Citate despre erezie și religie, pagina 2
Götterdämmerung
Or,
În ziua-aceea cerul, înnegrit de fum,
Părea
Un tavan de catedrală ce se năruie;
Iar fumul
Din clopotnițele-aprinse
Deschidea-n albastru drumul
Altui fum mai greu, mai negru...
Și albastrul se-nnegrea...
Ard bisericile toate...
Ard Credințele bătrâne...
Ard Cristoșii
Și Trecutul -
Arde parcă lumea-ntreagă...
Ce Nebun venit de-aiurea nu putu să ne-nțeleagă?
Ce-ndrăzneț aprinse focul ereziilor păgâne?
Și ce nou Profet veni-va să clădească-n noi cuvinte,
Casa celui care n-are nici sfârșit,
Nici început?...
Cine-o să ne-nvețe iară ce-am uitat -
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, nr. 14-17 (1 septembrie 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prins în erezie, când la birt când la biserică, banul a fost deferit Inchiziției. După multe pledoarii și torturi, i s-a stabilit, în unanimitate, data arderii pe rug. Ziua de apoi.
aforism de Cornel Stelian Popa (15 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte! Pus-a el băieții în rânduială cum nu mai văzusem până atunci; cumpăra-ne el vara, din banii săi, cofe de zmeură și fel de fel de puricale de ne da să mâncăm, și mai în toată sâmbăta ne încărca în o droagă de-a Mănăstirii Neamțului și ne ducea la stăreție, să dăm examen dinaintea starețului Nionil, un bătrân olog, care ne sfătuia cu duhul blândeții să ne ținem de ceaslov și psaltire; căci toate celelalte învățături, zicea el, sunt numai niște ereticii, care mai mult amărăsc inima și tulbură sufletul omului. Dar fost-a scris părintelui Duhu să nu asculte în totul sfaturile cuviosului stareț, ci să ne învețe și câte oleacă de aritmetică, de gramatică, de geografie și din toate câte ceva, după priceperea noastră.
Ion Creangă în Amintiri din copilărie III (1881)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la erezie și religie, dar cu o relevanță mică.
Inima albastră
Uităm că nesfârșitul e-n sfârșitul nostru,
Că începutu-i mierea din colostru,
C-avem orgolii din sufletul de mamă,
Că-i prindem frumuseții painjeni de năframă.
Uităm că-n cerul verde săgețile aleargă
Dragostea din calendar să șteargă,
Să pună-n locul ei un strigăt repetat:
La pieptul tău să fiu de nemurire beat!
Am pomenit cumva prima vocală
În marea rugăciune terestră, ireală?
Că-n noi zidite stau doar turle de biserici
Deși pășim smeriți pe căi de vechi eretici!
Noi nu ne închinăm, doar punem vise-n cui
Și visele, vă jur, sunt jertfa omului
Unde Dumnezeu nedeslușit rămâne
Să ne amăgească prin repetatul mâine!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea nu a fost făcută înaintea iubirii
de ce să fi făcut dumnezeu lumea ca-n scriptură
de ce să fi început cu decorul
eu cred
așa cred eu cu toată erezia
că la început nu a fost cuvântul
rostirea nu dă naștere lumii
mai degrabă cred că la început a fost iubirea
și eva
și păcătosul de adam
un pofticios nebun plin de dorință
abia apoi au început să facă lumea
cum a vrut ea doamne
poate că a zâmbit un pic și ai făcut cerul
alături de ochii ei ne trebuiau și niscai stele
un pic de soare
o lună
și alte acareturi
o decapotabilă
un amărât de cont în bancă
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să o spun să nu par nebun
vorbeam cu un înger
uite că se poate
vorbeam despre energie
și forța iubirii ca motor al vieții
de dumnezeu vorbeam
cu multă erezie
bârfeam și noi
eu spuneam ce nu-mi spun nici mie
zideam nepătrunsul în cuvinte
toate gândurile rupte la jumătate mi le întregea
cred că așa sunt ei
nu doar nemuritori
ci și curioși
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustnicul
I
Muntele Golgota. Întuneric. Un soare mic se vede
sângeriu prin pâclă deasă. Pe-o stâncă șade Lucifer
cu aripi de liliac, cu ochii luminoși de fosfor. Privește
neclintit parcă ar asculta ceva-n tăcere.
LUCIFER
Nu s-aude-n larg decât mișcarea
pământului prin lume.
Cu aripile sprijinite-n pietre-aștept
de-un veac aici.
Când am urcat cărarea
părea că duc în spate-o cruce grea,
și spini ce atârnau în aer mă-nțepau pe frunte.
Dacă semnele nu mint,
călcâile îmi odihnesc
pe stâncile spânzurătorilor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumeririle unui eretic
Oare Dumnezeu
presupunând că există
e la fel de trist
cum suntem noi în zilele ploioase
sau pe când supușii-i
tânjesc după nimburile angelice
ale crestelor la zenit
ori după dansul nestematelor pe plapuma mării
când soarele se ridică-n capul oaselor
el spune un bogdaproste
și ca-ntr-o debara personală
la adăpost de orice priviri
își rulează un joint
binecuvântând cortegiul de nori în robe zdrențuite
ce-i ascund pentru o clipă spectacolul grotesc de jos.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raiul de apoi
Am îngenuncheat pe-un mugure de floare
Cu ochii spre lumina ce venea din cer,
Pământul era reavăn de vise după ploi,
În mine gândul mustește de noroi.
Se poate să m-acuze c-am strâns la pieptul meu
Statuia ce vorbește-n secret cu Dumnezeu?
C-am încălcat principii și Biblia citită
În genunchi de ea, spunând că nu-i iubită?
Cum să-mi spăl păcatul ce s-a-nfiripat
Sub sceptrul plin de viață supus unui bărbat?
Să fiu în veacul tandru pierdut printre femei,
Lunecând aiurea chiar și în ochii ei?
O, Doamne, te invoc arzând de umilință,
Arată-i că-n genunchi îi cer îngăduință!
Nu-s crud, nu-s ușă de biserici,
Nu-s gol de demnitate, n-am suflet de eretici!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam: Dumnezeu a murit, Maestre...
Poetul (ironic): Serios? Vrei să spui că în cetatea binelui au rămas doar diavolii, cu goliciunile lor ascunse în steaguri?
Adam: Dacă Dumnezeu există, de ce nu se exprimă?
Poetul: Ți-e foame de minuni, necredinciosule! Aștepți miracole! Descumpănit, în erezia ta, vrei semne...
Adam: Aștept un gest mântuitor, de la cel hăruit să mântuiască...
Poetul: Dar harul sfânt e peste tot! Dacă vrei să-l vezi pe Dumnezeu, închide ochii și deschide-ți larg sufletul...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mortua est
scrie-m-aș și nu am cui,
c-am pe suflet un cucui,
am scris dorului de jale
și iubirii de-nchinare,
am scris morții despre viață
și seninului de ceață,
vinului i-am scris de apă
și buruienilor de sapă,
pietrei seci de încolțire,
pustnicilor de nuntire,
gloriei de umilință,
călăilor de căință,
mărilor despre deșerturi,
liniștii i-am scris de certuri,
păsării i-am scris de-not;
dar de-acuma nu mai pot.
nu mai sunt eretică,
arta mea mimetică,
azi se pleacă vouă
[...] Citește tot
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decât să cumpăr
Decât să număr nopțile încinse,
Mai bine trag ispitelor perdeaua
Păcatelor... de care au fost atinse,
Când puritatea le era ca neaua.
Decât să stric... a viselor virtute,
Sărut un sân dospit amiaza mare,
Ascuns în credincioase... iezuite,
Ce pot seduce minima răbdare.
Decât să cumpăr aur și mărgele
Mai bine scutur frunzele de nuc
Și răstignind iubirile prin ele,
Am să le-nvăț... al fericirii truc.
Decât s-aștept a clipei pasiune,
Ridic paharul dragostei dintâi
Eretica... arzând ca un cărbune
Șoptind încet și repetat... rămâi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de mult
dacă m-ai întreba
cât de mult te iubesc
aș răspunde franc
atât cât îmi permiți
platonic demonic
piperat sofisticat
bourbonic hialuronic
cu elongație și dizertație
draconic oximoronic
cu coconut disecat
armonic daltonic
firesc funambulesc
valabil damnabil
angelic machiavellic
abisal și viral
edulcorat emancipat
ciclonic hegemonic
olocronic
magnetic eretic
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu fac parte din trecutul tău!
foarte probabil ai trecut și tu prin faza aceea
știi... micul dumnezeu acreditat să acopere
ca și cum ar îngropa exercitându-și vocația
neconsemnată în vreo carte liturgică
orice gest minor încă e susceptibil de erezie!
ai uitat pentru că ai vrut
ți-a dat mâna să intri în memorie
să abolești toate cunoscutele
ca pe mireasmă ieftină
ai risipit parfumul de magnolii
compoziția chimică a feminității
ai dat cu var
ai dat cu pietre
ai pus inimă
de țărână
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din O Leoaică îmi traversează centrul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiul vieții - VI
Se-nchid ferestrele spre lume,
Se-nchid ferestrele din noi
Se înnegresc zile după zile
Și flăcările orbesc în ploi!
Abandonați în stări inutile
Purtând trufii de condamnați
Se înnegresc zile după zile
Uităm de părinți de copii de frați?!
Ne lasă Dumnezeu din toate
Păcate înfrângeri erezii
Se înnegresc zile după zile...
Noi, strângem lacrimi din copii!
Martiri închiși în colivii
Nici aerului de noi nu-i pasă
Se înnegresc zile după zile
Și noi tot nu mai ieșim din casă?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezia o sută plus
De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munților Carpați
Marea Neagră îmi ștampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina și Miorița
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu și Franța
Dacă n-aș avea atâtea datorii
aș renunța
cu drag
la toți banii
Cu toate
că
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beție
supărat am deschis o sticlă cu vin
noaptea târziu sub cerul curții mele
stelele îmi sclipeau și mă mustrau
dar eu de singurătate beam și tot beam
până am prins un pic de curaj
și m-am luat la harță cu dumnezeu
l-am anunțat direct că el nu mai există
de ceva vreme aici pe pământ un nebun
îi bâlbâiam numele l-a declarat mort
și eu preacredinciosul îl cred mă jur
i-am spus că n-are cruce și nici măcar mormânt
l-am întrebat la cine doamne-acuma să mă-închin
n-a zis nimic mi-a mai turnat înc-un pahar cu vin
cu teamă ca pe împărtășanie l-am băut
mi-am zis în gând că-i vremea să mă spovedesc
și spus-am despre mine toate bune și cele rele
i-am pomenit apoi din nou de filozof
despre acel afront imensă imensă blasfemie
mă așteptam să-l fi înfuriat în așa hal
că o să mă scuture din pomul vieții
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proorociri despre semnele vremurilor
Motto:
"Nu suntem noi cei care facem proorocirile acestea,
căci suntem nevrednici, noi vă înfățișăm cele scrise
și arătam numai semnele."
Sfântul Chiril al Ierusalimului (313-386 d. Hr.)
Cuvântul I
1. Se deschide cerul în astă noapte,
Mielul rupe pecețile de carte,
vrednic să rupă pecețile de carte.
2. Văd semnele timpului ca deslușite,
văd cele ce vor veni ca proorocite,
peste creștini vor veni ca proorocite.
3. Văd proorocii acestui veac întors,
pe cel în duh văzător, pe cel cuvios,
Andrei pentru Hristos nebun, dar cuvios.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu omul, ci ideea. Nu idolul, ci concepția. Sufletul omenesc e așa de schimbător și valurile frământărilor sociale pot întrece deseori putințele de dominare ale unei ființe, încât de ce să pecetluim soarta unei idei mărețe legând-o și confundând-o cu existența unui om, neputincios la un moment dat de a o mai promova? Să ne ridicăm deasupra! Noi, oamenii, să fim slujitori credincioși ai crezului pe care-l oficiem, dar niciodată să nu ne amețim de osanalele lingușitorilor din jur și uitând să mai servim, să ne mai confundăm cu crezul, să cădem în erezia autocontemplării și crezându-ne un nou Mesia, să ajungem să fim răstigniți pe golgota neputințelor noastre. Aceia care proclamă "Eu sunt ideea." sunt înșelătorii vieții noastre publice, care, din nefericire, pot orbi pentru un timp o serie de elemente curate, dar care vor suferi amar în clipa dezmeticirii lor.
Mihail Stelescu în Cruciada Românismului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Auzi, Doamne?
Nu mai lua, Doamne, copiii, pentru a ne preda lecții,
că, zău dacă vedem rostul unei astfel de corecții!
După ce ne lași pustii, te-ntrebăm, știi asta bine:
"- Doamne, dacă-s păcătos, de ce nu m-ai luat pe mine?!"
Ne-ai dat la pachet ispita încă de la Început!
De-asta ai construit Iadul, când ai făcut om din lut
și-ai lăsat legea-nmulțirii, decretând-o ca păcat?!
Clar, când ai inventat Moartea, nu noi, Doamne, Te-am rugat!
AUZI, DOAMNE? Ce Te-amuză când ne vezi rupți de necazuri,
înotând în marea vieții, în furtuni, printre talazuri?!
Pentr-un strop de bucurie, plătim mult prea grea dobândă:
suferință, boli și moarte care veșnic e flămândă.
Ai ascuns a Ta Lumină, cu o haină de-ntuneric-
un biet trup ce ni-l stâlcești, pân-ajunge cadaveric.
Apoi, îți anulezi munca, transformându-l în ce-a fost!
Dacă eram numai duhuri, totu-ar fi avut un rost.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre erezie și religie, adresa este: