Citate despre flori și mândrie, pagina 2
Unora
Și-n cimitir sunt flori, sunt flori în șir,
Comori de forme mândre și culori -
Dar țintirimul nu miroase-a flori,
Ci florile din el a cimitir...
epigramă de Constantin Râuleț din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei flori
Părea mândră și frumoasă ca un crin
Și pură ca un trandafir, tânăra fată,
Dar uitându-mă mai atent puțin,
Am observat că de fapt era... mușcată.
epigramă de Constantin Ionuț Gîrjoabă (16 august 2009)
Adăugat de Constantin Ionuț Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt singur
Împovărată
de fructe ușoare pe buze
încununată
de mii de flori felurite
mândră
în brațele soarelui
fericită
de-o pasăre cunoscută
fermecată
de-o picătură de ploaie
mai frumoasă
ca cerul de dimineață
credincioasă
De-o grădină vorbesc
visez
Dar tocmai iubesc.
poezie celebră de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare în noaptea eminesciană...
Vino seara la izvoare, valuri line curg albind
Când se prinde-n nouri Luna cu sclipire de argint.
Sânul alb să-ți dezvelesc sub un ram de tei în floare,
Freamătul să mi-l astâmpăr din priviri rătăcitoare.
Lasă vântul printre sălcii să adoarmă flori de câmp,
Lasă dorul dus de ape, să fugim de pe pământ.
Și vom sta în miez de noapte pe un colț de nemurire,
Mândre stele de cleștare adâncesc a ta privire.
În lumini îngălbenite neguri albe se arată,
Sânul tău din sloiuri reci se aprinse dintr-odată.
Glasul gândului îți desface duios plânset de vioară,
Geană blândă de suspine printre șoapte mă-nconjoară.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine (ianuarie 2017)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăgostiți
Până la căsătorie
El i-arată tot ce știe.
Dar și ea, ca mândră floare,
Îi arată tot ce are.
epigramă de Vasile Larco din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăgostiți
Până la căsătorie
El i-arată tot ce știe.
Dar și ea, ca mândră floare,
Îi arată tot ce are.
epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinci pisici
Am în grădină cinci pisici
Din care două sunt pisoi,
Ele - gingașe, moi și mici,
Ei - dolofani și zdraveni amândoi;
Spinări, picioare, încheieturi ca fierul,
Unghii de șoim și colții lungi de fiare,
N-ar cuteza nici șarpele, nici jderul
Să simtă-n ceafă crâncenele gheare.
Când calcă-n flori și dau să se oprească
S-asculte parcă un murmur pierdut,
Le cade ca pe-o scoarță oltenească
Țesută umbra printre foi de dud.
Sunt tigrii mei, de veche obârșie,
Și mă mândresc cu neamul lor cel mare,
Și bărbătesc și blând la duioșie
Și-ntr-adevăr țesuți ca pe covoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
România
Câmpia ne zâmbește, de flori împestrițată
Ca un chilim ce-l țese natura-n fețe vii;
Și iarba cea subțire, de vânturi aplecată,
Ascunde mii de fluturi cu aripi argintii.
Când florile mișcate de-o blândă adiere
Se-mbată de lumină sub soarele cel cald,
Din sânul lor albina cu poftă soarbe miere
Notând din floare-n floare pe marea de smarald.
Deodat' un nor năpraznic astupă mândrul soare,
Un văl ursuz și rece se-ntinde peste flori;
Se-ntunecă pământul de-o noapte-ngrozitoare;
Și fluturi și albine-s cuprinse de flori.
Dar iată că pe ceruri, spărgând nemila ceții
Un înger se ivește, trimis de Domnul sfânt:
Împrăștie toți norii, cu raza dimineții,
S-așterne iar voioasa lumină pe pământ.
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ministrului Mediului
Floare mândră de Sulfină,
Mediul țării e-n ruină,
Cabinetul în schimbare,
Bate vânt a
liberare.
epigramă de Valentin Vișinescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incertitudine
Cu o fată măritată,
Naltă, mândră ca o floare,
Situația-i ciudată...
Nu-i nici mică, dar nici mare!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am vrut să mă schimb
Am vrut să mă schimb pe unul mai bun,
L-am căutat cu lumânarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Și care noaptea să doarmă tun.
Ce, cu mândrie, să-și zică: unul
Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educație ateistă,
Poți să îl cauți să tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!
Și, pe de altă parte, vai ce păcat!
Nimeni n-a vrut să se dea pe mine
Și de-aceea am rămas neschimbat.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui tânăr de azi
Era ca bradul între brazi,
Figură mândră și aleasă;
Ah! Trandafirii din obraji
I i-a furat o florăreasă!
epigramă de Dimitrie Teleor din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nava noastră e albastră
Și la fel e Terra noastră;
Tu roșcata mea măiastră,
Floare mândră la fereastră.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta era mândria lui de artist, niciun lucrător partizan nu era în stare să facă un mâner ca al lui, ușor și solid. Sculpta mai ales măciuliile cu o fantezie încântătoare, reînnoind întotdeauna subiectele: flori, fructe, animale, capete, înfățișate cu un aer viu, real. Făcea totul cu un briceag; îl vedeai zile întregi cu ochelarii pe nas, scobind lemnul de merișor sau abanosul.
citat celebru din romanul La Paradisul femeilor de Emile Zola (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jignirile
Curg răutățile, e vremea lor,
Și par a nu se mai opri vreodată,
Se-aruncă peste oameni ca un zbor
De păsări mii în zarea-ntrunecată!
Curg răutățile și mândre ne cuprind
Și ne privesc apoi triunfătoare,
Suntem mâhniți și suspinăm în gând
Și printre lacrimi ne punem o-ntrebare!
Oare, sunt flori pe care de le-am lua
Punându-le-n trăirea celor care
Jignesc crezând că e normal așa,
Ar înțelege că lasă supărare?
Oare, sunt raze și-un soare-n Univers
Ca sufletul să le cuprindă-odată
Iar vorba lor să fie ca un vers
Ce-l repetăm, cu drag, până și-n șoaptă?
Oare, câți știu că a jigni nu e
O clipă când ești bun și-ți dă mândrie,
E-o răutate... ucide zilele...
Dar astăzi, vreau s-o cred... copilărie!
[...] Citește tot
poezie de Lili Șipoteanu (17 noiembrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românie, mândră floare
O floare este țara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că e mușcată...
Văzând câți au mușcat din ea.
epigramă de Vasile Larco din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocel, clopoțel - Poezie pentru ochișorii micuți
Floare mândră în lumină,
Clopoțel alb, dantelat,
Cu moț verde, ca antenă,
Sunt la lume conectat,
Când ies falnic din zăpadă
Și iarna am înfruntat.
Doar un pic, m-am lăudat.
Când vârsta mea e adultă,
Toată lumea o salută,
Și mă simt mândru de ea,
Îmi ghicesc și zodia:
Mărțișor de primăvară,
Ghiocel gingaș, vioi,
Adorat de toți copiii,
Chiar de ziua mamelor.
În alai frumos curtat,
De Martie mângâiat,
Primăvara o salut
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Mahok (27 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românie, mândră floare
O floare este țara toată,
Un trandafir sau o lalea,
Iar unii spun că-i o mușcată...
Văzând câți au mușcat din ea!
epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântul florilor de ie
Țesută din Poeme de Iubire,
Ia mea, din Dragoste și Dor,
Flori de Suspin, Spirit Nemuritor
Cu multă Pierdere și Regăsire.
Marele Lup Alb Divinul, veghind cu ochi focoși,
Dacii mei dârji, iubindu-se ca Frații,
Dăinuind etern prin lumi de Constelații
Din Stele coborâți, oameni frumoși.
Un Geniu Pur, atotUniversal
Renaște sfânt, din Florile-mi de Ie,
Regele Decebal, mândră efigie
Și miedul sacru, din aurit pocal.
Sunt Flori de mii de ani de suferință,
Lupte crâncene, dureri și Glorie
A noastră zbuciumată Istorie,
De neînvins Mândrie, Biruință.
Zilele-n nescrise Calendare,
Cuvintele, ca pietre nestemate,
[...] Citește tot
poezie de Antonela Stoica din Spirit sacru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Garofița
Degajând multă iubire,
Cu fața îmbujorată,
Cu lacrimi de fericire,
Mama spune despre fată:
"Garofița e o floare
Crescută-n grădina mea.
Cu lumină de la soare,
Ferită de vreme rea".
Cu căldură sufletească,
Având tot ce și-a dorit,
A continuat să crească,
Mama, visul și-a-împlinit.
Acum cu ea se mândrește.
E așa cum și-a dorit.
O vede cum înflorește,
E copilul ei iubit.
poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre flori și mândrie, adresa este: