gânduri şi început

Frunze pierdute

Cincizeci de ani, de când încerci, mereu,
Condeiul, gândurile şi cerneala,
N-au mai ajuns să-ţi curme, fătul meu,
Frica de tine şi-ndoiala.

Te temi şi-acum de ce te-ai mai temut,
De pagina curată şi de rândul,
Şi de cuvântul de la început.
Te sperie şi litera şi gândul.

Foile tale scrise, de hârtie,
Se rup şi zboară, ca dintr-o livadă
Frunzele smulse-n vijelie,
Fără ca piersicul să şi le vadă.

La fiece cuvânt, o şovăire
Te face să tresari şi-ai aştepta.
Parcă trăieşti în somn şi-n amintire
Şi nu ştii cine-a scris cu mâna ta.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Frunze (1961)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost ceva ce a existat în fiecare. V-a îmbolnăvit, v-a picurat otrava în gânduri şi v-a însingurat... Aţi devenit propriile voastre falsuri, atât de bine realizate, că le-aţi autentificat... De la o vreme a început să vă sperie demascarea. Se profila incomodă... Un singur sentiment al Discordiei este capabil să genereze aceste efect: Suspiciunea.

Teodor Parapiru în Suspiciunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândirea este începutul procesului creaţiei. Ea înseamnă exteriorizare şi obiectivizare.

Swami Shivananda în Puterea Gândului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândirea a fost în continuă evoluţie, iar noi nu putem spune când a început acest proces.

citat din David Bohm
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă prin gândire îi corespundem Fiinţei, îi corespundem neantului prin salturi îndrăzneţe în operare, căci voinţa, activitatea, compoziţia sunt răspunsuri adecvate care urmează descoperirii faptului că în neant nu există nimic de recunoscut, ci totul rămâne de înfăptuit. Se poate spune, astfel, că neantul este elementul modernităţii. La începutul său a fost şi rămâne fapta sau, pentru a folosi limbajul contemporan, întreprinderea. În neant, voinţa capabilă de operare permite instituirea unor enorme teritorii de artificializare crescândă, iar aceste teritorii îi oferă gândirii ulterioare materia reflecţiei asupra fiinţării.

Peter Sloterdijk în L'heure du crime et le temps de l'oeuvre d'art (1 decembrie 1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme bătătorite des

Nimeni nu aruncă lacrimi peste jarul
Pus în armonia iubirii.

Începutul cuvintelor
Slujeşte respiraţia gândurilor
Ce se nasc
În zodia stelelor.

Frica poartă vântul
Ecoului călătorind
Prin ferestrele deschise
În jarul tăcerii
Florii cu ochii albaştri.

Candoarea sfinţeniei
Păşeşte în univers
Măsurând urmele
Cu urmele iubirii
Bătătorite des!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauza fundamentală a înfăţişării specifice a superteoriei o constituie alegerea încă de la început a unui nivel de gândire atât de general, încât adepţii ei nu pot în mod logic să se sprijine pe observaţie. În calitatea lor de superteoreticieni, ei nu vor putea să coboare niciodată de pe culmile generalităţilor până la probleme în contextul lor istoric şi structural.

C. Wright Mills în Imaginaţia sociologică (1975)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul de la minte la inimă, de la lumea exterioară la cea interioară este cel mai lung, mai complex şi mai ademenitor drum pe care-l poate parcurge omul în viaţă. Începutul lui este războiul nevăzut al gândurilor.

Ioan Ianolide în Întoarcerea la Hristos
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânt de martie

Trece un vânt peste lume,
Şi nu m-a uitat.
Credeam în poame rotunde şi coapte,
În ce s-a-mplinit, în ce s-a-mpăcat.

Cutremur şi viaţă, cutremur,
Vântul lui martie bate,
Cred în puterea gândului nostru,
Şi-n începutul din toate.

Strigă un vânt puternic prin lume:
Credeţi în forţa braţelor voastre!
Ascult şi privesc printre crengile goale
Spaţiile-adânci şi vaste.

poezie celebră de Maria Banuş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu atunci, văzând până unde merge îndrăzneala lui Ivan, a început a se cam lua şi el pe gânduri de năzdrăvăniile lui! Şi aşa, a zis Dumnezeu să se desfacă sicriul acolo unde era şi să iasă Moartea la liman ca să-şi răzbune şi ea acum pe Ivan. Şi îndată s-a făcut aşa, şi când nici nu visa Ivan că are să mai dea vrodată ochii cu Moartea, numai iaca ce se trezeşte cu dânsa faţă-n faţă.

Ion Creangă în Ivan Turbincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile sunt precum valurile unui ocean. Ele sunt nenumărate. Cucerirea lor vi se va părea la început o încercare disperată, fără şanse autentice de succes.

Swami Shivananda în Puterea Gândului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul care dintr-un început n-a rodit, rod nu poartă - a zis poetul odată. De n-o crezi, n(e)rod eşti.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

eternitate

Eternitatea e sera în care se ofileşte Dumnezeu din începuturi şi omul, din când în când, prin gând.

definiţie de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de toamnă

Semnul toamnei lin apare,
E rumoare în câmpie,
Pe coline, prin ponoare,
Trece-o pată arămie.
Emoţii îmi răscolesc
Melancolicele gânduri,
Berzele îşi pregătesc
Rânduielile în cârduri.
Inc-o toamnă-a mai sosit,
Eu îi spun:,, Bine-ai venit ''!

acrostih de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen de duminică

Ce-i fi facând pe-acolo unde esti?
Pe-aicea ploua linistit... pustiu...
Cu unghia pe geamul straveziu
Scriu începutul unei vechi povesti.

În jurul mesei fac calatorii,
Neobosit, desi-am pornit de-un ceas.
Vreau parca sa ajung unde-ai ramas,
Desi cu gândul tot te-astept sa vii.

Si-asa, absent, de mult calatoresc
Purtând în minte fericirea noastra...
Le geam o clipa ca sa-mi racoresc
Îmi razam fruntea calda de fereastra.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecologică

Omul, specie perfidă,
Ce-mblânzeşte să ucidă,
Ce domesticeşte fiare
Spre-a le pune în frigare.

Surâzând capcane-ntinde
Şi pădurea o aprinde
Seacă cerul, surâzând,
Numai moarte are-n gând.

Pipăie în infinit
Cu buricu-i de cuţit,
Unde în eter trimite,
Numai spre-a se compromite.

Început, sfârşit de drum,
Trece-nfăşurat în fum
Prim al minţii, rob al gurii,
Aberaţie-a naturii...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomniac

De ce eşti treaz în miez de noapte?
Ce gânduri mintea ţi-o străbate?
Ce îţi produce insomnie?
Şi-ţi umple sufletul de agonie?

Deşi e linişte deplină,
Ecoul singurătăţii răsună,
O stare morbidă îşi face loc în tine,
Renunţă! Nu te minţi că va fi bine!

Dar oare a cui e vina?
Că ai început să fii precum Luna.
În orice noapte străluceşti,
Dar ziua mereu te odihneşti.

poezie de Cazacu Roxana Maria
Adăugat de roxanamariaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasă

Mă-mbrac în iluzii
Cusute cu fiori
În împletituri de gânduri,
Şi încep să ţip—

Mă omori viaţă,
Tu iubire, singurătate...
Mă-mbrac în tine moarte
Că-aproape te simt.

Nu-mi mai respinge chemarea
Ştiu că va urma şi ceasul
În care vei veni,
Dar nu pot să aştept—

Deja am început
Să îţi urăsc glasul
Când ţipi în capul meu
Şi-alterezi ce-am în piept.

poezie de Costyn Gilca (1 noiembrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-te purtată de gând,
ispăşeşte-ţi pedeapsa,
trăind pe pământ,
însă nu este atât de greu,
să iei viaţa de la început.

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul lungii aşteptări

Atât de lungă-mi pare aşteptarea
A înfriguratei noastre întâlniri,
E-o lacrimă de dragoste-n priviri
Şi-n vremea unde-i dusă depărtarea.

În gând nemărginit precum e marea
Se deapănă ascunse amintiri,
De-ai să mă vezi, n-ai să te miri,
Că tu ştiai că-am să-ţi ascult chemarea.

În nesfârşita noastră îmbrăţişare
În noi vom contopi un timp trecut,
Se va sfârşi cu-a noastră aşteptare,

Care-a fost lungă, grea şi a durut.
În lacrimi vom găsi mărgăritare
Şi o poveste scrim de la început.

sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!