existenţă şi modă

Să afle Mileniul III: vă învârtiţi într-o lume în care spiritul valorii şi respectul faţă de valoare au cam dispărut. Trăim o epocă a amatorismului, trăim o înclinare pe topogan spre facil, spectatorul este dus spre lucruri facile, vulgare, mitocăneşti, se mută accentul şi îmi este teamă ca tineretul să nu se obişnuiască aşa. Vă rog, Mileniul III şi D-voastră pe care noi vă iubim, vreau să vă spun, nu confundaţi noţiunile. Există celebritate şi popularitate. Unii rămân în istorie şi alţii nu rămân nicăieri. El este popular, el este la "modă", dar el nu va intra în istoria teatrului. Talent au toţi, operă numai unii!

Dem Rădulescu în emisiunea "Profesioniştii... cu Eugenia Vodă"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unei stele mici

Ţii minte tu, iubita mea,
O noapte de argint în care
Mi-ai arătat pe cer o stea
Din Carul mare?

Cu faţa-n sus spre Dumnezeu,
Lăsându-ţi capul să se culce
Pe braţul meu,
Te legănam, povară dulce.

Deasupra noastră, un castan
Cu frunze pudic răsfirate
Pentru-a servi de paravan
Iubirilor nevinovate,

Tinzând o ramură-n zadar
Ca să ne apere de stele,
Fusese martor ocular
La toate cele.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

A luat o seringă

trecând printr-o boală lungă
la modă în acest moment
cu dezinvoltură a trecut
la dezbateri
despre imortalitatea sufletului
şezând pe o colină în faţa
moldovei privea fără să sufere
discipolii cum amintesc
în treacăt despre seringa
care putea să înţepe în numele
unei doctrine politice nemuritoare
să introducă serul adevărului
unui poet
şi să-l facă să sufere transformat
într-un filosof versat în argumentele
nihilismului
care n-ar crede că ar exista seringa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul Mariei

Mă uit atent cum ţi-e cusută ia,
În dreptul sânilor tăi falnici,
Solemni în formă şi, în fond, năvalnici,
Şi mă întreb, ca un naiv, Maria,

Ca un copil ce-şi pierde jucăria:
Cine-ţi sărută ochii verzi, şăgalnici,
Şi paşii fermi, de-a pururea, obraznici,
Şi cine ţi-a sorbit, vai!, fecioria?

Şi-aşa cum mă întreb, năuc şi trist,
Îmi pare că se-aude soneria,
Mă pipăi şi mă caut, deci, exist,

Atât cât mai persistă teoria,
În spaţiul ăsta trist, post-comunist,
Că nu mai e la modă gelozia!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o iluzie...

De când ne naştem şi până dispărem, trăim o viaţă
de iluzii
Suntem tentaţi de multe ori să ne complăcem în confuzii
Avem în noi o genă anume, de la strămoşi e moştenită
Şi încercăm, să evadăm dintr-o perioadă deja trăită

Am vrea să fim artişti de cinema sau poate sportivi
de performanţă
Trăim o veşnică iluzie, fără să vrem, cu multă nonşalanţă
Privim şi admirăm un mare pianist, şi ne visăm
cântând cu sala plină
E o iluzie ca multe altele ce am trăit, doar noi suntem
de vina

Ne facem planuri despre cum averi s-acumulăm,
trăim o stare de adicţie
Suntem orbiţi, suntem confuzi, nu ne mai pasă nici
de dicţie
Ne îmbrăcăm ca nişte clovni, cu haine în care parcă
suntem goi

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exact! Acum spune-mi; tu eşti creştină, nu mai aparţii zamolxismului ca dacii, nu-i aşa? Deci, în loc să fii nemuritoare, eşti păcătoasă, nu? Că e mare blasfemie în creştinism să te consideri nemuritor, doar Iisus era nemuritor, că era "Dumnezeu", dar tu că eşti mioara lui. Ai rămas păcătoasă, nu? Şi nu e chiar aşa, frica apare pentru că încă nu ştii cert ce anume supravieţuieşte morţii corpului. Gândul fricii te paralizează atâta timp cât nu ştii cine şi ce eşti. Nu vezi că frica e o imagine, tu îmbrăcată ultima modă cu bijuteriile coroanei regale în sicriu. A gândi şi frica sunt una, gândul sau frica e unul şi acelaşi lucru. Gândirea înseamnă fragmentare, nu te poţi gândi la tine ca la întreg, nu există un gând care să definească întregul, toate gândurile sunt una şi aceiaşi frică, pentru că definesc partea, separarea, ok?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pacea aceasta de o mie de ani

până şi infanteriştii devin inutili
cavaleria e doar un curs la academie
tunarii învaţă să tragă oblonul
oricum balurile nu mai au loc fără ofiţerii tineri
nici carmen nu mai e la modă
iar în curând top gun se va ocupa de roboţi
dealtfel sunt un soldat perfect
neinstruit
am tras trei gloanţe la ţinta piept numărul opt
apoi am scos cărbune
dar eram îmbrăcat în kaki şi mâncam de la cazan
am lustruit bocanci şi am făcut bătături
între două permisii şi o revoluţie inutilă
mai ştiu încă seria p. m.-ului
nu am uitat stânga împrejur
şi dau onorul vieţii
spre apus
oricum nu există decât înainte
marş

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri

Cuvinte straniu aşezate
-În metaforă sau explicite-
Creând memoriei ispite
În alb, sau rime preferate.

Sunt muzica unui sonet
-Precum sonata-ncântătoare-
Redând auzului splendoare
De formă, pe un fond discret.

Accentu-l pun în prozodie
La semnul precis de baghetă
-De-un dirijor- ce-n vis cochetă
Cu muza-n ritm de poezie.

În salt fragil pe portativ,
Sunt nota-n gamă de-alfabet;
Cum gustul finului şerbet,
Făcând din fad, plat,.. emotiv.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsă de esenţă

Libertatea-i de faţadă, când mintea nu poa' să vadă
Adevărul din mulţime ce se vrea ascuns de tine.
Ascunzându-se de-oricine, ce s-a-ndepărtat de sine
Şi trăind privind în spate, nu se uită mai departe.

E o modă care stoarce, chiar şi minţile dibace —
Şi de suflet şi de minte. Îi transformă în cuvinte
Care în timp nu persistă, fiindcă sensul nu există.
Există doar aparenţă şi-asta n-are aderenţă.

Totul pentru orice fiinţă, se opreşte la conştiinţă.
Ce dacă acum peisajul, se vrea-n rând cu ambalajul?
Mai târziu, inevitabil, conţinutu-i preferabil.
Nu poate nicicând da roade, sufletul care decade.

Degeaba se umflă-n pene, pentru el e prea devreme
Să-şi conştientizeze drumul, "arta" fiindu-i precum fumul
Tras în piept de neputinţă, risipit în neştiinţă.
Se-alege doar cu mândria că nu şi-a văzut prostia.

[...] Citeşte tot

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina cuvântului

Ce straniu gol în liniştea dintre imagini de timp uitate în valiză
am purtat-o prin anii existenţei perene
mă asurzeşte profunzimea necuvintelor ce stau ascunse pe foaia albă
se cred fantome, ele cuvintele
chiar au devenit fantome din cauza tăcerii dintre noi
nu-mi urlu neputinţa de a îmbrăca frumosul în haina cuvântului
zi de zi cos literele una de alta cu emoţia risipirii de mine
nu toate hainele cuvinte ce le creez îţi îmbracă sufletul.

Poate sufletul tău nu e pe măsura creaţiei mele
nu am făcut şcoala stilistilor în arta scrisului pe măsura celor inteligenţi
am doar şcoala vieţii la care mulţi se cred premianţi
pentru că ştiu să coase cuvinte ce uneori nu le înţeleg nici ei în profunzime
asta nu-i împiedică să desconsidere efortul meu de a coase cuvinte din boabe de roua
nu vreau să ajung mare creator de modă în arta scrisului
visez să nu mai simt atât de pregnant acest gol din liniştea dintre imagini
care imagini? Deschide cartea vieţii şi priveşte foia albă a timpului neînceput
Spune-mi ce vezi? Trecut, prezent?
vei vedea doar viitorul ascuns în haina de cuvinte fantomă
destinul îţi pregăteşte garderoba pentru suflet. Nu pierde acul timpului.

poezie de Marioara Vişan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnal

Viziunea este veche,
Dar o prefigurăm...
Din acte o aflăm,
Nu-i nouă, doar pereche.

"Bing-Bang" de goliciune;
Trup trebuie expus
Invocând pe Iisus
De har, creaţiune.

Scop etalări-i sexul,
Sânii mai mari, răsfrânţi,
De fese te încânţi...
Plăcerea-i... universul.

Culorile-s la modă,
- Nu în pictură, artă-
Pe pielea cea deşartă;
Din tatoo, facem odă.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picătură de câmp

Şi încă îmi prezinţi doar un poem ce varsă azi paharul.
Prin ape te mai străduieşti să faci şi fuziuni.
Reîncărcat de drumul către Marte care vine...
Te iroseşti să nu te mişti nicicum.

Dar dacă nu e încă ştinţă ce repară totul în secundă...
Şi dacă nu e ştinţă ca să te uneşti cu Timp...
Imaginează-ţi că acestea nu există.
Şi tu chiar trebuie să faci din mic.

Şi conectarea la o modă de atenţie de şapte...
Te lasă azi să fi atent la un nimic.
Şi piatra nu îţi spune cum s-a retopit în vatră,
Pentru că ea nu a trecut prin retopit.

Cum însă adevărul vine nu cum crezi că trebuie să iasă...
Nu trebuie să crezi că eşti un orb ce vede bogăţii.
Să vezi şi iutele din punct din electron prin casă,
Nu e mirare când ai retrecut un mal de praf de magnetim.

poezie de Ioan D. Lechintan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mozaic

A spart gura târgului umplând strada de plombe,
Împrăştiindu-şi zebrele în căutarea leilor rari,
Lăsând trecutul alandala cu accidentări în catacombe
Cu tinerele ahtiate tot sărind prag după prag, dup-alţi bogaţi florari.

Din cioburile risipite s-au pierdut culorile curcubeului
Ce nu mai răsare demult nici pe bolţile bisericilor
Mâzgălite de înjurăturile miliţianului sau derbedeului
Teologizat în bătălia fratricidă a acumulării valorilor clericilor.

Pică ocazional câte un ochi de sticlă în gura uimită
Rămasă într-o căscătură plicticoasă din fade ecrane
Promulgând ineptice cumpărături întrerupte de-o peliculă lipită
Cu măscărici, mulţi sforari guralivi, botoxice vădane.

Noroc cu scurgerile Wilkileaks, nestematele ştiri
Din inelele bine ţinute încercuite-n băncile parcurilor
Unde se pun la cale îmbrăţişările morţilor cu oştiri...
Şi mai la modă parade de stabilire după merite a ţarcurilor.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deziluzionistică constatare

De unde mit că regele n-ar fi democraţie
Şi, tot proliferăm un pseudocomunism,
Purtând, făr' de virtuţi, pe braţe un populism,
Sub fals motiv de alegeri... În a proştilor beţie!

Alegerea, în sine, 'n sufragiu universal,
E-o plagă dezlânată, de n-are strict criteriu...
Cum câmp lăsat în ţarnă e grânarul ideal,
Iar hidrogen, la prost, nu-i apă... E deuteriu!?

Se îndreaptă omenirea 'nspre imbecil drept cult
Pentru egal forţat... Că-i culme handicap,
Chiar minte de-i lipseşte; îl înălţăm, ocult,
Cum şcoală nefăcută din lene, dă... Mult cap!?

Descurcăreţii hoţi sunt semn de IQ înalt.
Politica-i ruşine de ne-am ghida de etic
-Cu ţelul de subjug, cu orice preţ, pe-un alt'-...
Justiţia-i o chioară, ce vede găuri... Petic!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumi paralele

Tornada minţii învârte diamante, arareori,
iar cei aleşi deţin multe carate,
ce strălucesc şi-mprăştie podoabe, deseori.
Sunt "oblio" sau "cap pătrat",
poreclă ce în popor s-a dat, minţi-n exces,
caii putere ai lumii spre progres.
Îi vezi pe stradă şi te cruceşti, rămâi uimit,
nu înţelegi, în urbe, circul s-a aciuit?
Coţcaşa îmbrăcare, răzleaţa coafură
privirea lor pierdută în puncte depărtate
te fac să îi socoţi, cu mintea jumătate.
Da, dar jumătatea la normal,
nu exponentul degeaba îndoit
dacă a lui mărime, e număr înzecit.
Naivi, stângaci, în lucruri omeneşti,
nu ştiu ce-i eticheta, practica îi doboară,
degeaba mintea lor, e-o splendidă comoară.
În ochiul frământării, e liniştea propice sclipirii roditoare,
aici zâmbesc aleşii, ei nici nu ştiu că o fac,
în lumea lor aparte, imensităţi desfac.

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trucurile cafenelei... "literare"

Încerc să fac o caldă analiză
La o ceaşcă rece de cafea
Stând în picioare,
Căci la mese nu e loc...
Şi mi-a luat timp să intru-n priză
Să fiu şi eu aşişderea,
Să-mi iau un aer oarecare;
Să pot, de alţii să-mi bat joc.

Presupunând că eşti un stoic
Şi nu renunţi din prima zi
La un melanj de bun venit
-Ce e-un amestec de capcană
Printr-un limbaj din mezozoic
Cu scop precis de-a se hlizi-
Vei fi-n final tot "neprimit"...
La farfuria cu tocană.

Că-n fond nu-i loc de-arome fine,
Nu e cafeaua elixirul,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva cuvinte despre Ioana

1
Citeam Kundera cu micul dicţionar francez-român pe piept
şi ea mi se juca feroce cu degetele mâinii:
baga unul în gură şi îl molfăia, mârâind, cu gingiile.
Apoi am luat-o pe piept: se uita ţintă în carte,
atentă, de parcă ştia să citească
şi atunci m-am gândit: "Ioana,
mă laud tuturor că eşti cel mai bun produs al meu, că eşti
mai presus de literatură
dar aşa te scot din literatură
adică din viaţa mea.
Ioana, ca să fii în literatură şi în afara ei
mă gândesc să scriu un poem despre tine."

2
La Bogdan cu M. D. G. Bogdan s-a dus să se radă,
eu şi M. D. G. ramânând să ne conversăm. Dar tac cu încăpăţinare.
Mă uit pe un album Dali. E penibil,
caci eu şi Mihai suntem prieteni. Dar ce să ne spunem?
În fine (ah, şi la pick-up o selectie "Wings")

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Pământ există doi coco: unul chanel, şi unul stârc; primul a inventat moda, iar al doilea, statul într-un picior; ar mai fi unul, dar acela e tier!

calambur aforistic de Iulia Mirancea (24 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!