existenţă şi populaţie

Pământul e rotund

Pământul e rotund. Se poate.
Nu are faţă şi nici dos
Iar dacă i te uiţi în spate
îi vezi obrazul, ne-ndoios.

E drept, există lună, poezie
şi, undeva, şi-un orăşel
N-ai ce să-i faci. Aşa a fost să fie
Iar când eşti mort, te-ai săturat niţel.

Director fii! Fii gras şi încuiat!
Îmbracă frac, joben, dichisul tot.
Iar când vreunul nu te-a respectat,
Dă-i peste bot.

Fii prost. Dar şi lucid. Fii aşadar,
pe cât de prost pe-atât de chibzuit.
Te-nscrie mâine-n trustul financiar
şi fii per tu cu Kruger şi Schmidt

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Erich Kastner, traducere de Dragoș Carasevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de crescut ziua

Mirosul de pâine
Seara
Coborând în oraş
Înfioară existenţa
Prea poluată a clipei
De toamnă
Populată cu frunze
Care miros a moarte..
Certat de timp
Bolnav de însingurarea
Dintre noi
Am terminat să înalţ
O casă de trudă
Pe un pământ
Arat silnic
De lumină
Şi am rămas ca un mal
Nealintat de valul dorinţei
Pe care încă
Mai trec poeţii

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diseară la amiază

Diseară la amiază
Supermarket-urile vor anunţa un preţ de 3 pence pentru orice produs
Diseară la amiază
Copiii familiilor fericite vor avea şansa să locuiască într-o casă
Elefanţii îşi vor spune unii altora glume omeneşti
America va semna tratatul de pace cu Rusia
Pe 11 noiembrie generalii din primul razboi mondial vor vinde maci pe stradă
Vor inflori primele narcise galbene ale acestei toamne
Când frunzele vor cădea în sus din copaci

Diseară la amiază
Porumbeii vor vâna pisici prin grădinile oraşului
Hitler ne va îndemna să luptăm pe plaje si pe şesuri
Un tunel plin cu apă se va construi sub Liverpool
Porcii vor fi văzuţi zburând în formaţii deasupra Woolton-ului
Iar Nelson nu numai ca îşi va recăpata ochiul dar îşi va recăpăta şi braţul
Populaţia albă din America va demonstra pentru drepturi egale
În faţa Case Negre
Iar monstrul va fi creat deja pe Dr. Frankenstein

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Henri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oligarhia financiar-economică, în acord cu propriile "principii democratice", a creat ducând în eroare populaţia ţării un sistem de partide politice, de la stânga la dreapta, cu lideri obedienţi, pseudodemocraţi şi cu mecanisme prin care electoratul indiferent ce partide sau lideri politici votează, tot acelaşi sistem autoritarist câştigă. Sunt binevenite formaţiunile politice create în exteriorul sistemului oligarhic-autoritarist. Pe fondul pasivităţii istorice a societăţii civile, a influenţelor externe şi a corupţiei generalizate, cetăţenii ar putea constata intr-un anumit context istoric existenţa privatizării statului, finalizarea legislaţiei de privatizare, în interesul câtorva familii politico-financiare în conexiune cu entităţi financiare internaţionale (modelul există în state puternice, "democratice"), a Băncii Naţionale a României, a justiţiei, administraţiei, armatei, poliţiei şi a serviciilor naţionale de informaţii.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reject

poezia şi rutina de a fi
sau dimpotrivă viul şi rutina de a nu fi
toate cu miros de tinereţe strivită
fluieratul impiegatului înainte de a-ţi porni
trenurile

parcă văd blazarea ferestrei
chipul tău obosit cerşind mii de îmbrăţişări
aşezat lângă strada cu ciment fierbinte
beau din vinul tare şi mă risipesc într-un du-te-vino ilogic
ştiu că te vei despărţi de umbra mea şi nu mă vei mai găsi în săptămâna efemeră
când glasul tău asuda de culoare

trag încă o rochie peste primăverile astenice
care mă recompun fidel
atunci când am strivit ţigara de pieptul tău
poate că
gara de tranzit a rejectat săruturile stereotipe şi
uşile vieţii silenţioase
nebuna aceea care la gurile de metrou ţi-a promis

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tozgrec nu s-a expus, ceea ce l-a descumpănit în mod vizibil pe istoric. S-a mărginit să spună că opinia onorabilului său interlocutor nu era atât de influentă pe cât se credea. Dimpotrivă, pretinse el, există savanţi de anvergură care cred că niciodată în decursul istoriei omenirea n-a fost atât de nefericită ca astăzi. A debitat rapid numele, adresele şi numerele de telefon ale unui grup de cercetători angajaţi în proiectul Pământ Nou. În câţiva ani, oamenii aceştia vor face să izbucnească un război nuclear numai pentru a fi în măsură să creeze o nouă rasă umană, pe baza unei selecţii riguroase. Toţi acei savanţi doreau pacea cu disperare; la nevoie, i-ar fi sacrificat toată populaţia actuală de pe pământ.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în multe sate un fel de secte care îşi spun partide dar care nu se întrunesc şi ai căror membri nu au altă legătură decât că depind de acelaşi şef, într-un loc un preşedinte, în altul un preot... O casierie comună a fost creată fie pentru a proteja vinovaţii, fie pentru a inculpa un nevinovat. Populaţia a ajuns la înţelegere cu delincvenţii. De îndată ce se săvârşeşte un furt se ivesc şi mijlocitorii care să facă tranzacţii pentru recuperarea obiectelor furate. Mai mult, magistraţii acoperă aceste frăţii sub o ocrotire impenetrabilă. Nu e posibil să-i determini pe poliţişti să facă razii pe străzi, nici să găseşti martori pentru crime comise în plină zi. Sub cerul Siciliei se vând funcţii publice, se corupe justiţia, creşte ignoranţa.

citat din Pietro Ulloa (1838)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am făcut războiul antisovietic din prima zi până în ultima zi: întâi ca medic de regiment la un divizion de artilerie, pe urmă ca medic de batalion de infanterie la vânătorii de munte. Când eşti la divizion de artilerie sau la batalion de infanterie nu are de ce să-ţi mai fie frică (de nimic!), pentru că nu există alt loc mai periculos unde să fii trimis ("mai rău nu se poate"): limbile se dezlegau, toată lumea vorbea – şi se vorbea adevărul. Adevărul despre războiul antisovietic nu era cel care se spunea de la comandament (adică istoria oficială), ci ceea ce se discuta la popota ofiţerilor. Am luat contact şi cu populaţia locală şi sigur că, pe parcurs de 4 ani, la popota ofiţerilor, m-am gândit, am discutat şi analizat toate problemele politice în legătură cu Basarabia.

Şerban Milcoveanu în interviu (12 martie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine noaptea

Vine noaptea şi usucă
Lacrimile pe obraz
Cine ştie ce caducă
Întâmplare fără haz

Şi uitând de soarta-mi tristă
Mă petrec prin alte lumi
Despre care mie nu-mi
Spunea nimeni că există;

Vin şi îngerii cu nimb
Diafani, mângâietori
Şi cu care eu mă plimb
Până dincolo de zori

Cine-a mai rămas de strajă
Peste câmpul cu narcise
Dacă numai mi se
Paşii-ntipăresc pe plajă?

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anna: E mai linişte acum peste tot. Trebuie doar să ascultăm. Dacă ascultăm, putem auzi planul lui Dumnezeu.
Neville: Planul lui Dumnezeu...
Anna: Da.
Neville: Hai să-ţi spun eu ce e cu planul lui Dumnezeu. Erau 6 miliarde de oameni pe planetă când infecţia a izbucnit. Virusul KV avea o rată a mortalităţii de 90%, ceea ce înseamnă 5,4 miliarde de victime. Victime ce au făcut stop cardiac şi au murit. Mai puţin de 1% din populaţia globului era imună. Adică, 12 milioane de oameni sănătoşi, ca mine, ca tine, ca Ethan. Restul de 588 de milioane s-au transformat în zombii, care au omorât şi s-au hrănit cu restul oamenilor. Toţi oamenii! Toţi cei pe care noi i-am cunoscut sunt morţi. Morţi! Nu există niciun Dumnezeu!

replici din filmul artistic Legendă vie
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la etajul şase

ne strângem de pe drumurile oraşului carnivor
în cochiliile locative ale blocului sat
populat în asociaţie ciudată de oameni
viaţa la zi trăită în acvariu
la parter şeful de scară contorizează pe vizor
liftul cară neobosit griji şi sacoşe lungi
un băieţel studiază formule inutilizabile
Coca de la şapte e mămică înflorită de griji
În faţa blocului doi pensionari joacă table
Unul e fost temnicer iar celălalt fost deţinut
Nu ştiu asta dar se bănuie şi continuă
la trei Muntenii tac după o viaţă împreună
Carmen de la opt se pregăteşte de evadare
are majoratul şi vise pentru tot cartierul
la ghena din capul blocului Costică repetentul
pregăteşte un grătar de mici stropit în bere
lângă el Florin de la nouă bate un covor de praf
la doi doamna Georgescu moare nehotărâtă
Bălanii sunt mulţi şi se ceartă la zece
la şase un bărbat spală vase la bucătărie

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se bănuieşte că există undeva o ţară

se bănuieşte că există undeva o ţară în care
laptele şi mierea nici nu contează
(din cauza asta nici nu se fac autostrăzi)
.
acolo Maica Domnului nu este inclusă niciodată în sudalme
iar locuitorii au mândre contururi de lupi îmblânziţi până la confuzie
tinerii au cuminţenia munţilor iar femeile sunt deopotrivă frumoase
.
regimul hidrografic şi solul mustind de înţelesuri
le ascund recoltele în metafizica sării
.
acolo niciun om nu moare destul şi nici nu trăieşte pe zimţii monedelor
ei cred cu tărie în memoria cerului care se hrăneşte cu iertare
.
câte unul mai scapă hatul şi ajunge departe cu haina lui de ţărână
pe care nu i-o poate dezbrăca nimeni şi nimic
are o poziţie specifică de dor ce aminteşte de un străin răstignit cândva
.
se bănuieşte că această populaţie nu poartă niciodată ceas, ori este doar de jucărie
e-o cucernică naţie care irită aurul cu dispreţul său

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehnologiile care au cele mai profunde efecte asupra vieţii umane sunt de obicei simple. Un exemplu bun de tehnologie simplă cu consecinţe istorice importante este fânul. Nimeni nu ştie cine a inventat fânul - ideea de a tăia iarba toamna şi de a o stoca în cantităţi suficient de mari pentru a menţine caii şi vacile în viaţă în timpul iernii. Tot ceea ce ştim este că tehnologia fânului a fost necunoscută în imperiul Roman, dar a fost cunoscută în orice sat în Europa medievală. Ca multe alte tehnologii vital de importante, fânul a apărut în Evul Mediu Întunecat. Conform Teoriei pe baza Fânului a Istoriei, invenţia fânului a fost evenimentul decisiv care a mutat centrul de greutate al civilizaţiei urbane din bazinul Mării Mediterane spre Europa de Nord şi de Vest. Imperiul Roman nu avea nevoie de fân fiindcă în climatul mediteran creşte destulă iarbă pentru ca animalele să pască şi iarna. La Nord de Alpi însă, oraşele mari, dependente de cai şi de boi ca forţă motrice, nu puteau exista fără fân. Aşadar, fânul este acela care a permis creşterea populaţiilor şi înflorirea civilizaţiei între pădurile Europei de Nord. Fânul a mutat măreţia Romei la Paris şi Londra, iar mai târziu la Berlin şi Moscova şi New York.

citat din Freeman Dyson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jen: Jack, am avut iubiţi, am avut prieteni, dar nu a existat un băiat care să-mi fie doar amic. Care să nu încerce să se culce cu mine sau care să nu plece în clipa în care i-am spus că nu vreau să mă culc cu el. Care să mă placă... pentru ceea ce sunt. Doar dacă nu te-ai hotărât între timp să fii bisexual? Când ai pus asta la cale a fost mai mult vorba despre tine decât despre mine.
Jack: Hai, lasă-mă. Nu sunt îndrăgostit de Henry Parker.
Jen: Nici eu, dar nu la asta mă refer. Poate că tu ai nevoie de o relaţie.
Jack: Poate că aşa este. Dar aici nu e New York unde băieţii gay se lovesc unii de alţii când ies din dulap. Suntem în Capeside. Populaţia gay: unu. Doar eu.
Jen: Jack, o să ai o viaţă amoroasă. O să ai o viaţă amoroasă incredibilă. O să fie super şi înfricoşător şi o să-ţi schimbe întreaga viaţă când o să aibă loc.
Jack: E uşor să vorbeşti.
Jen: Ştiu că e. Trebuie să ai încredere că uneori se întâmplă anumite lucruri când te aştepţi mai puţin.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Mai mult, mult, suntem morţi decât vii, că-n fond viaţa-i o mică parte a morţii
atotstăpânitoare, sigură de-al său statut de veşnicie fără nicio intervenţie a sorţii,
căci inerţia-i o scuteşte de ambiţii; nu i se pretinde vreun sfârşit că n-are început,
nu naşte din ceva, e doar un recâştig de linişte din zbuciumul de-un viitor trecut!

E demografic "pan", în preponderenţă, moartea, că este mult mai populată, multă
şi nici nu-i complicată cum e viaţa ce-o-ntrerupe cu un strigăt de izbândă; o insultă
ce-şi va primi pedeapsa, niciodată prea târziu, căci oricum n-are nicio vârstă
nevieţuitoarea şi nici cu firea nu se pierde, căci singura în echitatea ei e justă!...

... Pentru că moartea e egală, o necunoscută fără fală, ascunsă, rece
şi-oricât este de nedorită, este universul acceptabil; la oricine trece...
doar o amintire-i de exist, infinitezimal de scurtă, fără vreo convingere,
într-o beţie a amânării gândului de-orice reflecţie îl amăgind până la stingere.

De ne-am muri trăirea, să nu fim, oh cât ne-am prelungi din moarte
şi-am fi un punct neînceput, de negru ce nicio viaţă n-ar desparte,
doar s-adunând în linii, în carouri; ar fi-n sfârşit eterna netrăire
cum spaţiul dintre stele, ce-s puţine! Am fi şi noi în fine un minus univers, o nimicire...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi o nouă viaţă copacilor

m-am aşezat şi am plâns
oraşul
inundabil, în cartiere, înainta
muncitoreşte,
din epoca de aur, oamenii nu mai aplaudaseră pâinea
adusă cu elicopterul,
armatei îi revenise ca sarcină hrănirea populaţiei.

eram ucenic în prelucrarea cuvintelor neferoase,
am învăţat tot ce trebuia, să fiu bine văzut,
mi-am făcut un selfie cu păsări
în pom,
spatele zilei suferise primul atac terorist,
schije de culori amestecate la cald îmi brăzdau privirea;
ce mai rămăsese din cer nu încăpuse în fotografie.

nea victor şi tanti mariana, cu mâna pe sticlă,
se certau cine să împartă
sfinţilor
le spuneam despre tine.

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna - Războiul văzut de pe front (Prolog)

Piatra, băţul, toporaşul, suliţa, ţepuşa, ghioaga,
Buzduganul, alebarda, lancea, suliţa şi spanga,
Cuţitul, pumnalul, spada, paloşul cel greu, floreta,
Laţul, arcul, arhebuza, puşca, flinta, arbaleta,
Praştia şi catapulta, tunul şi aruncătorul,
Instrumente de ochire, capsele şi percutorul,
Plumbi, alice, gloanţe, bombe, ghiulele şi proiectile,
Grenade de multe tipuri, diverse explozibile,
Pistolul şi carabina, armele automate,
Groapa, şanţul, palisada, ziduri groase de cetate,
Scutul, zeaua, platoşa, armura, coiful şi casca,
Fumul, gazele de luptă, batista, tamponul, masca,
Carele de luptă, tancul, avioane de tot tipul,
Iată întreg arsenalul, perfecţionat cu timpul,
Folosit de om de-a lungul trecutului omenirii,
În scopul acaparării, sub pretextul înnoirii.

Regate peste regate, imperii peste imperii,
Neamuri, ginţi, triburi, popoare, din codrii, podişuri, preerii,
Au cutreierat pământul, devastând necruţător,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!