grafică şi iubire

Ecoul clipei de încântare

A fost o clipă, o străfulgerare
a unui gând ori poate-a scânteiat,
pornită din ecouri de-ncântare,
o floare dintr-un vis îndepărtat.

Am vrut să-i vin, cu-aceeaşi strălucire,
în calea dintr-un timp ce se grăbea
să treacă prin a palmei adâncire
pe-o linie din care ea lipsea.

Nu s-a oprit, dar mi-a lăsat-o mie,
gravată cât o viaţă de iubit,
armonioasă ca o poezie
cu început, dar fără un sfârşit.

Îmi e şi-i sunt ecou de încântare
acum şi prin eteruri cât vom fi
în alte clipe de străfulgerare
ce-or scânteia şi-n veci ne vor uni.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noul albastru, vechi împrumută

Oricât de târziu ne vom trezi şi mâine,
descâlciţi de uimiri şi-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.

Ne/însoţind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoţii virgine,
gravează zilnic nerostite încuviinţări.

Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.

Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârşit; hipnotizezi cuvinte:

-Bună dimineaţa, te iubesc!
-Bună dimineaţa, ba eu te iubesc!

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În atelierul minţii

în atelierul minţii experimentez impresii
vise amintiri speranţe toate trec prin polizor
gânduri frenetice se impletesc de zor
la lumina conştiinţei se separă de obsesii.

gravez cuvinte pe o tablă de inox
ideile-s sculptate pe o marmură albă
din pietre fac steluţe le ornez în salbă
armonii ancestrale le-am tras la xerox.

vopsesc cu albastru columnele iubirii
n-aş vrea să le cuprindă mucegaiul
rapsodia zilei o interpretează naiul
compusă în tihnă cu patima vorbirii.

în atelierul minţii domneşte chiar raiul
universul se extinde pe frecvenţa dezrobirii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţii vitale

bătrâneţea m-a gravat cu cearcăne şi riduri
suspine înfloresc precum scaieţii în deşert
dar zâmbetele mai răsar printre sublime lieduri
sângele tresaltă în extaz ca la concert.

trena luminii trece peste infinit de gânduri
visele se nasc din insomnii şi aprige dureri
dau contur şi graţie slovelor din rânduri
detaşată de singurătate şi tăceri.

înving totuşi timpul îl inund cu miasme
disoluţie planantă în dialog aerian
în lacrimile limpezi se scaldă fantasme
iubiri pasionale transcend peste an.

senzaţii vitale au scăpat de marasme
crezul meu solemn va dăinui mirean.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

păşeşti printre ascuţite stânci
uitate de vremuri, de lume, de cuci
unde astăzi tu pleci, te mai duci
nu'i timp de zăbavă şi clipa nu plânge, se scurge
amurgul se frange în sânge
viaţa, un val rătăcit pe câte un mal
mal al uitării, mal al iertării
păcate şi lacrimi din timpuri străvechi adunate
pe o stâncă gravate
eşti picătura din gândul rătăcit între stele
esti vis, esti durere
apoi pieri în nisipul stelar
n'am cale, n'am habar
timpuri trec, se petrec
totul e ireal, totul e în zadar
frunzele se dăruie zorilor
în dimineţi, printre stropii de rouă
pe cer, sălbatice păsări se adună
să ţipe, să spună
sub degetele timpului ating noaptea cu ochii

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul

păşeşti printre ascuţite stânci
uitate de vremuri, de lume
unde astăzi te duci...
nu'i timp de zăbavă şi clipa se scurge
amurguri în sânge
şi viaţa e val rătăcit pe câte un mal
mal al uitării, mal al iertării
păcate şi lacrimi din timpuri străvechi adunate
pe stânca gravată
eşti picătura din gândul rătăcit între stele
din pietre răsar flori
se desfac încet-încet
trăiesc aroma unui vis
astăzi proscris
apoi pier în nisipul stelar
n'am cale, n'am habar
timpuri trec, se mai petrec, în zadar
frunzele se dăruie zorilor
în dimineţi, printre stropii cruzi de rouă
pe cer, sălbatice păsări

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S.O.S. cu pescăruşi

Mai am un singur dor
şi-o blândă-nfiorare
acum când vara pleacă
luându-şi rămas bun
să'ntemeiez din valuri
gingaş apus de soare
şi orice vis ce-mi doare
cu tine să-l cunun.

Nemărginiri albastre
întoarse'n malul mării
fac brizele'n poeme
pe glezne să ne stea
suntem ca două temple
ce'n taina înserării
pe pergamentul lumii
simţiri îşi pot grava.

Nisipul ne îmbie...
cu pietre, scoici şi alge

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă pentru artişti

Am cunoscut artişti: poeţi, gravori,
Pictori şi interpreţi... Şi uneori
Am plâns cu ei, am râs cu ei deodată,
Cutremuraţi de noapte şi de soartă.
Dar lacrimi au în ochi pe scena vieţii,
Zâmbesc ori râd deodată cu poeţii.
Durerea din culise nu o ştim,
Doar pentru rolul lor mai suferim...

Am cunoscut artişti: poeţi, gravori,
Ei schimbă rolul vieţii uneori,
Zâmbesc când doliu-n suflete se lasă
În spatele durerii de acasă.
Circari şi pictori, oameni, au oftat
Jucând un rol anost şi trist, ingrat...
Dar au crezut în ei şi au luptat,
Prin jurământul lor s-au ridicat.

Pictori şi interpreţi... Şi uneori
Oameni zburând în goana după sori,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romantică

gânduri macroscopice fug
trăgând epitete
sub aprinse stele ascunse în noapte.
melancolia nereuşită se camuflează sub gard
vântul îşi aduce pânza pe un catarg de plop
şi nechemata cerneală inundă hârtie
sperând că lângă tine
o să răsară idei măcar siluete.

eu oi ajunge la tine
pe calea unei spirale încurcat dinadins.
mai aşteaptă,
mai ai grijă puţin de timp
apasă-l în unghi rotund să respire.
oricum voi ajunge să-ţi văd
surâsul tău exil spre cer
gravat de zboruri în cros
şi linii trăite fără desen.

şi vom păşi unul spre altul

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săptămâna Paştilor

O, cea mai dulce bucurie dintre toate, binecuvântare –
Să oferi pace, să strângi mâna cea vindecătoare
De bunăvoie întinsă ţie
Şi să spui, "Acum nu mai există decât iubire şi lumină!"
Zorii primăverii mele-au dispărut pentru totdeauna;
Închişi în ocna cavoului, prietenii cu ţărâna-s una.
Ziua-i la chindie,
În apusul roşu aştept bezna ce-o să vină.

Cutreier prin cimitir, scrutând intens
Crucile şi piatra, acum când amurgul devine tot mai dens,
Şi gravat pe fiecare
Cruce găsesc acelaşi cuvânt: Pace.
Apoi, revenind la drum,
Caut alt ţel, spiritul meu năzuind acum
Să ajungă-n cer pe-o rază salvatoare,
Înainte ca ziua-în negru să se-îmbrace.

Singur, priveşti luceafărul de seară,
Zâmbind cum am zâmbit şi eu, asculţi ca mine-odinioară

[...] Citeşte tot

poezie de Erik Axel Karlfeldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creioanele

sunt una dintre cele mai catastrofale realizări
ale lui dumnezeu,
fireşte,
alături de picioarele interminabil de fine
ale unei femei
sau de momentul acela
(de la care începe rătăcirea grafică)
de când un poem nu-şi mai ţine de mână
cuvântul...
şi mai sunt şi alte distrugeri,
dar aici am preferat să tai enumerarea.

câte kilograme de îngeri umezi
a putut managerul ăsta să bage într-un creion,
astfel încât întinează cu lacrimi lactee
pe toate istoriile cearşafului?

mi-am dezlegat creionul
din lanţurile laptelui său,
devenise mult prea trist domestic

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate... sau... Început de sfârşit?

Ştii ce-nseamnă când timpul îţi bate la poartă
Fără aviz de primire că... viaţa e moartă?
Şi condus în neant la sfârşitul de aţă,
Nu ai forţă să ceri,... prelungire de viaţă?
Niciodat' pregătit să predai ce-ai ţinut
Responsabil total irosirii... de avut.
Te credeai tot frumos, pururi june, etern,
Nu conta că auzise-şi de rai sau infern.
Doar treceai bucuria de a fi,... zi la alta
Şi gândeai că traseu e mereu,... rară halta
Cea cu rol de repaus şi schimb de direcţii.
Învăţai pe ai tăi, te vindeai ca profeţii.
La început ignorant, instruit, prof' jucând
Avansai de nebun... spre sfârşitu-ţi la rând.
Tu cel micul ce aveai doar un plan nesfârşit
Şi cu şcoli ce-ai trecut, te-ai gândit reuşit.
Te-ai iubit cu volupt, tu bărbat sau femeie
Ai vrut trupul să-ţi rupi, fără inimă, cheie.
Te-ai produs în copil, fără aseamăn cu tine,
Doar cu chip ce ţi-l ştii,... dar el însuşi de sine.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl şi Isus

Singura nădejde vie
Numai Tu Isus ne eşti
Să intrăm în veşnicie
Sus în slăvile cereşti

Singura cărare sfântă
Numai Tu ne-ai arătat
Să ajungem sus la nuntă
Cu un suflet nou—curat

Nimeni Doamne n-a-ndrăznit
Să susţină ca şi Tine
Că eşti viaţa-n Infinit
Şi-o poţi da la orişicine

Cine ascultă şi primeşte
Sfânta Ta învăţătură
Şi mereu îşi curăţeşte
Viaţa lui şi-a lui făptură

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (11 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlhar la drumul mare

Tâlhar la drumul mare

I

Un vânt întunecat se zbucima-n copacii vuitori,
Luna era năluca unei corăbii strivite printre nori,
Drumul, o dungă palidă peste posacul bărăgan;
Iar tâlharul la drumul mare venea călare –
Călare – călare –
Tâharul a venit călare şi-a oprit la vechiul han.

II

Pe cap purta tricorn francez, guler de dantelă sub bărbie,
Pantaloni fără cută, iar haina din catifea vişinie;
Cizmele-i cu carâmb înalt, croite din cea mai fină piele,
Sclipeau în noapte-împrăştiind mărgăritare ;
Pistolu-i era gravat cu mărgăritare,

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet pereche

Oftează, se întoarce şi închide,
cu un oftat ce se aude-n noapte,
o uşă grea ce-ndată s-ar deschide
la şuierul venit din miazănoapte.

Îi ştie drumurile şi semnalul
cu care îşi anunţă el venirea
atunci când, înspre casă,-ndeamnă calul
s-alerge, să-şi încheie bejenirea.

E-o iarnă grea şi nu mai au provizii
cu care să răzbească-n primăvară,
în casa lor ascunsă-ntre molizii
din valea ce din marii munţi coboară.

El a plecat, de-acum sunt două zile,
şi iată, vine noaptea, iar în munte
zăpada, frigul, drumuri instabile,
chiar cei mai duri n-ar vrea să le înfrunte.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porţile Damascului

Oraşul Damasc e înconjurat de patru ziduri.
Sprijiniţi în suliţele lor, patru Mari Gardieni stau de pază
Toată ziua, nişte siluete de piatră înalte, iar noaptea
Dorm în turnuri, când sus pe cer felinarul lunii scânteiază.

I

"Acesta-i cântecul cântat de Gardianul Porţii dinspre Răsărit
Când încuie uriaşa poartă şi-apoi fumează sub portocalul înflorit".

Poterna Sorţii, Poarta Deşertului, Caverna Năpastei, Fortul Spaimei,
Avanpostul Bagdadului eu sunt, Pragul Uşii către Diyarbekir, odrasla faimei.

Aurora Persiei cu noi dorinţe poate cuprinde piscurile munţilor îmbujorate,
Dar contrafortul meu pietros refuză alintul acelor săruturi parfumate.

Opreşte, Caravană! Sau treci, dar nu cânta. N-auzi în noapte
Tăcerea-n care picură ciripit de pasăre, deşi toate păsările-s moarte?

Nu trece mai departe! Se spune că-n pustiurile-împietrite e încă şi acum

[...] Citeşte tot

poezie de James Elroy Flecker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!