frumuseţe şi seducţie

Punând căpăstru la perdea

Frumoasa mea, frumoasa mea,
Rază de vis, rază de stea,
Eşti înger şi lumină vie,
Iubirea mea din poezie.

Comoară eşti pentru noi toţi,
Eşti curcubeu pentru nepoţi,
Eşti zâmbetul de primăvară,
Mişcarea ţi-i de căprioară.

Pictată eşti neîncetat
În cântul larg şi înălţat
De filomelele în zbor,
Scânteie de iubiri şi dor.

Urci munţii şi marea seduci,
Pe fânul stelelor te culci,
În candele torni mir, frumos,
Sub braţ de înger maiestos.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-aprinde o stea

Ai apărut aşa, de nicăieri,
Ca o frumoasă zână din poveşti,
Ca un zefir al unei primăveri,
Ca un gând bun din sferele cereşti.

Te-ai strecurat în suflet cu avânt
Stârnind fiorul unei mari iubiri,
Cum n-a mai fost nicicând pe-acest pământ,
Cu a ta vrajă blândă din priviri.

Pare un vis sublim, seducător,
Dar totul e aievea, negreşit,
Mă simt precum o pasăre în zbor
Mă-nalţ, plutesc, sunt mândru, fericit.

Şi când pe-aici pe jos, din când în când,
Se naşte o iubire ca a mea
Se duce vestea, iute ca un gând,
Şi-acolo sus, în cer, se-aprinde o stea.

poezie de Octavian Cocoş (19 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primii ani de viaţă, imaginaţia ne seduce cu o lume frumoasă, dreaptă, infailibilă! Ne este bine în ea! O prospectăm... Cu francheţe infantilă o prospectăm! O adorăm... o savurăm... o adorăm în delirul gânguritului zglobiu... o savurăm a deliciu...! Şi o credem imuabilă!

Iulia Mirancea în Sociologia -şansa umanităţii-, Amăgire şi dezamăgire (13 ianuarie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumos minţeai!

Frumos minţeai,
Când îmi puneai,
Mâna pe piept,
Şi-apoi spuneai:
"Te iubesc drept,
Femeie - Rai!"

Frumos minţeai,
Când mă priveai,
Cu ochi senini,
Şi-mi dezgoleai,
Umerii-mi fini,
În zi de Mai.

Frumos minţeai,
Când încercai,
Să mă seduci,
Şi-mi repetai,
Cuvinte dulci.
Ce rol jucai?

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie Frumoasă

Octombrie frumoasă ce-ncet te dezbraci,
Şi-ţi laşi frigul peste tot prin casă,
Mă înveleşti în frunze, poate mă împaci,
De dorul de astă toamnă ce mă apasă.

La prima vedere pari cam dezordonată,
Îţi arunci peste tot ruginiul tău regal,
Frumoasă mai eşti când pari supărată
Şi aduci nori negri uitaţi-n larg la mal.

Mă seduci cu al tău parfum uscat
Şi încerci să mă prosteşti cu câte-o rază,
Mă crezi copil, dar n-am uitat,
Cum m-ai răcit dezbrăcat în primă fază.

Totuşi îmi porţi de grijă, mă îmbraci gros,
Să nu ies subţire ca-n Iulie în lume,
Să mă vadă toţi doar piele şi os
Şi să lase-n urmă urme, printr-un nume.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire din provincie

"Cu atenţie mărită
Orice fată se mărită"

Tu care-ai fost un porţelan de Saxa,
blând trandafir amirosind discret,
mi-ai zdruncinat cuvintelor sintaxa
şi-o parte din chenzina de poet.

Seara veneai în urbea solitară
unde creşteau arţari şi sicofanţi,
eram elev la şcoala militară
şi-aveam sfieli şi pantaloni bufanţi.

Erai frumoasă, văduvă, distinsă
şi-ntr-un amurg ce-agoniza în spume
deodată fără jenă mi-ai pretins să
fugim la naiba, amândoi, în lume.

Răpus de pielea cu miros de cetini,
de tremurul sprâncenelor de tuş,

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Andriţoiu
Adăugat de Carmen Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

It's all baloney!

Cu alte cuvinte – GOGOŞI, hrana, locul şi crima,
Spuse profesorul Blima, Excesescu îl contrează
Cu un brad şi cu o brează, iar eu vin din Engadin
Cu biciuşcă şi lumini, spectatoate nu-s doar Hus,
De poeme sunt sedus, nu alerg la maraton, prefer
Statul la balcon ori căderea-n gol deschis,
Cum se-ntâmplă şi în vis. Ochii, ochii, ochii mei
Au murit ca nişte miei, peceneg cu peceneg
şi cuman c-un singur neg, iar caii de-aluminiu să mă pască,
eu v-am iubit, am ars precum o iască. A trecut vremea,
schimbăm ritmul şi rima, deci a trecut vremea oiţelor fericite,
a lupilor cu rochiţe de vară, şeful cel mic îl naşte pe cel pitic,
din Marx în Lenin, în Stalin, apoi în salina amară, viaţă pe creştet,
la creşă e Beckett, el joacă-n persoană, absurdă hârjoană,
să-l batem sălbatic, iubim doar ce-i static şi logic şi clar,
că n-om fi măgari, s-au terminat şi funeraliile, succes,
s-a încheiat un an, progres nu văd, dar simt cum creşte
o ură oarbă ca-n Pacific doar un peşte, avea bătrânul meu
trei aripi de gigant, el poposi din Spania-n Levant,
apoi a fost un înecat frumos, zâmbea timid din piele şi din os,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi frumoşi, nepăsători

Ţi-am dat inima întreagă,
Mi-ai înapoiat-o frântă,
Ai fost fiinţa cea mai dragă,
Azi o amintire cruntă.

Eu ţi-am dat amor curat,
Tu mie durere-n piept,
Nu m-ai iubit cu adevărat
Şi nu ştiu dacă este drept.

Ţi-am dat sufletul integral,
Fărâme l-ai înapoiat,
De-aceea eu am pus final
Iubirii care m-a asfixiat.

Pe tine te-am iubit mai mult
Decât cuvintele o spun,
Singurătatea mi-e tumult,
Şi-n suflet chin mereu adun.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (18 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literaturii îi putem reproşa, dacă ar fi sa ne imaginăm ca duhul ei admite reproşurile, că nu ne seduce îndeajuns, că nu ne atinge suficient intimitatea inimii, că, în fine, ne ţine de mână, plimbându-se prin cele mai intime teritorii sufleteşti fără a ne revela cât de adânc şi cât de frumos ne poate fi sufletul.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

A începe să scrii o poezie
e ca şi cum ai flirta
cu o femeie.

Poeţii
iubesc poeziile capricioase,
Pentru că au ocazia
să se îngrijească, mai mult,
de ele.

Să le intre în voie.
Să le dăruiască
bijuterii de metafore
frumoase,
să le împodobească zâmbetul.

O poezie frumoasă
e ca o femeie:

Nu cedează uşor

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altarul Limbii Române

Doamnă-ţi spun şi-ţi spun crăiasă
că nu-i alta mai frumoasă
domnişoară-ţi zic virgină
asta-i zău Limba Română

N-am s-o caut cum să caut
dulce doină vrăjit flaut
dintre toate cu respect
îmi arată drumul drept

Arde totul ard şi eu
însă focu-i Dumnezeu
pe-acest rug preavorbitor
arde Doamne un popor

Limbă care ne seduce
să ne odihnim pe cruce

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi toate femeile din lume se cred dive, prinţese şi regine aşa cum omizile se visează leoaice, bondarii - hipopotami, iar viermii - elefanţi. Divă e femeia virtuoasă, fidelă, înţeleaptă, care aşteaptă cu credinţă bărbatul inimii sale cu care va întemeia o familie, fără să facă abuz de armele seducţiei, fiind recunoscătoare providenţei pentru frumuseţea cu care a înzestrat-o.

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai întors

Te-ai întors împlinită,
Strălucind ca o floare
Ce se vrea risipită
Pe a vieţii cărare.

Ai lansat ipoteze,
Înflorind în cuvinte
Care pot să probeze
Cât ai fost de cuminte.

Te-ai întors radioasă
Ca o noapte de joi,
Ireal de frumoasă
Şi sedusă de ploi.

Ai turnat în pahare
Praf de stele şi dor,
Renăscând din uitare
Simfonii de amor.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa a venit marea

la fereastra mea era furtună
epavele se vedeau în colţul străzii
geamul avea miros de peşte prăjit
dat prin ou şi făină
soarele semăna cu un avocado
tu stăteai în mijlocul patului
frumoasă şi seducătoare
stăpână a simţurilor mele
marea fierbea cu spume
de jumătate de metru
în mijlocul străzii murea un stâlp
lovit de-o rază de soare
strecurată prin masa compactă de nori
dată prin blendere
un remix
după o simfonie de beethoven

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindă a sufletului

Iubirea este ca un pom
Un verde crud si vrăjitor
Sădită în sufletul de om
Un teren fertil si hrănitor

Ai apărut în viaţă sau erai
Tu coroana mea imaculată
Ori rădăcini de mult aveai
In inimă ai fost instaurată

Te nalţă ca plopii către cer
Râuri de lacrimi sau format
Iubire înconjurată de mister
În rădăcina sufletului bogat

Frumoasă si seducătoare
Sufletul mi porti în lumină
Iubire tu nu esti muritoare
Oglindă a sufletului divină

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc frumosul dezgolit

Înfrunt pudicitatea nudă
A celor ce se mint... urât,
Că dragostea e o zăludă
Şi goliciunea le stă -n gât.

De prefăcuţi şi prefăcute
E raiul plin şi iadul geme,
Cu aţă albă sunt cusute
Nevinovatele... probleme.

Când firul la final, se rupe,
Şi măştile se pun pe foc,
Ipocrizia gri... se-ascunde,
Plângându-se de nenoroc.

Eu... te prefer... sinceritate,
Iubesc frumosul dezgolit,
Ce a sedus păcatul... poate,
Şi mi-a dat verde... la iubit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Metafizică şi de Angelitate

În dragoste, mai mult ca orişiunde,
de sinucidere, te poţi ascunde
şi poţi să stai acolo mult şi bine,

Sedus total de-o muzică de nai,
lângă un trup frumos cu păr bălai,
cu ochii verzi şi cu picioare fine...

Iar dacă simţi înveşnicirea clipei,
făcând elogiul infinit risipei
seminţelor de dragoste-aruncate,

furându-i fetei dragi din frăgezime,
din afunzime,-apoi din netezime,
ieşi din delir şi-njură, în... Cetate,

De Metafizică şi de... Angelitate!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanny

În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuinţă.

El îi oferă braţul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuinţă!

N-ascult de tinerii frumoşi,
Bărbaţii toţi sunt mincinoşi,
Cu-o vorbă dulce

Ei te seduc, te-adorm uşor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."

El o priveşte drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice ţigăneşti (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloria Terrei

m-am lăsat sedusă de geneza frumoasă
este ca diamantul montat în aur
magică planetă Terra în veacuri glorioasă
miracol universal nepreţuit tezaur.

minune născută într-un cuib de stele
te reprezintă cântul de privighetoare
angelice lumini te-mbracă în dantele
veşnic să străluceşti iubită de soare.

magică grădina a Maicii Dumnezeie
în paradisul sufletesc mă creşti
sfântă recunoştinţă curge din condeie
eşti imortalizată în sacre poveşti.

miracol divin cu trup de femeie
la pieptul tău mirean mă ocrotesti.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere şi iubire

Albiniţă mica, muncitoare
Zbori mereu din floare-n floare,
Eşti certitudine divină
Ce sorbi nectarul din lumină!

Seducătoare cu strălucirea,
Tu răspândeşti ştiinţă cu firea;
Cu florile din câmpie
Eşti mereu în armonie!

Aripioarele-ţi sunt de mătase
Neobosite şi laborioase,
De speranţă-s pline şi de viaţă,
De încredere şi siguranţă!

Tu râzi mereu cu voioşie
În reuniunea de familie;
Sorbi bucate savuroase,
Elixir de flori frumoase!

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Emilia Fuentes Burgos, traducere de Ioan Friciu
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!