Citate despre despăgubire, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la despăgubire, dar cu o relevanță mică.
Se lasă ceața
și e frig. un frig ce ne-a intrat în suflete și ne-a-împietrit
încât privim cu ochi dement în față moartea
în spitale se moare. dacă nu de boală sau malpraxis,
atunci se moare de plictiseală. fără motiv.
iar maternitățile se dau cu auriu pe la ochi ca să plângă
în orașe se moare: de frig, de frică, de ciudă, de ură
la sat nu se mai moare, satele oricum sunt moarte fără lumânare
pădurile mor și ele. fără nici o vină. și fără lamentații
doar își tăie rădăcinile și cad. să nu mai vadă fiara
ciudat. chiar și în închisoare se mai moare
dar despăgubirile se plătesc
e legea talionului și a dreptei justiții
țara de care vă spun s-a retras din viața asta
o țară uitată de istorii și de bucurii
o țară experiment trist și inutil
la scară umană
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O daravelă de proces
Luna a deschis proces
poeților ce-au cules
tot ce-a primit ea mai bun
din Universul străbun.
Când e plină, o golesc,
când descrește, o găsesc,
chiar de-ascunsă-i după nori,
și-o sleiesc până în zori.
De rămâne jumătate,
o împart noapte de noapte,
pentr-un vers mai ofilit,
publicat la răsărit.
Geaba cere tuturor
din drepturi de autor.
Ca drept patrimonial
îi revine un pătrar...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luați iubire!
De Dragobete nu cerșesc iubire și nici în altă zi n-aștept vreun semn
De-ndrăgosteală ca despăgubire din glasuri ce grăiesc în limbi de lemn...
Iubirea poa' să vină pe-nserate, când din amurg pândesc fiori de dor,
De unde nu te-aștepți și vinovate, cuvintele se-așază-n matca lor...
Și-apoi, eu am iubire în poeme și o împrăștii peste mări și zări,
Când așteptarea, în vagoane, geme în trenul care nu oprește-n gări.
Luați iubire,-o dau fără solvență, e liber la iubire-n orice zi
Și nu o dăruiesc de complezență, gustați din ea și vă veți lămuri!
Iubirea mea se gudură în valuri, în spuma albă-a mării de argint,
E în nisipul de pe-ntinse maluri pe unde-ndrăgostiții plâng și mint...
O mai găsiți și-n rima-mperecheată, într-o vocală mov de ametist
Să v-o trimit în vârfuri de săgeată cu un Amor abandonat și trist...
Luați iubire, n-o lăsați să moară! E primăvară-n mine și-nfloresc
De câte ori aud din noi cum zboară, de Dragobete, primul ''te iubesc''...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există...
Nu există-n lume viață, există doar existențe,
cu târguieli ca la piață poți obține noi licențe!
Nu e-n lume bun prieten, există doar profitor,
face sluj și sare sprinten până te lasă cu dor!
E o mare amăgire să crezi că banul rezistă,
îl cheltui cu bună știre, altă cale nu există!
Nu există fericire cât să dărui și-ți dorești,
primești doar despăgubire atât cât să te-amăgești!
Nu există nici iubire, este doar un moft păgân,
trece timpul în neștire, umilit ajungi bătrân!
Nu există nici amanți, sunt doar niște-ndrăgostiți,
ei galanți, focoși, culanți, ele pure și cuminți!
Nu există vreo povară care nu provoacă sila,
flămânzim, răbdăm ocară, însă Dumnezeu cu mila!
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula broaștelor ce orăcăie polen
Trei broscuțe pricăjite
În trei scorburi de tei cuibărite
Primiră citație cu mare aclamație
De la țapul cu corn demn
Și cu nasul său de lemn
Că sunt date în judecată
Fiindcă orăcăie polen
Și-l fac să-mi strănute
Să-si deranjeze neîncetat
Barba cu status pieptănat
Cu principiu de dreptate înalt
De nu-i stă nimeni in față
Când in coarne îl înhață
Ce nu-i merge cu o broscuță
Ascunsă in scorbură de tei
Și râzându-i cu zâmbet de tei
Și asa că hotărî să le deie in judecată
La curtea de măgar prezidată
Cu o rătuscă moțată isteață
De broscuțe aleasă
[...] Citește tot
fabulă de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La judecată
Azi e zi de judecată,
Multă lume la palat
A venit cătând dreptatea,
La maritul împărat.
Doi oșteni cu zale lucii,
Străjuiesc înalta poartă
Și-i invită înăuntru
Pe acei care așteapta.
Prima jalbă fu poftită
Și intrară la divan
Cu căciulile în mână,
Un morar si un țăran.
Spuneți oameni buni, ce este
De-ati ajuns la judecată?
Cine e jeluitorul
Și ce treabă e-ncurcată?
[...] Citește tot
poezie de George Lache (16 iunie 2010)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre despăgubire, adresa este: