Citate despre diabet și timp, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la diabet și timp, dar cu o relevanță mică.
Setea e un simptom de diabet zaharat
e timpul pentru o stacană de cucută
oricum prin inima mea curge ceva asemănător
nici urmă de sânge
nimic cald
oricât mi-aș întinde trupul pe o stâncă
arșița nu-mi pătrunde sloiul necunoașterii
atingerea mea nu seamănă deloc cu atingerea lui midas
prin bunătatea acestei lumi îmi duc cu greu anatema
lup cu trup de șarpe
mă adăp cu sânge de căprioară
sunt vampirul sufletelor mari
sfâșâi cu nesaț carotide de fluturi albi
nu-mi pot stăpâni setea decât cu lacrimi de floarea soarelui
din câmpul verde gălbui cerul pare răsturnat pe o dună
oază cu nuferi pentru cămila din mine
cocoașele-mi sunt nesătule
limba aspră rupe tulpinile stelelor
rumeg cu disperare fiecare încercare de frumos
de prea mult numărat am ajuns să urăsc cifrele
de prea multă tăcere o să-mi fie drag și țipătul
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afecțiuni
Stăteam și mă-ntrebam (a câta oară?!)
Ce e cu bietul organism uman
Și-mi răspundeam tot eu, cam într-o doară
Dacă vom mai ajunge la liman...
Avem reclame la medicamente
Toată planeta are diaree
Bine, exagerez aici, eminamente
Din când în când avem și gonoree...
De cancer suntem plini, ne bombardează
Cu citostaticele agresive oncologii
Sistemul cel imunitar ni-l erodează
Vaccinurile pline de elogii...
Suntem hipertensivi și cardiaci oleacă
Avem trigliceridele mărite
Colesterolu-i un balaur pus pe joacă
Și glicemie astronomică, nevrite...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (18 ianuarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era timpul florilor
cu vremea, ai capătat statutul de mare putere.
cu trecerea timpului, mi-ai împânzit bulevardele de ambasade, consulate și reprezentanțe
iar azi, pe șoseaua dorințelor mele
îți trimiți ochii albaștri ca două mercedesuri spălate proaspăt
cu parbrizele înfulecând frunzișul roz de castani.
ai devenit o mare putere străină.
din zodiac, sateliții tăi mă fotografiază în mii de poziții, îmi spionează secreția insulinei
iau interviuri până și trusei mele de bărbierit
și îmi învrăjbesc de moarte numele cu prenumele, vârsta cu sexul
anotimpul cu troleibuzul, tiroida cu steaua
pe când în crivățul de pink floyd îmi beau cu orbire cafeaua.
de-acum, până și șoferului tău mă adresez cu efendi
până și lustragiului tău îi dau voie să-mi zică băiete
îi spun da, massa, gulerașului tău cu dantelă
îi croiesc și agrafei tale de păr rochii din zeci de metri pătrați de vitrină
vin într-un suflet când lenea ta clopoțește...
parcă ești un păun, cu bucureștiul înfoiat în spatele tău.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Chirurgel
Chirurgel, medic cu ștaif și cu șpăgi la buzunar,
"A tăiat" la viața sa, cât penaj pe-un alunar,
Babe ce-au murit cu zile, însă fără lumânare,
Și mulți tineri fără job ce n-aveau Asigurare...
N-a ratat nici pe Ion, fraged ca o viorea,
Cu maneaua arvunită... mâine se căsătorea...
Doar cu Mara a dat greș, i-a ciuntit întâmplător,
În loc de un neg pompos, degetul arătător.
A tăiat ca într-un tort și burtica lui Pilat,
Că văzu la ecograf un stomac gigant, umflat,
Și-a decis să îl reducă, că e viața tare grea,
Și-a scurtat... de azi îmbucă un boț cât o acadea.
Soacrei, ca o gălbenea, de la sfântul pancreas,
I-a cotrobăit prin foale mai puțin parcă de-un ceas,
L-a certat că insulina n-o secretă, și-un hormon
Parcă a luat-o razna... Hop! scăpă un telefon
[...] Citește tot
pamflet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă Mamei Românii pentru mult iubiții fii
În cotloane insalubre, triști, filozofăm și plângem,
Către cer, amenințare, pumnul împietrit îl strângem.
Risipirea neființei, azi în ființă se-ntrupează
Și ne pierdem în uitare... În regres se progresează.
Plâns de lacrimă acidă spală rănile murdare,
Umbre de furtuni nocive vin mai amenințătoare.
Trec îngenunchiați strămoșii, în mormânt vuiesc și urlă.
Ura-n noi se risipește... Iar sunt semne de furtună.
În cotloane insalubre, triști, filozofăm și plângem...
Prin analfabetizare, unde oare-o să ajungem?!
Frângeți ramurile vieții prin sortita sărăcie
Și lăsați înlăcrimată veșnic, maica Românie...
Întunericul se-afundă-n suflet și cu mucegai
E pavată calea vieții... Lungă-i calea către Rai!
Am primit promisiunea de-a ne fi mai bine, dar
Se tot minte, se tot fură și speranța e-n zadar.
Către cer, amenințare, pumnul împietrit îl strângem,
Risipiți printre dosare, sfânt și drept, oftăm și plângem.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A dispărut și luna de miere. Erau, probabil, prea mulți miri diabetici.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre diabet și timp, adresa este: