Citate despre fățărnicie și moarte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la fățărnicie și moarte, dar cu o relevanță mică.
Mulți se cred Eminescu
Pandora faimei invrăjbi poeții
Cuțite-și infing în numele eternității
Se haituiesc ponegrindu-și versurile
Corupția-și alege înțelepții
Versul suferă, poezia plânge
Critica-i pe relații și interes
Răutatea-i cu colți de ipocrizie
Principiile morale sunt moarte
Se aude ecoul șpăgi și in academie
Se aud înjurături in poezie
Bunul simț, onoarea au fost uitate
Poeți sunt puțini, mulți se cred Eminescu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată stam la fereastra casei mele și priveam printre gratii, și am zărit printre cei lipsiți de minte, am văzut un tânăr fără pricepere. El trecea pe uliță pe lângă colțul casei ei și se îndrepta către locuința ei. Era în amurgul serii unei zile, când se lasă umbra și întunericul nopții. Și iată o femeie îl întâmpină, având înfățișare de desfrânată și cu prefăcătorie în inimă; aprigă și de neținut în frâu, picioarele ei nu se mai odihneau în casă; când în casă, când afară, stând la pândă lângă orice colț. Ea îl apucă și-l sărută și cu o căutătură obraznică îi zise: "Trebuia să aduc jertfe de pace; astăzi am împlinit făgăduințele mele; pentru aceasta am ieșit în întâmpinarea ta, ca să te caut și iată că te-am găsit. Cu scoarțe am gătit patul meu, cu așternuturi de în din Egipt, cu miresme am stropit patul meu, cu mir, aloe și chinamon. Vino, să ne îmbătăm de iubire până dimineață, să ne cufundăm în desfătări de dragoste, că bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe, luat-a cu dânsul o pungă cu bani și se va întoarce acasă la lună plină!" Ea îl ademeni prin mulțimea cuvintelor ei și-l smulse prin graiurile ademenitoare ale buzelor sale; el începu să meargă dintr-o dată după ea, ca un bou la junghiere și ca un cerb care se zorește spre capcană, până când o săgeată îi străpunge ficatul; după cum o pasăre grăbește spre laț și nu-și dă seama că acolo își sfârșește viața. Și acum, fiule, ascultă-mă și ia aminte la cuvintele gurii mele! Inima ta să nu se plece spre căile ei și nu te rătăci pe potecile ei, căci ea a rănit pe mulți și pe foarte mulți i-a omorât. Casa ei sunt căile iadului, care duc la cămările morții.
Solomon în Pildele lui Solomon, Ferirea de desfrânare - 7:6-27
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invenții neinventate
Ar trebui inventat un aspirator de rele;
Din când în când, am face curat
Și viața noastră ar deveni imaculată.
O mașină de spălat păcate
Ar fi foarte necesară;
Multe coștiințe ar deveni impecabile.
Un "Vanish" pentru violență, răutate, ipocrizie,
Dacă am avea, lumea ar fi mai bună!
Oamenii nu se concentrează
Și inventează lucruri inutile,
Ca: arme, bombe, otrăvuri,
În loc să inventeze leacuri
Pentru bătrânețe și moarte!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi moartea
De-ar fi moartea neagră, sexy,
Filiformă și-ndrăzneață,
Imposibil... să nu cânte
Un cocoș, în dimineață.
De-ar veni, doar c-o năframă
Și-o cagulă transparentă
N-ai lăsa-o... să aștepte,
La cât e... de insistentă.
De-ar putea fi... Ea... ispita,
Mărul tatuat sau floare,
Surâzând... ca ipocrita
Șarpelui... a provocare.
De-ar fi moartea, poate nu e,
Enigmatică și dulce
Ar pleca pe înserate,
Toți cocoșii să se culce.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
#Strada
Era, până ieri, traseul la muncă,
Ieșirea de mână în decor, libertate,
Dar și furnizorul de comă adâncă
Sub scrâșnet de frâne... O moarte, pe roate!
A fost siluire cu steag, defilare,
Ocheadă în treacăt, privirea-n vitrine,
Dar și sfârtecări în moral, degradare
De-un bitum gropar... E dutele-vine!
Era întâlnirea-ntre două, un colț,
Speranța găsirii cu-o nouă iubire,
Dar și loc de ură, de șiș, pentru glonț,
De bâte, mineri, "agenturi"... Răstignire!
Era, dar schimbată-i, nu mai este comună,
E-un nou nume propriu, o ebluisantă,
Prezența de nou! E cum zâna bună,
Numită idee, un popor... Epatantă!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când...
De cînd ai plecat
Eu plîng cu lacrimi de sânge.
Nu am știut că ai atât de mulți dușmani!
Nu am știut că dacă îți aperi țara
Și neamul și mama
Ești sortită să pleci la Dumnezeu
Trimisă forțat de dușmani.
Azi și-au arătat adevarata față
Dușmanii tai, ai mei, ai noștri...
Au mîncat, au băut, ne-au stors de vlagă
Și au vrut să se legene-n așternutul tău.
Au stat la pîndă precum șacalii
Strângând veninul în gură
Ca să-l poată arunca, vipere-n pericol.
Uciderea ta copilă, draga mea,
A scos la iveală criminalii
Ce-mi lingeau mîinile și vorba
Ca să-și ascundă crima.
A venit timpul să se știe
Eu piedică în calea lor sunt,
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buletine de știri și de trotuar
La noi buletinul de știri e alarmă
Și statul degeaba e statul de drept
Salamul și pâinea de mâine-i o armă,
Iar semnul de carte-i săgeata din piept
La noi trotuarul se face parcare,
Să-ncapă mașina la oricine-o vrea,
Căci mersul pe jos e rușine și -i mare
Grădina Ta Doamne cu noi toți în ea
La noi pe ecrane se judecă lumea,
Scandalul din presă e pâine și circ,
Mai mult de trei zile ne ține minunea
Și carul cu proștii e-n pană pe cric.
Prin școlile noastre abundă nimicul,
Iar mărul de aur adus din import,
E mărul din basmul cu Prâslea Voinicul,
Cules fără luptă căci zmeul e mort.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte banale
Comerciale versuri în fale
Atrag prin cuvintele lor banale!
Seducând minți-n dune mișcătoare
Amăgind prin miraje de valoare!
Conferite-n cenacluri murdare
Cu culorile de vot publicitare..
Cu pene corupte duplicitare!
Literaturii ce prin partide moare...
De poeți și literați, ahtiați
Falusând în slove să fie lăudați!
Cu lauri nemunciți, nemeritați
Lingând afișe de nulități.
Ce vă țin cu arginți cei furați!
De la cei prostiți cu ce voi clovni...
Pe tărâmul filelor vă juisați!
De la stăpâni-n tuș, expectorații
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spitale vs catedrale (pamflet)
Construim noi catedrale
Și biserici; multe-s goale,
Căci mulți popi sunt ipocriți,
Îmbuibați, de har lipsiți;
Imorali, greșesc cu trupul,
Și-s mai lacomi decât lupul,
Fură din cutia milei
Și ochi dulci îi fac dalilei.
Luxul este orbitor
Și-n biserici, și-n sobor,
Contrastând la ăști trufași
Cu cei mulți și nevoiași.
Azi spitalele-s puține
Și de muribunzi sunt pline;
Nu mergi ca să-ți învingi soartea,
Ci să te găsească moartea.
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (29 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea poetului
O, rege, răzbunare, răzbunare!
Îți cad la picioare.
Fii drept și pedepsește pe cruntul ucigaș
Osânda lui în vremuri viitoare
S-arate lumii dreapta-ți judecată,
Să fie-o pildă pentru ticăloși!
(din tragedia "Venceslas" de Jean de Rotrou)
Sclav al onoarei, suflet drept,
Jignit de clevetiri mărunte,
Poetul cu un glonte-n piept
Muri plecându-și mândra frunte!...
Ocara lumii și minciuna
L-au supărat, nu l-au supus,
Și singur ca întotdeauna
S-a răzvrătit... și-a fost răpus!
Răpus! Ce rost mai are plânsul
Și corul laudei deșarte
Și scuza foanfă pentru dânsul
În fața împlinitei soarte?
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am făcut o crimă !
trăim într-o lume croită din vorbe și vise
m-au obosit cuvintele în culori atrăgătoare
îmi apar la fiecare colț de stradă
într-o zi am făcut din ele salată de culori
avea gustul ecoului urmelor de armăsari
îngropate în globul meu de lut
dezamăgit și veșnic un zeu nebun
ce nu cunoaște moarte
ce am învățat în bucătăria istoriei
nu-i pot pătrunde fantasticele-i planuri
azi râd de iarna vârstelor
mă-ntreb ce-i viața
tot eu îmi răspund ce poate fi
abstracțiune ce concentrează o lume
a muri este mai ușor decît a spera a trăi
limitați în timp spațiu
marionete căprioare prinse-n jocul du-te vino
un fel de farsă ipocrită
îmi zice Geneza eterne adevăruri zac ascunse
habar nu am de ce mă cert cu bietele cuvinte
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă par obosit eu sunt marele mediator, al jumătăților mele
Prima teamă a fost:
nașterea mea.
Apoi... de moarte!
Maturizarea
mi-a adus frica,
de dincolo de viață.
Dincolo de poartă te întâlnești
cum nu te știai, habar n-aveai!
Atunci îți vezi:
trufia, mândria, lașitatea, ipocrizia!
N-aveam curajul să mă uit în ochii mei.
Am ridicat doar o mână, ca salut.
Eram ca-ntr-o oglindă,
cu toate gesturile mele.
În sfârșit...
eram eu cu mine!
Jumătățile mele
prinse-ntr-o luptă fără muniție
se loveau,
cu bulgări de pământ și zăpadă,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuna
spulber visele stinse-n iluzii,
spulber tot ce nu vine din ceruri,
spulber mințile-aflate-n confuzii,
spulber gheața-ntărită de geruri.
spulber frunzele moarte departe,
spulber vorbele fără petale,
spulber toți ucigașii de carte,
spulber zilele pline de jale.
spulber tot ce orbește mirarea,
spulber praful ce-acoperă viața,
spulber tot ce-otrăvește culoarea,
spulber grijile, fumul și ceața.
spulber virușii de pe planetă,
spulber măștile fără de chipuri,
spulber timpul ca praful de cretă,
spulber proștii-n eterne nisipuri.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Infectat cu iubire (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Himeră
te știam până la epuizare
într-o zi eram diabolic de trist
alteori diabolic de viu
concretizam în abstract
o filosofie ipocrită
despre esența destinului în doi
într-o prăpastie
se năștea moartea unei mari iubiri
te adoram până la autoexterminare
uneori erai apatică
în lunile ploioase
alteori o himeră
între oglinzi paralele
îmi plăceau capriciile tale
și ale vremurilor
îmi plăcea tăcerea ta
de șarpe
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel ce numărase secundele
fusese ca un zeu alungat pe sânii unei statui
atât de ipocrit
atât de familiar sorbindu-i muncile
pe jumătate mort
tăcea
tăcea ca o fericire în armură de cavaler
două răzbunări albe
două amănunte venite din viciu
numai ținând timpul și trupu-i negru
creșteau în pieptul lui
nimeni nu mai urcase atât de mult
nimeni nu mai revenise din iernile galbene ale uitării
drumul și rătăcirea
penetrau gândurile
ca pe-o virginitate răstignită
important e că era întreg
ca un fluviu gata să-și desfacă aripile
[...] Citește tot
poezie de Mariana Cornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea sinucigașului
Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu
miluiește-mă pe mine păcătosul
lumea are legi, are reguli, are tradiții
încălcate
pedepse, pușcării, case de nebuni
pentru struți
învață, învață, învață
muncește, muncește, muncește
hoțul neprins om cinstit
omul cinstit hoț nedovedit
tradițiile nu sunt punctele cardinale
teatru, măști, joc de scenă
prost
șerpi târâtori șobolănesc fundația
paiațe ipocrite acoperă geamurile
ploșnițe și păduchi ca sarea
urăsc lumina din stele
sugruma vocea răzleață articulată
cuțite lungi lașe pe la spate
nelegiuți iubiți prin televizoare
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arlechinada 1
O, poetule
rece, detașat, smuls ca un abur
realității
ascunzi
rănile tale
mirări, spaima și mai ales neputinți
vino să bem o cană cu vin
să înjurăm cu năduf vremuri
acre vremuri tui pălăria vântului să fie
lasă arlechinii să intre
pe arena inimii tale, nu
nu te vor întrista mai mult
decât colesterolul și perspectiva burții
nu te vor înveseli mai tare
decât prefăcătoria ceremonioasă
la morțile confraților
vor mima doar
sentimente până când
involuntar
îi vei imita apoi singur
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet, trup și cuget
Murim în doruri multe în fiecare zi
Prin teama garnisită în inima de suflet
Așa poftă de sete înspre a Te iubi,
Cum dor neîmplinit ascunde al meu sunet.
Ce păcătoasă lume prin judecăți nedrepte,
Atacă personalități ce nu-s ca ale lor!
Obligă mințile a deveni corecte
Criticând Designerul ce ne-a dat așa zbor.
Atunci când o croială a unui om nu-ți place,
Nu este un păcat că nu o îndrăgești
Dar, te va bate Cerul când în design pui ace,
Căci tu judeci pe Cel ce te-a creat cum ești.
N-am fost lăsați la fel și asta este taina
A nu ne-mpotrivi când altul simte acum,
Ce tu vei simți poate, în vara ori în toamna
Altui an ce vine spulberând din fum.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Stop joc!
Planeta-i putredă, bolnavă de minciună,
Luciditatea-i clar partizanat
Și-i aruncat gunoiul în furtună,
Meticulos și intenționat.
Instanță e mulțimea retardată,
Raționalu-i condamnat la moft
De o Supremă Curte formatată
În niște aplicații dintr-un soft.
Hrăniți ombilical din bancomate
Antropomorfi cu capetele-n pungi
Convalescent concep cu voluptate
Minciuni mutante cu picioare lungi.
Celebrități născute din ridicol
Emit expert opinii și păreri
Exacerbând mirosul de pericol
În drumul spre nimic și nicăieri.
În frunte stau aleși dintre prostime
Conform cu fișa postului plătiți,
Cu spor de pensie și de vechime
Patriotarzi obraznici ipocriți.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către Dumnezeu
Am rătăcit scrisoarea către tine mamă
Când tu plecai grăbită, către Dumnezeu...
Am rătăcit, bolnav, și-a ta scrisoare, tată,
Și e păcat, că-i timbru chiar sufletul meu.
O fi prea mare haos, poștașii sunt absenți,
Ori moartea e în grevă și cu birou'-nchis...
Destinatar fictiv, ori angajații neglijenți,
Că s-a întors bătrân, chiar plicul nedeschis.
Poate te-am supărat cândva părinte, tată,
Prea ocupat să te aud cu boli și suferinți...
Am realizat târziu, când haina-ți nepurtată,
O țin pe holul de spital, înlăcrimând și sfinți.
De ce îți văd abia acum un zâmbet obosit,
Că parcă ochii i-am avut închiși, un orb...
De ce doar despărțirea de-un tată chinuit,
Deschide sufletul, în față la al morții corb.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fățărnicie și moarte, adresa este: