Citate despre gravitație și timp, pagina 2
Frumusețea trupească inspiră încredere și are o forță de atracție extraordinară. Un corp frumos atrage sufletele oamenilor în timpul vieții, dar același corp frumos își poate atrage și propriul suflet, înapoi, în el, după o moarte clinică.
citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astfel, din războiul naturii, din foamete și moarte, obiectele cele mai înălțătoare pe care noi suntem capabili să le concepem, și anume, producerea animalelor superioare, derivă direct din acesta. Există măreție în această perspectivă asupra vieții, cu multiplele sale puteri, fiind insuflată inițial în câteva forme sau într-una singură; și asta în timp ce planeta continua să se învârtă conform legii stabilite a gravitației, de la un început atât de simplu, forme nenumărate dintre cele mai minunate și mai frumoase au evoluat, și încă evoluează.
citat clasic din Charles Darwin
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra
Privesc firul de praf scurgându-se,
E conform cu legea gravitației.
Alături un ceas numără și el secundele,
Dar sacadat, rotindu-se.
Întorc clepsidra cu susul în jos,
Pentru că mai vreau să privesc timpul...
Îmi vine în minte un plan îndrăzneț
Întorc ceasul cu susul în jos.
Crezând că pot să intorc... timpul.
Nu mai vreau să măsor nimic
Constat că de fapt există
O singură clipă prezentă
Și o teamă permanentă.
Privesc secundele cum trec,
Le grupez pe minute cu gândul să plec,
[...] Citește tot
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Relativitatea generală e un giuvaier compact: concepută de o singură minte, cea a lui Albert Einstein, este o perspectivă simplă și coerentă asupra gravitației, spațiului și timpului.
Carlo Rovelli în Șapte scurte lecții de fizică
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
iau gradienta entropiei mele
cu tot tenzorul energiei impulsive
și o arunc incetisor în stele
și-n versuri pe background-uri cursive
pe geamul veșniciei s-a lăsat
că răsărit de soare că oftat
că clar de lună stins de asfințit
că șoaptă-n care strig că te-am iubit...
sorb gravitația din hăurile negre
și îmbătat de vinul găurilor albe
rostogolesc în palme galaxii integre
și fac din ele pentru tine salbe...
.
poezie de Iurie Osoianu (23 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce liniștitoare sunt versurile acestea... fără prima strofă, bineînțeles! Pe geamul veșniciei s-a lăsat, un răsărit de soare, un oftat, [...] | Citește tot comentariul
Timpul infernului din mine
Timpul meu s-a scurs într-un mic infern:
prin copacii
care plâng trăirii dezrădăcinarea pădurii visării
ramurilor, frunzelor și florilor iubirii
dar și amintirea anilor din inelele vieții.
prin oceanele nașterii din miazănoapte
ce sărută fiecare răsărit viu de vis
sorbind cu nesaț fiecare picătură de viață
din amontele râurilor nordice.
prin iarba violet a luncii durerii
aciuată pe umbra tălpilor tale
din izvorul ruinelor secate
de liniștea neagră a uitării și strigătul sângelui meu.
prin hamadele lunii
dezgolite de gravitația întrupatei iubiri
rămânându-i doar neagra seceră
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În timpul colapsului gravitațional, când se formează o gaură neagră, mișcările sunt mult mai rapide, astfel că energia este transportată cu o rată foarte mare. Prin urmare, nu va dura mult până când ea va ajunge într-o stare staționară. Cum ar arăta aceată stare finală? Se poate presupune că ea ar depinde de toate caracteristicile complexe ale stelei din care s-a format nu numai de masa sa și de viteza de rotație, dar ș de diferite densități ale diferitelor părți ale stelei și de mișcările complicate ale gazelor din stea. Și dacă găurile negre ar fi tot atât de variate ca și obiectele din care s-au format în urma colapsului, poate fi foarte greu să se facă preziceri despre găurile negre, în general.
Stephen Hawking în Scurtă istorie a timpului de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverendul Sullivan (la spital): Îți amintești când aveai vreo cinci sau șase ani și mi-ai spus că urăști gravitația? Și ai vrut să sari de pe acoperiș să zbori?
Jamie: M-am supărat așa de tare pe tine că m-ai dat jos.
replici din filmul artistic O iubire de neuitat, scenariu de Karen Janszen, după Nicholas Sparks
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeno cuantic
Versul meu?
un fel de apă vie,
o transcendere-a ființei dinspre filosofie.
În logica binară a existenței,
asumându-și inerent spectacolul imanenței,
pe calea undelor gravitaționale arhetípale
ia formă de conuri de lumină dureros de reale,
însă din miezul conceptelor simple, atemporale,
având știința acută a (s-)ensului
cu propria ființă urcând
pe scara infinită
a universului,
ca un gest
ritualic
versul meu
dezlimitează învolt
mirajul obiectiv al cuvântului
întruchipări în spațiu și timp ale gândului,
astfel încât față-n față cu viața, dedalic,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Tratat pentru nemurire (13 septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aere viciate
n-a mai trecut de ani vreo cometă
în apropierea plămânului
ca să bage
spaima în oasele gravitației (?!) ce se văd
ca spițele unei roți în gura de aer
ce-și trage
partea ei de pulberi stelare în pieptul
de o ciudată prestanță asmatică
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare noapte
În fiecare noapte
strângeam în pumn somnul
ca pe-un ambalaj de ciocolată ieftină,
și gustam din bezna împachetată cu atenție
în vocile rupte din alte coșmaruri.
Țânțarii îmi țineau companie
și mă antrenau în discuții filosofice.
Un păianjen, frate de cruce, mă păzea
cu stoicism de trecut.
Parcă timpul s-a născut din cei patru pereți
și le seamănă întru totul.
Pereții au înghițit toate ceasurile...
și toate becurile
pe care le-aș fi putut aprinde.
Un singur prizonier
în mai multe dimensiuni:
în mine, în dormitor,
pe Pământ, în Univers.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa din revista "Conta", nr. 3
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gravitație și timp, dar cu o relevanță mică.
Peretele din fața mea
peretele din fața mea nu există,
tavanul e prelungit până-n nori,
spațiul gol e o transă în care merg ucigând gravitația.
toate slăbiciunile se risipesc în neant,
pe buze cuvintele sunt vii,
infinitul e o sincopă ce rămâne în urmă.
copacii se-ntorc cu fața la mine
născocind păduri din frunzele alungate.
se nasc cuvinte neîntrebate
modificând lumina, încetinind timpul,
atacând zidul cu miros de lună,
iar pe banca aceea goală din parc a rămas o movilă de gânduri.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lipsa gravitației lacrimile sunt perfecte
și tu știi asta
mi-ai văzut durerile înălțându-se straniu
spre dincolo
.........................................
aici chiar nu contează cum se desenează lumile
nici cine se ocupă cu îmbinarea culorilor
.........................................
atât timp cât pot privi răsăritul ca pe o joacă
îmi văd de șotron
sar coarda
încalec norii albi
ca pe niște pur sânge arabi
din dună-n dună până în lună
apoi
sătul de atâta țopăit
între două înfloriri de cactus
ridic piramide
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce ne plăcea în escaladă era senzația de a domina forța gravitației, de a dansa în vid, de a alerga pe verticală. Întocmai ca aviatorul în văzduh, ca schiorul pe zăpadă, omul se simte atunci descătușat și devine pentru scurt timp un semen al caprei negre, al veveriței și poate chiar al păsării.
citat din Lionel Terray
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret în sepia
Zilele acelea cu incandescențe și nestarea ta,
Lumile, portretul meu în creion...
Toate sunt doar sedimente peste care
Voi suprapune stele eliberate de gravitație.
Din oraș se scurge uleiul zilelor
în sepia
Și așteptarea se multiplică devenind un cataclism violet.
Probabil dragostea se hrănește la ore fixe
Cu artificii și timpi paradoxali;
Numai tu simți zăpezile care cresc sub cartiere, agonia firului de iarbă ce încă pulsează!
Hai să alergăm spre centrul civic,
unde vor defila soldați de paradă!
Să ne înnodăm inimile de Arcul de Triumf
ca niște saltimbanci deveniți eroi peste noapte,
liberi în orașul cu politicieni instabili
și cu seri nesfârșite de poezie.
Toamne și caravane cu melancolii...
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imponderabilitate
În colțul meu de lume,
nu mă împovărez cu imponderabile;
nu câr(co)tesc sub legea gravitației.
Dar, a ieși din atmosfera gândului
și a face să rodească litere-n cuvinte
pe brazdele lunii,
având înfipte ghearele hăului în spate,
îndeobște, e o calitate.
În realitate,
într-un spațiu sceptic,
de oarecare relativitate,
răbdarea semenilor
este cea care le dă greutate.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orbita zilei aprinsă de negru
[contra curentului]
în chiliile tainei
injectez rugăciunea lui da subcutanat
tuturor ființelor dovedite
sângerează timpanele omenirii gorunii din talpă
au sucombat eroic
înfășurată-n crepuscul mă dezic de toate ale trupului
fulgerător sunt expulzată din mine
arcuit în pupilă recad periodic în starea de om
misterul se zbate sub piele marea speranță de-a fi aprinde cerului fitilul
să-i aflu credinței gravitația
(cuante rebele sparg măștile lumii de probă)
îmi beau toate păcatele ca pe-o cuminecătură
smerită îi fac rugăciunile zilei
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gurmand
Plutesc cam la aceeași oră aproape în fiecare zi,
o levitație,
ce neagă orice gravitație;
c-aș fi mai greu ca oricine, ce ar mânca, ar înghiți!
N-aștept moment, iubesc neașteptatul
ca o papilă;
cum mirosul de-o zambilă
mă transpun, extaziat de-un moft plictisitor... mâncatul!
Reflectând însă, cum și sex este o cutumă,
o fantasmă,
de ce nu și mireasmă,
gust nu poate fi sublim? Deci pot iubi și-un mic... legumă!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A treia elegie
Contemplare, criză de timp și iar contemplare
I.
Contemplare
Dacă te trezești,
iată până unde se poate ajunge:
Deodată ochiul devine gol pe dinlăuntru
ca un tunel, privirea
se face una cu tine.
Iată până unde poate ajunge
privirea, dacă se trezește:
Deodată devine goală, aidoma
unei țevi de plumb prin care
numai albastrul călătorește.
Iată până unde poate ajunge
albastrul treaz:
Deodată devine gol pe dinlăuntru
ca o arteră fără sânge
prin care peisajele curgătoare ale somnului
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru Heywood Floyd ceasul biologic nu fusese doar încetinit de gravitația din spital cu o valoare de o șesime din cea a Pământului; de două ori în viață sensul lui fusese pur și simplu inversat. Acum exista convingerea deși anumiți specialiști nu erau de acord că hibernarea avea și alte efecte decât simpla oprire a procesului de îmbătrânire; încuraja reîntinerirea. Practic, Floyd devenise mai tânărîn timpul călătoriei spre Jupiter, dus-întors.
Arthur C. Clarke în 2061: A treia Odisee Spațială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gravitație și timp, adresa este: