fecioarelor ce își doresc mutilarea sufletească
m-au înălțat deasupra sentimentului culpabilității absolute.
rănit de spinii trandafirilor furați de pe mormintele mamelor fără copii
Iisus și-a rezemat suferința de umărul lui Philippe de Milly.
când va sosi toamna voi căuta cel mai înalt copac din pădurea nebună,
din el voi sculpta o cruce cu o mie de brațe și un singur Dumnezeu.
umbra ei îți va păstra numele până la sosirea cocorilor,
până atunci.
despre întunericul ce te-a închis într-o colivie de pământ
e prea târziu să îți vorbesc...
poezie de Eduard Dorneanu (25 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea din noi
Fiecare-și duce-n spate
Crucea, după cum i-e dat,
Și și-o duc cu demnitate
Făr' să cadă în păcat.
Chiar de-i crucea noduroasă
Iar esența-i cea mai tare,
Luciu-i dau și-o fac frumoasă
Tot frecând-o de spinare.
Ei și crucea sunt un tot,
Un întreg, s-au contopit,
Când să cadă, zic "mai pot!"
Fiindcă-n cruce s-au proptit!
Greutatea să-i doboare?
Ei devin mai întelepți,
C-au privit tot înspre soare
Și-s puternici azi și-s drepți.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (8 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare la mormântul părinților mei
Mamă, proaspăt ți-e mormântul,
Parcă-ai murit astăzi, zău,
Mamă-acum, mi-aduce vântul
Pâinea sufletului tău...
Tată, suflă lin zefirul,
Peste crucea ta și, iată,
Vai!, mi-aduce elixirul
Dorului sublim de tată!
Mamă, Tata-i lângă tine,
Ați avut aceeași soarte
Și va fost scris în destine
Să vă întâlniți în moarte...
Tată, cu al firii sânge,
Eu v-am scris aceste rânduri,
Deși sufletul îmi plânge,
Sunteți vii la mine-n gânduri!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O stea în noapte
O stea în noapte sărută albastrul blând
Și din pustiu mă mistuie minciuna,
Icoana casei se pierde lunecând
Pe drumul meu hoinar dintotdeauna.
Din umbra mea am smuls un colț de pământ
Să nu uit locul prin care-am petrecut.
În păr purta-voi pădurile de vânt,
Tălpile să-mi fie murdare de lut.
Aud o cruce jeluind anonim
Și aprind o stea, felinar peste drum,
Când sufletul doare, atuncea iubim!
Spre care planetă voi merge acum?
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi
chiar când rostești
Doi
parcă golul din trup
se umple,
brațele nu mai caută disperate atingere,
cucul nu-și mai cântă singurătatea.
Doi.
noi.
Tu și eu.
printre picuri de ploaie,
grei,
nu mai dansez singură.
cu fruntea lipită de geam,
nu mai aștept primăvara:
au înflorit salcâmii din sufletul meu.
hai cu mine,
noi Doi...
te voi plimba pe sub ei,
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Iuhos
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași către cer
mă adresez nimănui
cu speranța deșartă
de a mă auzi cineva
am înconjurat zidurile lumii
în flăcările sufletului
am mers înainte
m-am trezit în genunchi
pășind apoi în cruce
pe aleile murdare ale anilor scurși
în puritatea cuvintelor nerostite
mă loveam la fiecare pas
de cioburile timpului
rătăcit în singurătăți atemporale
răstignit între paginile goale
obosit de cicatricile universului
căutând Calea
zi de zi
pășesc către cer
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odihnă veșnică!
Odihnă veșnică în ceruri!
Puterea de-a se înălța
Lumină spre cereasca taină!
Dă-i Doamne, dreaptă, calea Ta!
Oh, fie-i sufletul un înger,
Cu îngeri cerul să-l nuntească,
Căci trupul nu-i decât cenușă
Aici, în patima lumească.
Aici e doliu, plâns și jale,
Aici e-o cruce, un mormânt,
Acolo-mpărăteasca zare
Ți se deschide, suflet blând...
Aici e-un nume scris pe cruce,
Acolo-s legile cerești,
Acolo poți plăti prin fapte
Deșertăciunile lumești.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pe munte de flori
Când astăzi e mâine, pierdut în trecut,
Cu suflete strâmbe, cenușă în pori,
O aripă-n șoapte din noi s-a născut,
În bocet de mamă, pe nori călători.
Din cruci sângerii, priviri fumegânde
Înalță un strigăt spre riduri de nori
Să fugă de fiară, să scape de-osânde,
Uitând păpușarul să tragă de sfori.
Ar mai fi speranță fără legământ?
Curcubeu de slove plouă peste noi
Mâini încrucișate peste locul sfânt
Mătură din calea-I negru și gunoi.
Pe cărări de vise, pe munte de flori
Între cer și gânduri, între zbor și cânt,
Doar o adiere în rugi să implori
Pentr-un strop de pace ori cuvântul frânt.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea e mai mare decât țipătul care
Sfărâmă lăuntric miezul de Iertare ;
Părelnică pradă în suflet o simt cruce
Drumul spre mine: nicăieri nu mă duce!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cruce și suflet, adresa este: