greutate şi inimă

Presentiment

De azi ceva se-ntâmplă printre stele,
înfiorate de un tainic puls şi-n arborii din
care am fost smuls retrase-s iarăşi
simţurile mele.

La pândă cu sămânţa stau ascuns, rotindu-
şi cerurile mult mai grele, să-mi cadă-a
beznelor străveche piele când sunt de firul
ierbilor străpuns.

La ţărmurile cele-ndepărtate, la cei doi
poli lipsiţi de greutate, planeta primăverii
iar răsare

şi nu ştiu-n care trup acum îmi bate
această inima întoarsă-n toate şi geamăna
mareelor lunare.

sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din viaţa mea

Întâlnirea noastră a fost doar într-o simplă zi,
Mi-ai apărut în drum ca raza de lumină,
Mi-ai apărut când uitasem ce-nseamnă a iubi
Şi cu toată lume eram doar o străină.

Eu mergeam încet pe drumul cel greşit,
Cu ochii împăienjeniţi şi plini de lacrimi grele...
Pe tine-n cale-atunci te-am întâlnit
Şi m-ai îndreptat cu chipul înspre stele.

În viaţa mea acum nu-i nici o amintire,
Nici un pic de lacrimi în inimă n-am străns,
Căci am greşit, şi-am suferit odată din iubire
Şi pentru aceea rău am rămas şi-am plâns.

Nu eram mai mult decât un om pierdut,
Eram prea disperată, chiar simţiam că mor,
Dar prezenţa ta arzândă m-a făcut
Să revin privind din nou în viitor.

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre naşterea Domnului Iisus Hristos şi urări de Noul An

"Când s-a născut pe pământ
Fiul Tatălui cel Sfânt"
Iarna toată risipea
Un gram de căldură în prispa sa
Şi ieslea o proteja cu îngeri.
Magii spre Viflaim au călătorit
După Steaua ce-au primit
Şi –au găsit în iesle Fiul Domnului
şi slava sa, ce inima îşi asculta.
Iisus din Nazaret, el se numea
Steaua şi-o urma, minuni crea
Totul în jur era plin de pace
Învăţătură şi credinţă în iubire.

Un an plin de sănătate,
Pe mese s-avem de toate
Inimi mari cu bucurie,
Şi-n tot locul veselie.
Magia unei zile binecuvântate
Să ne aducă aripile îngerilor

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective 🌸

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

🌸 Perspective 🌸

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective

Inimi sunt desenate pe cer
de greutatea prematură
a curcubeului plin de mister...

Copiii aleargă desculţi prin vise
cu tălpile, atingând polenul amintirii
şi-l conturează cu lacrimile lor ascunse.

Fluturii se metamorfozează
in sărutări calde, pe umărul gol
cu dragostea lor care pigmentează:

Absolutul.

Îi e dor şi dorului
de cafeaua amar de dulce
din ceştile cu incantaţii trimise focului.

Ticăitul ceasului se sparge în tăcerea absolută
împletită cu picături de rouă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vegheaţi!

În acest început de septembrie
Cu zilele de culoarea bucuriei,
Fiecare fărâmă de soare mă mângâie.
Amiază. Pe poarta şcolii ţâşnesc în iureş
Zburdalnici iezi
Copii cu şorţuleţe şi funte,
În priviri rouă
Şi pe fiecare deget
Degetar de cerneală(monorimă albastră).
Vârstă de aur
Muguri de aur.
În poartă, mame. Inima căuş plin de nădejdi
Şi tone nerăbdare.
(Unde, unde să comande o pereche ciuboţele
De şapte poşti? Să-l vadă mama mai repede mare...)

Ca dintr-o ţară a arhivelor,
Fără voie, amintiri se adună.
Acele zile de demult
Crengilor de trandafiri le asemui:

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Saşa Pană din Culoarea timpului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sorb

sorb din izvorul
primaverii
te sorb din priviri
si te inghesui in
inima mea
care bate si iar bate
ca o toba lovita
de iubire
prabusita sub greutatea
emotiei
sorb din izvorul
primaverii
te strang intre bratele
gandului
si te invat sa zbori
peste amurgul rosiatic
ca o hemoragie.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

De primavara

e o primavara care
rade-n mine
si in fiecare colt de
suflet sufla
miresme imbatatoare
de flori ce se arunca
de la balconul crengilor
e o primavara care
rade-n mine
si ma inconvoaie sub
greutatea frumusetii ei
pasind peste a inimii
carare
e o primavara care
sau poate am visat-o eu.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fisură în timp

împărţeam vremurile noastre
ultima clipă cântărea tone de durere
furasem fiecare startul
ofeream buchetul meu de timp
oprindu-mi virgula secundelor
foc bengal repetitiv
prim-solist pe scena vieţii

doar prima secvenţă
plonjase rebelă
suicidal
în inimi virgine
tristă entitate cu dublă cetăţenie
rătăcită în no man's landul
liniei maginot

i-am trimis fulgerul albastru
eliberând-o în noi
fisură în timp

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidul plângerii

Zidul plângerii desparte pe oameni de Dumnezeu,
pietrele ard sub tălpi vinovate,
plânsul din suflet pătrunde în zid
se înalţă ca un porumbel spre cer.

Iertarea îşi picură în lacrimă durerea
şi în aşteptare curge bunăvoinţa,

în faţă măreaţă cetatea respiră
şi fiecare se simte mai uşor,
pacea i se urcă în trup.

Nebănuit de tandră inima creşte,
bate ca un clopot la porţile tăcerii
să macine greutatea adusă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean de frunze

Ocean de frunze... Un plămân bolnav
Pulsând în ritm c-o inimă bătrână...
Geamul planetei pământiu, concav,
Sub greutatea morţii se sfărâmă.

Lacrimi cereşti... Apus împodobind...
Atâtea amintiri ne stau în cale...
Însăilat cu ramuri, suferind,
Lăsând în urmă aminitiri solare,

Trotuaru-ndoliat de paşi grăbiţi,
Cast, asudând, un înger imprimat
Pe pleoapa gri închis a unei stânci,
Cu ramuri ude iar a desenat.

Se-nalţă fum... Din arămiu covor
De pete sângerii, tuşaţi cu taină
Se scurge-n noapte gândul meu de dor
Împodobit cu muguri de aramă.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când privesc din/ca ubicuitate divină noi toţi suntem Casa lui Acasă. Când privesc în/ca şi gând nici cea mai smerită dintre minţi nu poate găsi calea către Acasă. Căci toate minţile acestei lumi puse la un loc nu valorează mai mult decât un gram de deşertăciune. Cât priveşte Calea care ne-ar aduce Aici, Preaiubitul spune: "Necunoscute sunt căile Domnului!" şi aşa vor rămâne în veci pentru că nu contează ce minte umană. Inima noastră este deja Acasă, doar gândul speră să găsească o cale pentru a ajunge la ea. Dar după ani de căutări de frământări de urmat o cale sau alta, abandonăm gândul şi odată cu el şi căutarea şi atunci descoperim că dintotdeauna suntem Isihia, nu putem găsi Pacea Necreată a Inimii după cum nu o putem pierde, putem doar să nu o mai tulburăm cu gândul. E atât de simplu!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În imponderabilitate corpul nu mai are greutate, pluteşte, dar se modifică circulaţia sanguină. Sângele nu mai este atras spre picioare şi prin sistemul cardiovascular să fie pompat uniform către organism. Când ajungeţi în spaţiul cosmic, dispare atracţia gravitaţională, inima funcţionează la fel, toate celelalte componente ale sistemului circulator funcţionează la fel şi sângele este pompat cu presiune spre cap. Începe să te doară capul şi să ai ameţeli.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara şi frumuseţea literelor metalice

Vine vara şi vom transpira frumos
Când gândul ne respiră prin porii fericirii în trei.
Cu pixul tău metalic voi rescrie o poezie cu greutatea metaforei din litere albastre
Te vreau în inimă deschis şi nu de fier.
Ascuns printre mistere
Nu-mi cere să tac... Tăcerea e mormântul unui singur om... Nu-mi cere să mă pierd
Prin aripile încălzire de dragoste şi mângâieri
Un suflet delicat şi o balerină printre stele vor dansa
Tu, eu şi... pana mea.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina visului

Apăreai printe steluţe
Mă priveai prin geam
Erai Luna zâmbitoare
Lumină-ţi cer un gram

Luminează -mi calea
Dă-mi lumina visului
Sau intră-n casa mea
Chemă divinul cerului

Tu ştii mersul nopţi
Eşti astrul cel discret
Cunosti secretul sorţi
Te ador eu nu te cert

Cunoşti iubirea mea
Tu ştii cât o astept
Mă veghezi noaptea
Alini inima din piept

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet chinuit

Greutate mai mare decât astă
Corsetul sufletului nu există
Lăsa ţi mintea dezgheţată
Inima mai liberă dezlegată
Lăsa corpul lejer să alerge
Lăsa sufletul uşor să plece
Nu l ţine strâns încorsetat
Într o piatră rece transformat
Aruncă piatra din suflet tău
Să nu loveşti cumva că i rău
Te poate bate Dumnezeu
Arunc o mişcă te din loc
Nu mai sta uşurează ţi viaţa
O viaţă ai este a ta uşoară
Sau viaţa de i grea e tot a ta!
*Vivian Ryan 10 noiembrie*

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halleluyah

Mistică
a necuprinsului –
sub privirile de sfânt ale sfinxului:
infinită este creaţia lui,
coloana vertebrală a vieţii suind.
Cine poate sta înaintea măreţiei
fără de seamăn -a lui,
a demiurgului?

Între
real şi utopic,
istoria lumii respiră
căderea în timp
sub propria greutate.
În ritmul cosmic
infiniţii se strâng
într-un fragment
de eternitate.

Viaţa nu-i decât levitaţie

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul nesecat

Se îmbrăţişează tăcuţi nori
În marea galaxie a cerului cernit
Astept ca să răsară astăzi zori
Nici suflul vântului nu a venit

Tu te-ai îndepărtat de noi
Ca într o trecere în anotimp
Ai împărţit întregul în doi
Simt rodul plin din sterpul câmp

Par inimi ce nu s-au mai văzut
Iubirea ta stă sus într-o Lună
Să fi distanţă nici nu am crezut
Să te privesc ca pe o lumină

Prin raza de la curcubeu
Tu îmi transmiţi că îti este bine
Mă rog la bunul Dumnezeu
Să-ti fie drumurile cu iubire pline

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi las inima pe spate într-un hohot liber

nu sacrific niciodată pionii inutil
fiecare jertfă e un pas înainte spre singurătate
în locul unde sunt în sfârşit învingător
este doar un nebun de negru şi un turn rece
aici amestec lacrimile într-un singur sens
să nu se taie fericirea
apoi înmulţesc cu doi fiecare gol alb
împletesc diagonalele doar aşa
ca să găsesc un sprijin înălţimii
steaua polară încă se mai crede regina nopţii
iar afurisiţii aştia de cavaleri nu mai au cai
nici înaripaţi nici cu potcove de 99 de oca
dar zboară totuşi pe orice himeră

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!