Citate despre curcubeu și noapte, pagina 2
Un cer numit copilărie
Am aprins o stea pe cerul nopții;
seamănă întrucâtva cu mama.
Nu are nicio formă cunoscută, nu are margini.
Doar o inimă cu mult trup;
Mă urmează desăvârșit prin guri de lumină
care înghit întunericul.
Aici e pământul cerului, aceștia sunt sâmburi - mi-a spus.
Mă zvârlea dintr-un pântec în alt pântec,
înconjurându-se cu mine...
Am văzut hărnicia omului cum rodește în spicele de grâu ;
pâinea devine mai rumenă în sudoarea
celor care o urmează cu credință.
Are gust de pace și de înțelepciune ;
pâinea ține trează fruntea omului.
M-am ridicat între văz și auz să pot atinge
glasul ciocârliei;
mi-am înălțat fruntea peste ceva ce nu avea sfârșit.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Actualitatea Literară (Revista USR, Lugoj - ian 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Samarcanda
Muntele sticlos din fund e la trei nopți
Depărtare cu privirea. Șahi răscopți
Plâng ce-a fost cu ochii scoși. Oigurii mei
Cresc în vaduri, văile vuiesc de ei.
Merg spre turnul nalt, cât norii albi de grindeni,
Margini nu se știu, priveliștea n-are
Țările vecine-l văd de pretutindeni,
Caravanseraiuri fumegă-n hotare.
Sus pe munți spânzurători cât cerul gol
Cheamă trecătorii șuierând domol.
Muște cât găinile rotesc. Leproșii
Vămuiesc chervanele, aprind chiparoșii.
Curcubeul peste Asia întreagă
Cheamă-nțelepciunea voastră să aleagă.
Iată flăcări, stele, luminează albastre,
Nașterea pe scurt a seminției noastre.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu din romanul Patul lui Procust (1933)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Templul amintirilor
Deschide larg ferestrele spre cer
Să pătrundă-n suflet nemurirea.
Un gând, un vis, acum se leagă
Și-i simt în inimă trăirea.
Grădina-i templu de-amintiri
Ascunde-n ea vise perechi
Ce peste timp mai fac-o punte
Un curcubeu din vremi străvechi.
Un clopot ce răsună-n turn
Un glas ce vine de departe
Ce pare-a spune-o rugăciune
A lunii, ce se pierde-n noapte.
La geamul tristului castel
Privește - prinț rătăcitor
În zarea albastră, visător,
În fiecare zi, cu dor.
Prințesa inimii să vină
S-alunge-a inimii durere
În noaptea cea cu lună plină
A vrajei dulce mângâiere.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buchete de oglinzi
De ziua mea mi-ai dat tăcerea
privirii care ascunde adierea
pe curcubeul cu portative
de petale uitate fără motive.
Și mi-ai dezvelit răsăritul
de coaja copacului cu sfârșitul
prins în pădurile nebune
printre ramurile cu moarte strune.
Diapozon ne-a fost un murmur de copil
care atras de un surâs umil
aduce sclipiri pe bolta albastră
și rugăciunea de pe cărarea noastră.
De ziua ta ți-am dat tăcerea
iubirii care ascunde mângâierea
și așează în zilele umbroase
buchete de oglinzi în nopți friguroase
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii de altădată
De mă-ntorc cu gândul înapoi,
căile îmi par mai încurcate...
Ce-a rămas în urmă după noi?
doar iubiri ce plâng neterminate.
Tușă trasă dintr-un vechi clișeu,
ne vedeam în fiecare seară,
zorii zilei arc de curcubeu
drum știut, cândva, pe dinafară...
L-am pierdut la umbra unui nuc,
se rupea chiar acul de busolă,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia ta
La ce visezi iubito în timp ce-afară plouă,
Mă vezi un nor sau poate, o lacrimă de rouă?
Acolo-n curcubeul iubirilor lumești,
Pe cine vezi iubito, pe cine tu iubești?
Să fiu eu curcubeul ce din furtună apare,
Sorbind nectaru-ți dulce cu-a buzelor ardoare?
Sau un pian cu clape ce-ți cântă în surdină,
Poeme de iubire în nopți cu lună plină?
Hai spune tu iubito, mă vezi o primavară,
Ce înflorește-n vise pe-acorduri de vioară?
Sau poate sunt eu vântul ce bat de-al vieții dor,
Prin gândurile tale, cu șoapte de amor?
Ori poate sunt o toamnă uitată în noi doi,
Cu simfonii de frunze și cu cernite ploi?
Sau sunt eu iarna care cu picuri mici de gheață,
Ți-aștern mii de săruturi pe-a buzelor dulceață?
[...] Citește tot
poezie de Gabi Costin (15 octombrie 2015)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeele dimineții
Nu mă mai întorc la vechile forme,
pășesc spre noile deschideri
sunt un mugure care așteaptă căldura
lumina îi mângâie ochii până văd cerul
și nimic nu se întâmplă,
fără Dumnezeul primăverii din mine.
Nu mă pierd în cuvintele nopții,
diminețile mele au curcubee după ploi
care beau apă din râuri
și răsăritul topește întunericul în ele,
voi fi mereu la izvoarele orizontului
unde minunea se naște liberă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept să vii (răspuns la poezia Lilianei Trif)
Canioane strânse, -nlăcrămate pagini
Înspre depărtarea-n care ai apus,
Lasă gânduri stranii, spre tine să zboare....
Eu străin sunt încă și cu gândul dus.
Peste cerul putred, printre curcubee,
Risipiți, sunt sângeri și parfum de vis
Caută spre stele alte începuturi-
Țeluri fără noimă și de neatins...
Travestit în înger de sticlose lacrimi,
Peste pragul vieții treci cu îndrăzneală,
Nu îți stau în cale nici tăcerea nopții,
Nici iubirea, pură, ca o catedrală.
Incisivi, haotic, erodează taina
Și-ndrăzneala-aceea de-a ne fi iubit...
Fantezii bizare, calcă bănuiala
Că iubirea noastră, azi, ar fi murit.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul din visul albastru
Mi-e gândul, în noapte, un astru,
Primește-l, cu ochii închiși,
La tine, în visul albastru,
Departe de zori interziși.
Cuprinde-l în suflet o clipă,
Va fi, pentru el, de ajuns,
Căci gândul nu face risipă,
Odată, acolo, pătruns.
În visul ce scaldă, mirific,
Un țărm devenit elizeu,
Vom fi, în momentul magnific,
Culori dintr-un vast curcubeu.
În gândul din visul albastru,
Ești, nopții, zeiță, eu - astru.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva te-am iubit
Cândva te-am iubit, să păstrăm acele taine
Pentru ca iubirea e o taină
Ce nu poate fi stinsă de inimile noastre prea puțin aprinse
E noapte și fluturii cu care ți-am atins părul,
Azi-noapte au fost tainici,
Precum marea săruta curcubeul.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
lasă-mi Doamne, zările și marea
să îmbrățișez chemarea
a unei femei ce a pășit spre nemurire
nu am înțeles atunci durerea ce mă apasă
e har, este blestem
să văd cum mori în taina primei primăveri
lasă-mă femeie
să țin în brațele vânjoase surâsul tău
rătăcit între buze arse de gânduri
lasă-mă să descopăr curcubeul privirii
să frâng în palme neștiutul
deschide-te femeie în noapte
mătasea verde învăluindu-ți sânii
trupul gol să se răsfrângă în ape sub raza de lună
știi, privirea ta a început să se confunde azi cu zarea...
seara îți mângâia pașii
la cina poeților în altarul cuvântului
treceai dintr-un timp în altă eră
lăsând în urmă flori de iasomnie
treceai albă și pură
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la curcubeu și noapte, dar cu o relevanță mică.
Curcubeul albastru
Desprins din codrul secular
Un curcubeu se regăsește,
Ascuns în cioata de stejar
Unde tăcerea întâlnește,
Apoi urcat pe cerul trist
Alungă norii cei zburdalnici
Și cu pretenții de artist
Răsare printre brazii falnici,
Se scaldă-n mare până-n zori
Creând un peisaj măiastru,
Pe cerul părăsit de nori
Devine-un curcubeu albastru,
Iar după ploaia cea trecut
Se-nalță-n zare peste lume
Trecând pe podul cel de lut
Spre marea nopților postume.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecați! Lăsați-ne țara
Pădurea mi-a fost prima casă, sorții
Copacii! - trecutul infinit în număr -
prin ei de multe ori, când văd pe cer un vultur
mă regăsesc, pipăind umeda țărână-a vieții
Acolo-mi cântă fructul, de sus întors
în jos sămânță
Acolo! văd răsăritul nostru și-apoi din el
o nouă existență
Acolo...
simt obida și-n ochi tristețea
simt trecutul sub umbre îngropat și viața
Acolo încet-n gând înșir pe prispa nopții
haiducul
găndul
tăcerea
iar noaptea
iarna, trecutul și cuvântul
Cămpia! - mi-a deschis fereastra zării -
mi-a deslușit lumina și cerul după ploi
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (mai 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minunea întâlnirii
Minunea întâlnirii
A fost o minune că ochii s-au întâlnit în nunta viselor.
Ascultau povestea, scuturând praful urmelor.
A fost o minune că am plecat la drum spre poemul crucii.
Acolo, energia altarului urmărea mișcarea privirii.
Am vizitat înnoptarea cu fuga zorilor,
Zăboveam cu inima pe zâmbetul strălucirii.
Goneam între maluri mai aprinsă decât înstelarea.
M-am întors din uimire cu mâna întinsă.
Uite! Aici îți găsești echilibrul, ți-am zis,
apropie-te, strânge în palmă mărturia întâmplării!
Am să te iubesc până la sfârșit,
cu doina cerbilor la adăpatul lunii.
A hărăzit vremea scrierea cu minunea efortului ziditor.
Au trecut năzdrăvăniile leilor,
aniversările nașterii întâlnirii cu lumea,
a trecut ziua femeii dătătoare de pași,
s-au traversat anii cu poduri de gânduri,
s-au năruit așteptările albului,
s-au înălțat curcubee la straja anotimpurilor.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Dragomir (19 mai 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez la trena iernii...
visez la trena iernii pe-un vânt de primăvară
și-mi trec prin emulații artere rădăcini
acaparând trăirea-mi zenitul mă-nconjoară
cu steaguri de lumină din cercul de lumini
de ce tu moarte alba te stingi de-acestă pară
și brațele de sticlă ți le așezi pe-al meu
grumaz de-i iei culoarea și îl înalți să piară
în veșnicele dansuri de flori și curcubeu?
ascund în ochiul serii o pașnică răcoare
și calc în drum pe raze ca pe-ascuțite lame
chiar noaptea luna scoate săgețile din soare
să-mpungă odihnirea și-apoi să o destrame
îmbrac trudit amarul când de atâta dor mă
aruncă anotimpul pe-a-nghețurilor formă
sonet de Ionuț Popa (14 aprilie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Curcubeul vieții
Cerul nopții e tăiat de stele sinucigașe
ard înainte de a ajunge pe pământ,
cei care le privesc în picaj
o fac admirativ.
Întunericul ascunde vrăjitoarele fără cap
care ne ispitesc treptat credulitatea,
au trecut pe lângă noi îngerii
ce nu mai vor să zboare
triști de falsa credință.
Cum să ne păzim de aceste înșelăciuni
care pot risipi disperare
și ne aruncă dincolo de înțelegere
cu mâinile darnice
și sufletul pustiit
de himere.
Mi se pare deosebit de clar,
să distingi dintr-o dată albul de negru,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrenele fetei frumoase
I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-și întoarce privirea după fecioarele
cetății, mă-ntreb:
de ce-aș fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.
III
O fată frumoasă e
lutul ce-și umple tiparele,
desăvârșindu-se pe-o treaptă
unde poveștile așteaptă.
IV
Ce umbră curată
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-mă, iarnă...
Du-mă, iarnă, peste lume,
într-o țară fără nume,
unde șade-o zână bună
care de pe cer adună
toate tainele din stele
și-apoi suflă peste ele,
lângă suflet să le-aștearnă.
Du-mă, iarnă!
Du-mă, vântule haihui,
într-un loc al nimănui,
unde să zâmbesc mereu,
să-mi fac cuib în curcubeu
ca să nu-mi mai dea de urmă
lacrimi care-n pleoapă scurmă
și mă-ndoaie spre pământ.
Du-mă, vânt!
Ia-mă, crivăț, pe-o aripă
și mă zboară într-o clipă
până dincolo de noapte,
să miros cireșe coapte
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Mihaela Hură
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitări
cu mult prea adâncă
noaptea celor rămași
la porțile soarelui
singuri și triști
tineri
neverosimili ca și clipa
în care se zbat fluturi
dintre ierburi
curcubeul se hrănește pe sine
iar calea lactee
este unicul simbol
al hainei de doliu
purtată de prigonite uitări
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertare din nou vreau să-ți cer
Iertare din nou vreau să-ți cer
Într-un stil cu mult mai subțire,
Cu ochii și mîna spre cer
Și cu intonări de psaltire.
O, tu, frumoaso, de care-mi atîrnă
Viața-și care-mi alungi
Din cale pe palida cîrnă,
Numai c-o rază din genele-ți lungi,
Iartă-mă că plouă și-i ceață,
Că oamenii-s răi, că pînea nu-i bună,
Că nu se găsește nimica în piață,
Că, noaptea, nu-i lună.
Iartă-mă, scumpo, că te ador și
Acum și pururi, cu suflet curat,
Iartă-mă că apraope în fiece zi
Quod tentabam dicere versus erat.
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Sadoveanu din Daim (1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre curcubeu și noapte, adresa este: