Citate despre dulciuri și moarte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la dulciuri și moarte, dar cu o relevanță mică.
Înserare de primăvară
Se duce soarele, unde s-o duce,
Și vine noaptea, de unde-o veni,
Se strânge multă lume la răscruce
Și latră câinii, făr-a conteni.
Pământul are un miros aparte,
Nu de conglomerat de silicați,
Iar carele din cer nu-s prea departe:
Se-aud cum suflă boii dejugați.
Să nu-mi furați această perspectivă,
Căci, dacă știu prea multe, mor ca voi;
Și n-aveți nici bomboane de colivă,
Să-l îndulciți pe Dumnezeu, apoi!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viitorul
Era prin anul patruzeci și șapte
Când Mureșul secase fiind secetă în toate
Moldova era arsă de soare pârjolită
Și ardelenii la masă n-aveau nici slană, pită
Pe drum vedeai copiii umblând desculți și goi
Un trecător șoptește: orfanii din război...
Din țări străine morții nu se întorc acasă
Și Regele se duse când iarna-i în fereastră
În jumătate secol își schimbă țara fața
Deși întoarsă roata se pierde-n vânt speranța
Nu vreau să văd săracii cu mâini în tomberoane
Să caute o pâine când alții vând bomboane
Voi Zei Nemuritori sau cei ce cred în Domnul
Iubiți această țară și dați-i viitorul.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua învierii credinței
Semaforizați labirintul
Și cereți un ghid pentru toți,
Să știe copilul și prințul,
Că încă e viu printre morți.
Aduceți mirosuri mai fine
Și lanțuri în multe culori,
Ca lumea să spere că-i bine
In viața răpusă sub nori.
Luați doar nuiele de paie
Cu spicul și bobul mărunt,
Să facem buchete-n copaie,
Craciunul să zburde prin gând.
Acum, la-nvierea cerută
Și orbul și numele mort,
Zâmbește, petrece și uită,
Ca visul deasupra de tort.
Azi, sfânta-nviere ne leagă,
Cu chinga-i de veacuri trăite
Și nimeni nu ști-va s-aleagă,
O cale făr' de jurăminte.
poezie de Liviu Reti (25 decembrie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
O poezie necunoscută de mulți
Venim în vizită la patul de spital
pe care lumânări vor sta culcate
i-aducem flori și ceai și un banal
desfăcător de suflete-apretate
Venim în vizită la noi
să râdem mucegai din buzele sterile
să ne privim cum stăm în fața morții goi
și ne săpăm cu pleoape morminte în pupile
Ne adunăm cu arcuri și saltele
cu prăjituri în sânge donatoare
pe holuri ne prefacem în atele
când noi murim pe stradă din picioare
Și ce e grav și trist și asistență
când la spital tu te privești lovit
și vii în vizită purtând indiferență
peste halatul în care ai murit!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt de pace
Se varsă lacrimi printre frați
Ne mor oamenii, nevinovați
Pentru o cruntă încăpățânare
Se varsă lacrimi arzătoare
Sunt minți bolnave, imbecili
Făcând să sufere vlăstare de copii
Nebuni ce vor să ne înjuge
Pământu-i tot un lac de sânge
Se înlocuiesc bomboane cu blindate
Tancuri care zac pe catafalcul urii
Cu încrâncenare azi ne domină prostia
Nu le furați, vă rog, copilăria!
Sunt semne apocaliptice, divine
Sau interese doar meschine
De ce ne transformați părinții în eroi?
Lăsând copii flămânzi și goi
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt de pace
Se varsă lacrimi printre frați,
Ne mor oamenii, nevinovați,
Pentru o cruntă încăpățânare,
Se varsă lacrimi arzătoare...
Sunt minți bolnave, imbecili,
Făcând să sufere vlăstare de copii,
Nebuni ce vor să ne înjuge...
Pământul-i tot un lac de sânge!
Se înlocuiesc bomboane cu blindate,
Tancuri care zac pe catafalcuri,
Cu încrâncenare azi ne domină prostia...
Nu le furați, vă rog, copilăria!
Sunt semne apocaliptice, divine,
Sau interese doar meschine,
De ce ne transformați părinții în eroi?
Lăsând copii flămânzi și goi,
Doar pe motivul că ați vrut război!
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am început
să iubesc și-am sfârșit
în brațele ei
clima era cu totul
alta mă prinsese de fructele ne
rase și lunguiețe
și le lingea (?!) nuuu
am spus
nu asta am vrut de la tine, dar ea
mă dezbrăcase de cârpe deja
mă lingea
mă lingea
iar eu nu, nu eram
o bomboană: o
secvență pe moarte eram
și eram
numai pe moarte
cu inima
dulce
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama tortului
eu cred că este femeia
care știe să facă
din memorie torturi abil etajate
(am comandat ciocolată: o
să văd
mâine ce dulce sau amar hoinar voi primi)
mama
tortului cred că încă iubește cu bluzele suflecate
fulgii din iarna de fală-n care, cred, cad
pe gheața apusului capete luminate
a tristețe, tot
așa cum se frâng mereu și pleopele și fruntea
prieteniilor în aproape, ah
pe care
încă le mai iubim pe gustate! -
oare
făcând prea dulce ordine-n lucruri
cu ajutoare
de ciocolată criogenată? - a
ferim: au
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici nu bănuiți câte ceruri se îngroapă
într-o inimă de poet
dar vă cumpărați medicamente antistres
mai beți o vodcă albă
consumați un verset albastru
striviți întrebările într-o scrumuieră de lux
și vă întoarceți în moarte ca într-un așternut
cu speranța veșnicei dimineți
dar eu visez că sunt copilul răsfățat al cerului
și mă dăruiesc pe vânt să-mi caut zborul
nici măcar moartea nu mă izbăvește de libertate
din foc prin foc cenușă mă-ntorc
iar când mă veți fuma ca pe o țigaretă mentolată
miliarde de galaxii o să vă pătrundă în sânge
pe când pe mine mă va furnica liniștea
dintre două universuri roz
ca acum când vă scriu despre viață
ca despre un tort de ciocolată
numai bun de împărțit
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universu-i totul sau nimic
Universul tremură în ochii mei,
El este totul sau nu este nimic,
Presară în juru-i misive, scântei,
Legănate-n val de borangic.
Universul este nimicul din tot,
Visează femeia cu ochii albaștri
Ce pune în față bucata de tort
Provenită din versuri și aștri.
Universul este timp, amintire,
Pe capacul prăfuit al unui dric
Transformând moartea-n iubire,
Sigur e totul sau totu-i nimic!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Damen tango
Cu cât îmbătrânesc mă simt mai tânăr
mai pofticios și mai curtat de zei,
moartea îmi pune mâna pe un umăr
și parcă mă invită-n patul ei
și mă ajută galeș și lascivă
să îmi dau jos paltonul meu de lemn
poartă la gât bomboane de colivă
și un tainic păhăruț cu untdelemn
și nu înțeleg cum la apusul iernii
se surpă peste noi un crâng de maci...
M-oi fi îndrăgostit, mânca-o-ar viermii!
Sărută-mă, șoptește ea, și taci.
poezie de Mircea Dinescu din Din cartea Colierul din bomboane de colivă (Fundația pentru poezie MIRCEA DINESCU Port cultural ceta (2017)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Papușa automată
Doamne!
Ce-am pățit aseară!...
De-a fost fapta de ocară,
Să mă ierți, că-i vina Ta,
Fiindcă Tu ai vrut-o așa?...
Cineva -
Dar nu știu cine,
O papușă automată -
A intrat fără să bată
În odaia mea...
A intrat fără rușine -
Goală toată,
Indecentă
Ca Ofelia dementă,
Și râzând
Ha, ha, ha, ha!...
S-a trântit pe canapea
Lângă mine,
Ca o viespe-ntărâtată
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul
Caldul soare-al verii țese-acum ferice
Fire lungi prin aer, tort de-argint curat;
Bate-o dulce boare câmpu 'nrourat
Legănând prin lanuri aurul din spice.
Frunzele gătite ca de sărbători
Râd, pe spate vesel capul și-l aruncă
Un copac, el singur, gol de tot pe luncă
Stă 'ntratâta lume de cântări și flori.
N'are bucurie nici de vânt și ploae,
Nici de cânt de paseri, nici de cuib cu pui;
Din podoaba 'ntreagă a vieții lui
Nu-i rămase bietul nici măcar o foae.
Ce rușine, Doamne! Cât de bucuros
Tu te-ai duce, duce să te-ascunzi departe
Prin pustii cu neguri, printre stânci deșarte,
Ori să vie vântul să te-asvârlă jos.
[...] Citește tot
poezie de Carmen Sylva din Balade și romanțe
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O.P.C
Ofer protecție canină...
Cine, vă-ntreb, este de vină
Că mulți înșală, mint... Vă jur
Ca cel mai hoț, e cel român.
Organul pentru călărit...
Ne-au tot furat, ne-au tot mințit...
Pe cine să mai crezi acum
Sărman român rămas pe drum?!
Consumatori... la drumul mare
De expirate pentru care,
Dăm banii pe medicamente,
Înmormântări, ori... dividente.
Bomboane pe stomacul gol,
Cafea, țigări și rockenroll...
Un "COLECTIV" drept pentru care
Se trece la retrogradare.
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halloween
Îmi dă prin cap anul acesta
De-așa scumpete-n prăvălii,
Să-mi iau costum, să le fac festa,
Să-i sperii și eu pe copii;
Când vor veni de Halloween
S-apar în fața lor mascat,
Să-i vad cum fug și nu mai vin,
Trei nopți să facă pipi-n pat ;
Dar ce costum i-ar îngrozi?!
Copiii azi, fără tromboane,
Mascat în drac, vampir, ce-o fi,
Nu scap pân' nu le dau bomboane,
Ce Baba-cloanța! Te joci, frate?!
Dracula poartă azi scufiță (!)
Astea-s povești de ei fumate
Din primul an de grădiniță,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cioara
Câmpul alb, ca un cearșaf,
Până-n zări se desfășoară...
Sus pe-un stâlp de telegraf,
S-a oprit din zbor o cioară,
Nemișcată-n vârf de par
Ca o acvilă pe-un soclu,
Oacheșă ca un hornar
Și macabră ca un cioclu;
Neagră ca un as de pică,
Sub nemărginitul cer;
Singuratică și mică
Cât o boabă de piper;
Gârbovă ca o feștilă
Într-un cap de lumânare;
Ca o mutră imobilă
De harap cu nasul mare,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Îngropare
luna ca un cartof fierbinte aburește și frige
mă învață numai la prostii
soarele, din contră, râde și minte
făcând cu ochiul bărbosului șiret
îmi ies din cap niște cocoși de noapte
frământându-mi nesomnul cu îndoieli
la moartea voastră sigur o să fie vară
lume multă adunată în căușul palmei deschise
apă scursă de pe streșini
o să pițigăie un papițoi cu un taraf de popi
toate babele leșinate se vor visa
tinere și sfinte
ce îngropăciune frumoasă!!!
vor spune toți cu gura plină în colțuri
satisfăcuți de bomboana de pe colivă
și tombola pentru parastasele viitoare
ale lor sau ale oricui se nimerește
la moartea mea o să fie toamnă-iarnă
o să plouă fără noimă înecăcios
doi bețivi, atât, trimiși și ei acolo
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape normal
O vară după două primăveri,
Mâine am fosat ceva mai bun ca ieri,
Înfloresc trandafiri prin savarine,
Prevestesc cobele numai de bine,
Pânze freatice zboară prin văzduh,
Guralivii tac grele vorbe de duh,
Cioclii moșesc venirea pe lume,
Iar botezații nu mai au nume,
Cojile sunt învelite în miez,
De foame tot natul este obez,
Se ridică laptele pe smântână,
Sunt patru duminici în săptămână,
Este înaltă cresta genunii,
Se văd ambele fețe-ale lunii,
Sfârșitul lumii e doar amintire,
Amin, amin, veșnica-mi pomenire!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ondina (Fantezie)
L-al orelor zilei șirag râzător
Se-nșir cele negre și mute
Ce poartă în suflet mistere de-amor
Pălite, sublime, tăcute.
Și noaptea din nori
Pe-aripi de fiori
Atinge ușoară, cu gândul,
Pământul.
Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc,
Din ceață pustie și rece
Un june pe vânturi, cu capul în joc,
Cu clipa gândirei se-ntrece
Și calu-i turbat
Zbura necurmat
Mânat ca de-a spaimelor zână
Bătrână
Pe aripi de munte și stânci de asfalt
Castelul se nalță, se-ncruntă
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt musafirul zilei
Sunt musafirul zilei de azi
Sub învelișul unei logici întoarse
Am mentalitatea unei prăzi
Dar nimeni nu mă miroase.
Am fost chiar invitat la masă
La limita dintre viață și moarte
De niște clipe arțăgoase
Dar mi-am văzut de drum mai departe
Într-un timp ce se înghesuie-n gamele
Pentru a mai fi turnat încă odată
Gânduri oferite sub formă de acadele
Într-o societate atât de abrutizată
Unde tot ce există, de fapt nu există
Un ochi dezvelit de zorii dimineții
Așteptând primul fir de lumină suprarealistă
Reflectat în pleoapa greoaie a nopții.
poezie de Iustinian Zegreanu
Adăugat de Iustinian Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre dulciuri și moarte, adresa este: