gări şi iubire

Despărţirile pentru îndrăgostiţi nu sunt decât gările în care aşteaptă proximul tren.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autobuzul şi gara, fără staţionare

După acest autobuz,
Ţi se cam lungi privirea
Eşti trist, sălbatic şi mofluz
Vezi că ţi-ai pierdut iubirea...

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem iubirilor ce mor

Veşnic între noi vor creşte necuvinte
Iar sufletele noastre vor pătimi de dor,
Şi-o să ne fie teamă de lumină
Când ninge indecent, pe tragicul amor.

Eu m-am opus căderii în neant
Chiar dacă inefabil, iubirea nu ne-a vrut,
Deşii cândva ne-am cumpărat un munte
Dar de atâta frig, în el n-am încăput.

Ne-am despărţit ca doi străini în noapte
Pe un peron de gară, vechi şi-nsingurat
Din care amândoi ne-am rătăcit prin lume
Însângeraţi aiurea de-un gest necugetat.

Mi-e dor de tine astăzi, dar nu ştiu unde eşti
Şi-mi ninge amintirea cu un fel de moarte,
Nu pot să înţeleg iubirea ce se-nfruptă
Din marea depărtare care ne desparte.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Georgescu (iulie 2016)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise şi iluzii

Lui D. I. R.

Visam la rochia de mireasă
S-o port când viile se coc.
Voiam să-ţi fac iubire, casă
Şi să strâng toate la un loc.

De miere a fost toată vara.
În stăpânire m-ai luat
Şi m-ai făcut să ard ca para.
Erai al meu cu-adevărat!

Învăţ acum dorul de tine
Tânjesc de calde mîngâieri
Şi simt că eşti partea din mine
Lăsată într-o gară, ieri.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirile sunt căi ferate

Iubirile sunt căi ferate
accelerând spre orizont,
în gările de veri uitate
tăcerea-nchide timpul bont

În visul pietrelor de rouă
coboară fluturul ce-a fost
omida devorând în ouă
cuvântul scos din adăpost

Pe malul trupului, fecundă,
femeia-stup visează ploi,
acarii apelor, la pândă
surâd uscat din norii goi

Sfinţi răstigniţi în calendare
aşteaptă trupuri de copil
dar Dumnezeu, în postul mare
se pregăteşte de exil.

poezie de Radu Ştefănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bine ca suntem

EL:

Să ascultăm mereu aceeaşi piesă – bliss,
Să-ţi bat la poarta sufletului şi
Să găsesc mereu deschis,
Şi dragostea mea sa-ţi fie amprenta,
Cum e in zăpada al meu nume scris.

Să vizionam acelaşi film - după apus,
Să vreau sa-ţi spun multe,
Să-mi spui nu-i nevoie, simt tot
Nu e nimic de spus.
Să locuim pe aceaşi stradă,
Ce-mi aminteste de Bachus...

Să-ţi mângâi şuviţa rebelă,
Să împărtim acelaşi play-list,
Să mă iubeşti când eşti veselă,
Să te iubesc când sunt trist.

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina Emil (2012)
Adăugat de Cristina Emil
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefon întâmplător

Alo, iubita mea, te deranjez,
Aş vrea să-ţi spun ceva, dar nu se poate,
Decât dacă e vreme să te văd.
Te-aştept la ceas la Universitate.

Doresc să-ţi spun ceva neapărat.
Alo, m-auzi? Te-aştept la ora 6,
Acolo unde toţi suntem frumoşi,
Iar voi cu toatele sunteţi frumoase.

Eu am să port o floare la rever,
Te rog să porţi şi tu o floare-n mână,
Te-aştept la 6, nu cumva să uiţi,
În niciun caz, nimic nu se amână.

Alo, iubirea mea, iubirea mea,
Te-aştept în gară şi te-aştept acasă,
Te-aştept în Univers, pe-o canapea,
Te-aştept la Marea Neagră, pe-o terasă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că e tabloul vieţii tale

Tu doar empatizezi cu starea ţării noastre
Gara prăfuită, iluzia pierderii dragostei sunt doar scene dintr-un film prost realizat
Ea, soţia ţi-a arătat dragostea nemăsurată într-o gară aglomerată
Ea, cu cele trei flori ţi-au fost alături în singurătatea poetului desăvârşit
Nici urmă de prietenii de altă dată, cu care poate mergeai la băut.
Nici gând de revedere, nici gesturi de rămas-bun
O parte din vechiul tine a părăsit gara pustie
Acum eşti noul scump iubit, ce nimeni nu-ţi este egal
Compatibilitatea voastră îi lasă cu gura-n mască
Pasul în doi, lunga călătorie o scurtează
Plăcerea retrăirii vechii şi noii iubiri o-nobilează.
Când aştri s-au oprit din rotaţie pentru a vă privi pe voi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi multumesc!

În primul rând,
Îţi multumesc!
Ca te-ai oprit puţin,
Din mica ta călătorie,
Prin această viaţă,
În gara fără trenuri!
Doar litere amestecate,
Vei găsi...
Un curcubeu,
Ce eu l-am transformat, în poezie!
În care litera, îmi este notă muzicală.
Un sunet de pian,
Vioara sau poate-o notă răguşită de contrabas.
Oricine poate scrie pe portativul sufletului meu...
În gama poeziei,
În care frumuseţea, iubirea, speranţta şi absurdul,
Alcătuiesc culorile... penelul... literelor mele,
Ce dau seva, vieţii şi scrisului!
Mie imi e de ajuns o clipă, un cuvânt.
Minut ce pentru tine, poate fi chiar aruncat în vânt...

[...] Citeşte tot

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem iubirilor ce mor

Veşnic între noi vor creşte necuvinte
Îar sufletele noastre vor pătimi de dor,
Şi-o să ne fie teamă de lumină
Când ninge indecent, pe tragicul amor.

Eu m-am opus căderii în neant
Chiar dacă inefabil iubirea nu ne-a vrut,
Deşii cândva, ne-am cumpărat un munte
Dar de atâta frig, în el n-am încăput.

Ne-am despărţit ca doi străini în noapte
Pe un peron de gară, vechi, şi-nsingurat,
Din care amândoi ne-am rătăcit prin lume
Însângeraţi aiurea de-un gest necugetat.

Mi-e dor de tine astăzi, dar nu ştiu unde eşti
Şi-mi ninge gândul cu un fel de moarte,
Nu pot să înţeleg iubirea ce se-nfruptă
Din marea depărtare care ne desparte

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste la prima vedere

A fost o dragoste fulgerătoare,
O noapte şi o zi s-au devorat,
Chiar lângă ceasul gării, la plecare,
I-a dat şi mâna, când s-a prezentat.

epigramă de Valentin David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie (Nu beau)

Nu beau,
Nu cânt
Şi nu iubesc!...

Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să-mi recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers...

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări -
Botezuri, nunţi şi-nmormântări,
Şi parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...

Şi mă revăd aşa cum ieri,
Şi patruzeci de ani în şir,
Schimbam cireşii-n palmieri,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar şi artistic, V, nr. 193 (17 august 1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţeam că-s plină de păcat
când bangul inimii bătea...
cu fiecare clipă dragostea ardea
spre infinitul ce părea deja jucat.

Memoria îmi joacă feste iară,
nu ştiu dacă iubeam doar ce aveam
cu siguranţă însă, nu jucam
la poker aşteptări de gară...

Şi Doamne, ce stingher iubeam să mor
în tine şi în noi, tăcerea doare acum
sunt amintiri acoperite de magie, scrum
papirusul iubirii este, fără de fior.

Şi-s plină de atâtea urme de iubire
de vânatai şi cearcăne la suflet,
nu-i fericire de-o găseşti la outlet:
- Eşti viu dacă iubeşti, eşti nemurire.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea şi căsătoria sunt începutul din acea gară din care pleci la drum fericit, fără a ştii cum vei fi, în aceea în care dacă vei mai fi, vei coborî.

Viorel Muha (aprilie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde să pleci?

Află şi-nvaţă
Acest refren:
Până la moarte,
N-ai niciun tren.

Clipa absurdă
Si, noi, năuci,
Nici nu ştiu unde
Vrei să te duci.

Incă nu-i gata,
In hale reci,
Trenul cu care
Crezi c-ai sa pleci.

Deocamdată,
Incă de ieri,
Acarii înşişi
Se simt şomeri.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (28 decembrie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta spre fericire

A nins...
încă o Ana Karenina
a căzut răpusă de dragoste...
Trenul vieţii
nu mai opreşte în gară...
Aleargă
pătând şinele
cu sângele cald...
Nebunia dragostei a
dus-o în braţele morţii...

În jurul ei
nu mai e nici un conte,
în jurul ei
nu-i decât moartea...
Aprinde-i acestei nefericite
o lumânare
şi deschide-i
poarta spre infinit...

poezie de Any Drăgoianu (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lacrimă din întâmplare

Ţi-am scris demult
într-o scrisoare
ce mult iubirea ta
mă doare
simţeam că totu-n jur
dispare
în mine se usca
floare de floare...
trecut-au luni
fără de soare
când nu vedeam
lumina-n zare
iar azi privind în urmă
mi se pare
ca preţul ce-am plătit
a fost prea mare
zile pierdute,
lacrimi amare,
pierdutele clipe
de sărbătoare

[...] Citeşte tot

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldura emanată de o cană cu cafea sau cu ceai îmi aminteşte de căldura unui loc numit acasă. De braţele unui iubit. De ochii unei mame. De o gară doar cu sosiri.

citat din romanul Arlechinul de Nataşa Alina Culea
Adăugat de A.T
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge

mă stecor stingher printre nopţi rebele
mă cheamă, mă dor amintirile
păşesc pe un peron de gară, de viaţă
gara e goală, viaţa absentă
nu am timp, timpul e gol
am ascuns în pământ paşii tăi, paşii mei
paşii noştrii i-am uitat într-un parc
unde am strâns la piept femeia, întâia oară
caut în ploaie chipul iubit
nu, nu pleca acasă
rămâi lângă mine o zi
mai scriu un poem pe sânul tău gol
te mai scriu într-o noapte de amor
te vreau şi te chem pe drumul spre iad
să ardem, să ardem iubito în sărutul final
curg flăcări de iubire în noi
pe umeri gânduri
mi-e cald lângă tine şi clipa e vie
foşneşte în cameră o rochie purpurie
e vis, e trăire

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un pendul, timpul...

Peste şirul de ochi ciclopici
Ai iubitei mele trufaşe
Voi stârni stihiile naturii dumnezee
Vreu să recuperez pădurea
De ochi blânzi de femeie
Ochi de Madonă odinioară,
Filtrând lumina irizantă,
Parasolare divine deschise
Spre hăul august din mine
Îi voi înblânzi cu frumuseţi regale
Cu dogoarea iubirii tropicale
Îţi văd aievea ochii, iubito
Văzându-te pururea pe tine,
Cu ochi păgâni uneori,
Alteori sunt plin de iubire
Desfătându-ţi chipul lunatic
Femeia mea, întrupare a visului hieratic
Cum tulburi frumosul şi mirajul clipei
Ca un pendul solitar sângerând
Suspendat într-o gară goală

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!