Citate despre dor și gânduri, pagina 2

Colindă vântul, codrul
Cântând de frunze, dorul
Pe unde în gând, trece
Lasă turțuri, rece
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sfioasa
Sfioasă, sfioasă,
Sfioasă dorului meu,
Se mișcă la para focului
Cu gândul departe.
Aduce talerele
Și le așează la rând
Într-un ostrov pe ape
Cu ea o să merg,
Aduce lumânările
Și luminează odaia cu perdele lungi,
Sfioasă pe pragul ușii
Sfioasă în întuneric.
Sfioasă ca un iepure de casă,
Gata de ajutor și sfioasă
Într-un ostrov de ape,
Cu ea o să merg.
poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!




Zbor de zmeu
Mă doare dorul tău de dorul meu
Și plânsul mi se scurge în pârău..
Mi-e sufletul atins de nor și hău,
Abis vuind de ape, spasm de rău,
Te mângâi și te strâng la piept mereu,
Mă doare gândul tău în gândul meu,
Nălucă violetă, zbor de zmeu...
Scap frânghia din mână, sunt doar eu,
Mă doare gând de dor trimis voleu...
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multă vreme îți umblă pașii viselor prin gândurile nopților blânde. Timpul apune în zâmbetul tău cald și dimineața culeg în palme roua parfumată a dorului firav. Ești hrana unui suflet flămând și lumina care mângâie întunericul nemuririi. Ești lumea în care se odihnește sufletul meu...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


În drum
Peste firea mută doarme
Cerul plin de stele.
Patru plopi ascund în umbră
Casa dragei mele.
Dar mi-a fost pesemne calea
De-un dușman ursită,
Am găsit lumina stinsă,
Ușa zăvorâtă...
De trei nopți aceeași cale
Bate călătorul.
Cine n-are dor pe vale
Nu-mi cunoaște dorul.
Gânduri triste, mâne sară
Viu în ciuda voastră,
Și de-o fi zăvor la ușă,
Intru pe fereastră!
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Privirea ta
Privirea ta-mi revarsă-n suflet
fiori de lacrimi albastre,
un tainic gând rătăcește
printre file roase de iluzii.
Melancolice stele răspund
neliniștitelor întrebări,
netezindu-mi cărarea visului
cu lumina dorului.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
O cascadă de albe gânduri
se revarsă peste pajiștea visului
potolindu-mi setea de veșnicie
lacrimile muiate în albastrul nopții
mi se zvânta la soarele iubirii...
doar tu si eu ne legănăm
în pași nebuni de vals,
exersând dansul fericirii
adesea, ne impiedicăm
în ritmul alert al pasiunii
dar mă las îmbrățișată
de stelele pereche
ce imi luminează pașii,
imi spăl cuvintele și dorul
în privirea nostalgică a lunii
le îmbrac în taina visului ei,
să-ți umplu gândurile, iubite,
cu flori de nu-mă-uita
ce au parfumul sufletului meu.
poezie de Elena Lavinia Niculicea (4 august 2011)
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg
Alerg prin păduri
Cu gânduri deșarte
Cu doruri aparte
Și nu am măsuri
La timpuri și locuri
Alerg printre blocuri
De piatră 'nălțate
Pe pajiști uscate
Alerg fără teamă
Spre ceru-nstelat
Cu gându-l străbat
Un astru mă cheamă
Dar nu-l bag în seamă
Ci-alerg neîncetat
Pe drum neumblat
Gândind c-o s-ajung
În zori luminoși
Cu sori mai frumoși
Acasă să plâng
Și-alerg ca un gând.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul
Plecai, dar nu știai
că privirea mea te urmărea pe alei
și gândul îți striga:
Întoarce-te! Întoarce-te!
Tocmai mi-ai dat foc
și până vii mă voi face scrum.
Voi arde singură în visele mele.
Întoarce-te! Întoarce-te!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleea știe pașii mei
Și aeru-mi citește gândul.
Atârnă sus, ca doi cercei,
Doar dorul meu și vântul.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


PÂN' LA CER...
Pân' la Cer, gândul îmi zboară
Ducând pietrele-mi de moară,
Pân' la Cer inima-mi duce
Și durerea de pe Cruce,
Pân' la Cer și mai departe,
Zboară verb din Sfânta Carte,
Cu o aripă ușoară
Dintr-o țară-n altă țară;
Pân' la Cer zboară cu dorul,
Înviat, Mântuitorul,
Care zilele își poartă
Spre a veșniciei poartă
Și vrea oile din turmă
Să urmeze a Lui urmă
Ca a Cerului iubire
Să le-mbrace-n nemurire!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Călătorie
Vreau să mă destind vioi,
Încercuirea oarbă nu mă lasă
Aleargă dorul către casă
Mi-apare o imagine frumoasă
Dar multe triste mai apoi.
Sunt triste oare într-adevăr ?
Nu pot să le evoc precis
În sufletul meu plin de vise
Cu gândul la poiana cu narcise
Sau poate la albul nufăr.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de toamnă
Cad frunzele, într-o perdea gălbuie.
De pe terasă vrut-am să privesc,
Prin zborul lor, statura ta, dar nu e;
Doar muntele departe îl zăresc...
Sunt singură și dorul tău mă cheamă...
Cad frunzele, și eu oftez prelung.
Nici nourii la tine nu ajung,
Căci toți, deasupra mării, se destramă...
poezie de Li Tai Pe
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tine, mamă...
La tine, mamă, mă gândesc mereu
De câte ori durerile m-apasă.
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.
Te văd în amintiri cum ne zâmbeai,
Chiar și atunci în clipe de durere.
Cu-o lacrimă, furiș, ne mângâiai,
Cu sufletul... și sfânta lui tăcere.
Aș vrea să pot în vise să te țin.
Ca tine mamă... să-mi răpun necazul.
Să cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie odrazul.
La tine mamă... doruri de se frâng,
Tu știi să le acoperi cu tăcerea.
La tine mamă gândurile plâng,
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


În prag de toamnă
Se lasă toamna încă așteptată,
părerile de rău se-ntorc pe rând,
pe-o margine de clipă-ntârziată
la ușa gândului ajung dansând.
Și mă cuprind regrete insolite,
fără să știu de am greșit cumva
când dorurile-n straie de ispite
visau adânc pe nori de mucava.
Regretele s-așază peste gânduri
cu amintiri trezite prea târziu
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


* * *
O duceam cu gândul
până unde se termina universul
și-mi lăsa dorul
de a o căuta
unde nici
nu exista universul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de mama
(poezie închinată mamei mele
Maria Tiron)
La tine mamă mă gândesc mereu,
De câte ori durerile m-apasă,
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.
Te văd în amintiri cum îmi zâmbeai,
Chiar și atunci în clipa de durere.
C-o lacrimă, furiș, mă mângâiai,
Cu sufletul și sfânta lui tăcere.
Aș vrea să pot în vise să te țin
Duioasă mamă, să-mi răzbun necazul,
Să cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie obrazul.
La tine mamă, doruri de se frâng
Tu știi să le acoperi cu tăcerea,
[...] Citește tot
poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflex 89
Pe toți la fel, nu poți să-i mulțumești,
Rămâne doar să rabzi și să-l iubești
Numai pe unul singur întru toți,
Așa cum încă nici nu știi că poți,
Așa cum încă nici nu poți să știi,
Împodobindu-ți nopțile pustii
Cu numai dorul tău de carnea sa,
Fără prea mult, pe-atunci, a-ți mai păsa
Dacă de-atâtea gânduri, până-n zori,
Se va-ntâmpla, iubindu-l, să și mori.
poezie celebră de George Țărnea din Cartea Claudiană (110 poeme reflexive) (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străbate întotdeauna calea desenată în harta șoaptelor, tăinuită într-un gând curat. Pășeste ușor ca o atingere delicată a dorului pe tâmplele ninse de apus tardiv. În final, oricât de anevoios ar fi drumul unui suflet hoinar, iubirea rămâne cel mai bun ghid.
Andreea Palasescu (28 octombrie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În orice țară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieții aș fi fost înconjurat, gândul iar apoi întreaga mea ființă s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful și mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric și generos. Oriunde m-aș fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă. Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get și de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în țărână.
Geo Bogza în Priveliști și sentimente (1972)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre dor și gânduri, adresa este:
