Citate despre fum și noapte, pagina 2
Sara pe deal
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine.
Luna pe cer trece-ața sfântă și clară,
Ochii tăi mari cată-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină.
Nourii curg, raze-a lor șiruri despică,
Streșine vechi casele-n lună ridică,
Scârțiie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Și osteniti oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uita-ra-ș
Uita-r-aș fumul de țigară,
Pierdut printre sunetele de vioară,
Uita-r-aș glumele pe care le-am spus,
Stând în brațele tale și privind spre apus.
Uita-r-aș versurile din poezii,
Ce le-am spus când eram copii,
Uita-r-aș amintirile cu tine,
Că acum nu mai ești cu mine.
Uita-r-aș zâmbetul tău care,
Mă făcea să mă simt ca o floare,
Uita-r-aș parfumul tău,
Ce îl simțeam când îmi era rău.
Uita-r-aș verile și zilele senine,
Nopțile și chiar visele cu tine
Uita-r-aș tot, nimic nu mai contează,
Inima mea, oricum nu se mai tratează.
poezie de Georgiana Mihaela Chircuși din Blogul RISAJ Wing Buzău (2 februarie 2021)
Adăugat de Sebastian Butu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cluburile nu sunt bune pentru socializare. E fum, muzică tare, nu te înțelegi. În afară de a pipăi 2, 3 fete care dispar oricum după o noapte, nu ai ce să faci.
citat din Mircea N. Stoian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada morții
Cobora pe Topolog
Dintre munți, la vale...
Și la umbra unui stog
A căzut din cale.
În ce vară? În ce an?
Anii trec ca apa...
El era drumeț sărman
Muncitor cu sapa.
Oamenii l-au îngropat
Într-un loc aiurea,
Unde drumul către sat
Taie-n lung pădurea.
Și de-atunci, lângă mormânt,
Plopi cu frunză rară
S-au zbătut ușor în vânt,
Zile lungi de vară.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirosul sălbatic
Orașu-i nebun cu toate bisericile-n derivă,
piețele-s pline de statui negre,
oameni bolnavi prin lipsă de muncă,
nebună ești și tu, plimbându-te pe străzi,
te pipăie cu privirea cerșetorii,
siliconată de frig.
Mirosul sălbatic
și cârciumile
din care se varsă valuri de fum...
Anomalie e și distracția de noapte
cu trupuri șerpuitoare.
Am vrut să știu
de ce nu se întâmplă nimic
în orașul ăsta prins bine în...
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (23 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarbă de smarald
pășim prin iarba de smarald timorați
cu praf de spațiu-timp pe gene rare
pe brațe cu jerbe de flori arzătoare
din locuri cu meri roditori alungați
spre tronul nopții pășim fiecare
de soarele de dimineață trădați
pe plute purtate de valuri mânați
pe-aceeași apă cu dolii domoale
o flacără-n întuneric se-aprinde
nu-i capăt de drum ci speranță și vis
fum de lemn nobil și zvon de colinde
blândețea pe căi căutăm dinadins
să fie drumuri de pace spre paradis
ori vânt ce bate-n deșert spre niciunde
sonet de Gheorghe Holobaca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna acasă
Pe al iernii drum cernit
De trei zile și trei nopți,
Fulgii cad necontenit
Pe-ale văii porți.
Ninge, ninge neîncetat,
Când mai lin, când viscolit
Prin fereastră stă mirat,
Orășelul troienit.
Din povești noaptea se lasă
În tabloul fermecat,
De mâini dalbe de crăiasă
În omăt pictat.
Brazii 'nalți s-au îmbrăcat
În veșminte lucitoare,
De natură ferecați,
Cu-ale albului zăvoare.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noapte de iarnă
tatălui meu
Luminile s-au stins în tot orașul
Și lângă casă un câine latră trist,
Un vagabond s-a rătăcit pe stradă
Și Luna-l mângâie pe părul nins!
E ger de crapă pomii în grădină,
Trosnesc în sobă lemnele pe foc,
Văd fumul gros ieșind din coșul casei
Și simt miros de vâsc și busuioc.
Din fluierul de lemn se-aud cântând
Zăpezile ce-au colindat prin sat,
Iar prin ferestra veche de la tindă
Ți-aduce iarna chipu-ngândurat:
Te văd cum strângi zăpada-n fața casei,
Ești nins, mereu, în amintirea mea
Și ies desculță prin zăpada rece,
[...] Citește tot
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea dezvăluitoare
Atunci, in ziua ce-o simt inca
traind
de parc-ar fi acuma,
in preajma unei miristi care
murea sub nenduratul fum
Al aburelilor menite sa-nchege peste noapte
bruma,
Ne-am pomenit pe nestiute
Calatorind
pe-acelasi drum.
Ne priveghea de sus un rece si-nvaluit
apus de soare,
Si-ncet,
infrigurati si singuri,
paseam privind adinc in noi,
Si-atunci intii o cunoscuram
tacerea dezvaluitoare
A tainei gemene pe care
ne-o ascunsesem amindoi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de Cosmești
Atât de dor îmi e de satul meu, de casă,
S-aud căruțele cum trec domol pe drum,
Ori să privesc la oi ce pasc în iarba deasă,
Din horn să văd ieșind un caer alb de fum.
Îmi este tare dor de școala mea din sat,
De învățători și de colegii mei de clasă,
Și de părinții mei, ce singuri i-am lăsat,
Și zi de zi așteaptă să mă întorc acasă.
Îmi amintesc și de priporul lung și nins,
Unde cădeam grămadă iarna de pe sănii,
Și de biserica cu policandrul auriu, aprins,
În care cu sfială făceam la Paști mătănii.
Și dor îmi este s-aud pe pod trecând,
Câte un tren ce fluieră în nopți albastre,
Sirena fabricii aș vrea s-o mai aud sunând,
Din prispa casei să admir în noapte astre.
poezie de Paul Aelenei din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai rămâi
ni-i viața noastră
o frunză-n vânt
rătăcită
între cer și pământ,
nu știu vântul
încotr-o o poartă
și nici dacă frunza
e vie sau moartă.
trecem adesea,
prin iernile grele,
cu doruri nebune,
cu gânduri rebele,
și sufletul mângâie
crengile ninse,
prin stoluri de nori,
prin stelele stinse.
ne schimbă adesea
fericirea-n osândă,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (27 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec (9)
Vinule, de ce esti trist?
Ea, acum, poate ca cere
Frunzelor ingenunchere
Troitei din somn, pe Crist
Uite, lavita de ieri
noduroasa si nebuna,
asternuta-i doar cu luna
cu bardace... cu taceri...
Fierul plugului, olog,
Poate chiar in noaptea asta
dezveli, din lut, o teasta
si-un corn viu de inorog
Poate ea a tresarit
cine stie? cui ii pasa?
... s-a visat in somn mireasa
si-a crezut ca a murit
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-astept?
S-aștept să vie viața cu coșurile pline
Și să-mi aștearnă daruri din zări pînă la mine?
S-aștept în noaptea goală s-aud suind un pas
De prieten fără nume, străin și fără glas?
Cu aripi adormite în dimineața lunii
S-ștept să mi se-ntoarcă în streașină lăstunii?
S-ștept poat-amintirea să-și mai încerce cheia
La poarta dintre dafini, s-aștept cumva scînteia
Luminilor pierdute în pulbere și scrum?
La mine nu mai urcă de-a dreptul nici-un drum;
De-abia o cărăruie, o dîră ca de fum.
Nu intră nici o ușă, n-am prag, n-am pălimar,
Doar stelele se-ngînă cu noaptea-ntr-un arțar.
Ce să aștept să vie și ce să înțeleg,
Când peste mine timpul se prăbușește-ntreg?
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colocviu sentimental
În parcul vechi și rece și pustiu,
Trec două umbre-n ceasul cenușiu.
Li-s ochii ofiliți, au buze moi
Și deslușești cu greu ce-și spun ei doi.
În parcul vechi și rece și pustiu,
Nălucile își fac trecutul viu.
− Îți amintești extazul nostru vechi?
− Ce tot îmi torci trecutul în urechi!
− Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu
Și-n vis îți mai răsar eu oare? − Nu.
− Ah, zile dragi cum altele n-om ști,
Când gurile ni se uneau! − O fi...
− Ce bolți albastre, ce speranțe mari!
− Speranța-i azi prin norii funerari.
[...] Citește tot
poezie celebră de Paul Verlaine din Fêtes galantes (1869), traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
E albă noaptea
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri
Se plimbă morții lumii
În robe violete,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri
Prin somnul dulce al-mumii
Mai trec gabriolete.
E atâta necuprindere în vârstă și mă duc
Să pun sub nasul morții
Fum greu de busuioc,
Mai vin batrânii lumii cu fluiere de nuc
Să-și piardă datul sorții
La jocuri de noroc.
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 mai 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colocviu sentimental
În parcul vechi și rece și pustiu,
Trec două umbre-n ceasul cenușiu.
Li-s ochii ofiliți, au buze moi
Și deslușești cu greu ce-și spun ei doi.
În parcul vechi și rece și pustiu,
Nălucile își fac trecutul viu.
− Îți amintești extazul nostru vechi?
− Ce tot îmi torci trecutul în urechi!
− Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu
Și-n vis îți mai răsar eu oare? − Nu.
− Ah, zile dragi cum altele n-om ști,
Cînd gurile ni se uneau! − O fi...
− Ce bolți albastre, ce speranțe mari!
− Speranța-i azi prin norii funerari.
[...] Citește tot
poezie celebră de Paul Verlaine, traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm de suspun metafizic
Ce mândră porți în lesă și-n ochi sălbatici, tigrii,
Zăludele safire bârfindu-te-n colan!
Banală? Nu! lascivă, chiar și atunci când vii, gri
Spre violet nostalgic penumbrei de mărgean.
În toate - Salomee, din sadic dans, plăcere...
Dă-i gloatei isterie, pâine și circ, și fumul!
Nu cu oțet prinzi zborul, ci cu-nșoptiri de miere,
Cum își dezbracă mintea de noaptea ei, parfumul.
E sete, foame, flăcări, când sfâșie felina...
Cherchez la femme? Dar unde, din scenă, e poetul?
De ce-ai dat frâul liber otrăvilor, lumina?
Metafora nu-i strâmbă, când ceri pe ea profetul?
Sunt curva ordinară, dar și Botezătorul...
De-ngăduit-ai tava, au n-ai uitat zăvorul?
sonet de Dumitru Ichim (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi în noapte
Venii întors pe dos
Ca un buzunar
Pe lumea asta.
Rămas fără țigări
Anii se prefac consecvent în fum
Mă scotocesc
Prin buzunarul memoriei
Până la urmă scanez
Două boabe de piper:
Ochii tăi în noapte
poezie de Octavian Clement
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge peste noi...
Ninge peste noi cu fluturi, -
Dans mirific, de poveste, -
Îngropându-ne-n trecuturi,
Dealurile-albind pe creste...
Bate Crivățul în geamuri,
Parcă-i fum și parcă-i ceață,
Pe la streșini și pe ramuri
S-au prins țurțuri mari, de gheață...
Iarnă rece, iarnă sumbră,
Anotimp al amintirii
Anilor pierduți în umbră,
Precum slovele Psaltirii!...
Cine-și mai aduce-aminte,
Două vorbe, două șoapte,
Sărutarea ta fierbinte,
Visele pierdute-n noapte?...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis în vis [A dream within a dream]
Pe frunte un sărut îți dăruiesc!
Și-acum că plec, fiindcă așa voiesc,
Iată ce vreau să îți mărturisesc
Tu nu greșești, așa este, precis,
Zilele mele fură doar un vis;
Dar dacă și speranța a zburat
Ziua sau noaptea, când s-a întâmplat,
Ca o vedenie sau ca un fum,
E oare mai puțin plecată acum?
Tot ce vedem și ce ne este scris
Nu-i altceva decât un vis în vis.
Stau în această veșnică rumoare
Pe-un țărm bătut de valuri și de soare
Și țin în mâna mea caldă și vie
Nisip din plaja fină și-aurie
Și printre degete se scurge-ușor
Alunecându-mi tainic pe picior
În timp ce lacrimile-mi curg de zor!
O, Doamne, n-aș putea cumva să-l țin
[...] Citește tot
poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fum și noapte, adresa este: