Citate despre iertare și prezent, pagina 2
Toleranță creștinească
Corupții azi îi "acceptăm"
Chiar dacă nu ne sunt pe plac
Să-i ierte Domnul ne rugăm
Deși-i știut cât rău ne fac.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sa te intorci la mine
Azi,
Mâine,
Sau, chiar mai târziu
Să vii, să-mi spui
"Te-am iertat"
Și să mă iubești
Eu îți voi spune
Că te-am dorit
Și că am sperat.
Apoi sărutul meu
Va fi pecetea
Iubirii noastre.
Vom fi doar noi doi
Și o lume de care
Nu ne leagă nimic
Vom fi noi doi
Și o dragoste mare
Cum n-a fost
Și nu e....
.... să vii, și
[...] Citește tot
poezie de Virgil Mihaila
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pocăință
Cine-ar putea să te condamne
Că te căiești cu-așa ardoare?
Pentru păcatele cu doamne
Azi e firesc să ceri iertare.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertare
Am învățat din viață că omul mai greșește,
Știi am greșit și eu așa ca orice om,
Și am aflat în lacrimi că omul mai plătește,
Atunci când ființa dragă pe veci îl părăsește,
Și stă gustând pamântul asemeni unui pom.
Și sunt conștient iubire că am greșit enorm,
Accept și nu contest că tu m-ai pedespit,
De două luni de zile eu nu mai pot să dorm,
Și nopți în după-amieze pe toate le transform,
Dar azi îți cer o șansă să-ți fiu din nou iubit.
Și nu sunt ipocrit, nu scriu să mă amuz,
Îti scriu să întelegi că tare rău îmi pare,
Am fost poate și prost dar poate și confuz,
Dar nu revin la tine cu gândul să mă scuz,
Ci azi mă-ntorc la tine ca să îți cer iertare.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacrificiul conferă credibilitate. Sacralizează. Dacă Iisus era iertat, și nu Barnabas, azi nu era nici urmă de creștinism.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Spre Tine, Doamne
Spre Tine, Doamne azi ridic
Cu umilință glasul meu
Și-n chip de rugăciune-Ți zic:
- Ajută-mă, că-mi este greu...
Greșit-am, Doamne peste fire,
Greșit-am la pământ și cer,
M-am complăcut în amăgire
Dar în iertarea Ta încă mai sper!
Asemeni cu tâlharul de pe cruce,
Îmi recunosc în ultim ceas căderea
Și Te implor, Iisuse dulce,
Să-mi dărui cum știi mângâierea...
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mea culpa, vis-a-vis de femei
Azi, recunosc că-s vinovat,
Ce-am prins, vă jur, în ciurul sitei,
Eu, niciodată n-am iertat,
Că nu am rezistat... ispitei!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durere de mamă
Cum stai lângă cruce
Maica Preasfântă
Plângând pe Fiul iubit!
Încerc să trăiesc
Durerea de mamă
Ce-și vede singurul fiu
Răstignit.
De este durere mai mare
Vor spune pietrele reci
Căci fiul e tot pentru mamă,
Durerea e-aceiași în veci.
Azi ca și atunci, lânga cruce,
Fațarnic iertăm,
Tot fățarnic iubim.
Găsim un creștin
Cu mai multă credință
Și-n Vinerea Mare
Îl răstignim!
poezie de Dorina Stoica din De la poezie la rugăciune (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 40
Ia-mi tot ce am, iubitele, iubirea,
Vei fi mai mulțumit decât ai fost?
Nu, dragul meu, căci toată fericirea
Ți-am dat-o eu și ai avut un rost.
Dar dacă-mi vrei iubita, nu iubirea
Nu te condamn fiindcă profiți de ea,
Dar ai greșit lăsând ca amăgirea
Să facă azi din tine tot ce vrea.
Hoț blând, m-ai jefuit, dar iert greșeala,
Deși îmi furi din sărăcia mare,
Însă iubirea știe că sminteala
De la cel drag te doare cel mai tare.
Malefice plăceri de oameni pătimași...
Dar eu mai bine mor, decât să fim vrăjmași.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil iubit
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii din nou printre străini
în peșteră pe paie reci
Tu iarăși capul Ți-l apleci.
-Dar astăzi magii nu mai vin
și nici păstori să-Ți cânte lin,
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii străin printre străini...
Copil iubit cu chipul blând
Te naști și azi ca oarecând
de mii de ani în chip sărman
Tu vii în lume an de an.
Și știi că cei ce-Ți cântă azi
scuipa-vor mâine-al Tău obraz
și totuși Tu Copil preablând
cobori ca anii rând pe rând.
Demult, cu suflet plin de dor
Te-ai coborât de mila lor-
în ieslea rece-ai fost culcat,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adormit-au zeii
Adormit-au zeii-n ceruri
Și niciunul nu mai poartă
Grijă pentru omenirea
Ce trăiește mai mult moartă.
Și-au luat cu toții fața,
Cred, scârbiți de-a' noastre fapte,
De la cela ce se crede
Singur, nevăzut în noapte.
Astăzi știu sigur că Zeus,
Budha și cu Afrodita,
Mohamed și chiar Hunab Ku,
Zalmoxis și cu Damkita,
Moise, Allah și Mesia
Au lăsat cu toții garda.
Nepăzită, neînfrânată,
S-a rupt prea devreme zgarda.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sonet
M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine,
Copilul visător de altădată!
Mă simt plutind privirea mea-nsetată
Se pierde-n orizonturi largi, senine.
De-acum, ispititori, în van mai cată
Viclenii ochi... îi știu atât de bine!
O, nu mai tremur când mă uit la tine,
Și azi te iert, căci rana-i vindecată.
Iar visul tău ca pânza Penelopii
Se țese ziua, noaptea se distramă...
Noian de întuneric ne desparte!
Zădarnic zâmbitoare te apropii,
Și glasul tău tremurător mă cheamă
Tot mai străină-mi ești, tot mai departe...
sonet de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raport către Mihai Viteazul
Și nu mai sunt în câmpul nostru roade,
Și-abia visăm lumina unei pâini,
Craiova te așteaptă, Voievoade,
Să-ți dea puterea neamului în mâini.
Românii cei mai aprigi fac de gardă,
Spre vindecarea fiecărei răni,
Octombrie, lumină revanșardă,
Și tulburelul spumegă în căni.
Viteazule, tu să ne ierți de toate,
Că zgribuliți intrăm între coperți,
Dar gângăveli, trădare, lașitate
Nu-ți cerem și n-ai dreptul să ne ierți.
Și parcă n-au trecut, atâția, anii
Și e nevoie iar de-un braț bărbat,
La fel de greu o duc și azi țăranii
Și granițele s-au fragilizat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul meu
Când am fost ură am fost mare,
Dar astăzi, cu desăvârșire
Sunt mare, căci mă simt iubire,
Sunt mare, căci mă simt uitare.
Ești mare când n-ai îndurare,
Dar te ridici mai sus de fire
Când ți-este inima iubire,
Când ți-este sufletul iertare.
Știu: toate sunt o-ndurerare,
Prin viață trecem în neștire,
Dar mângâierea e-n iubire,
De-ar fi restriștea cât de mare,
Și înălțarea e-n iertare.
rondel clasic de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor, Rondelurile pribege (1927)
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Înviere de toate zilele
O înviere e pretutindeni, pe drum
și-n lumina deșteaptă.
Ochii mi se deschid umezi, și sunt împăcat
ca fântânile din imperiul lutului.
Trecătorule, oricine-ai fi,
ridică și tu peste mine mâna ta dreaptă.
Astăzi n-o să mai cert nici o ființă,
nici pietrele, nici oamenii, nici buruienele.
Sunt în mijlocul privighetorilor. Învie străbunii?
Rugăciunea de-atâtea ori începută
mi se sfârșește și zic:
Tată, te iert că-n adânc
m-ai semănat între brazdele lumii.
Ziua vine ca o dreptate făcută pământului.
Flori peste fire de mari
îmi luminează din larg -
aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regrete
Chiar nu -nteleg unde gresesc,
Dar va fi bine, iti promit,
Inchei, si n-am sa-ti mai soptesc,
Iubirea ce te-a plictisit.
Cauti motive in orice,
Eu unul spun ca sunt pretexte,
Ieri imi vorbeai de dragoste,
Azi mi te scuzi prin doua texte.
Si imi vorbesti asa urat,
Cum poti sa fii atat de dura?
Ti-am dat iubire, doar atat,
Si uite tu ce scoti pe gura...
Stai linistita, eu trec peste,
Sunt victima a multor fete,
La tot ce-a fost si nu mai este,
Sa nu-ndraznesti sa ai regrete.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare
Din candelabre de cristal se-aude-o șoaptă,
E tânguitul unui vis aprins și dus la groapă.
E liniștea ce vine după cea mai grea uitare,
Sau e blestemul unei iubiri ce încă doare.
Acum castele în ruină adună spirite din moarte,
Ce râd încă de noi și de durerea ce încă ne desparte.
Treceam mai ieri pe-acolo făcând o sfântă cruce,
Necunoscând că azi blestemul singură l-oi duce.
M-ai învins durere și mi-ai impus cu vicleșug uitarea,
Și mi-ai luat tot ce-am avut tumultul și visarea,
Acum mă lupt să fac cărări pe ele să pot merge,
Și nu găsesc pe nimeni tristețea să-mi deslege.
Așteaptă-mă viață, ajută-mă în suflet să-ți pătrund
Să uit durerea toată să-mi construiesc alt gând.
Să caut meritata și mereu chemata-mi soartă,
Și să încep cu toate-acestea viața înc-odată.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (februarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pater noster
Pater noster în creștere slabule
căruia îi trimitem incunabule,
azi îți traduc urlând: să fie-îți cer-
precum pe pământ și în cer,
de-aproape lumina să ne arate
pe brânci în genunchi și pe coate!
cu sfinți între noi, cu atâția experți,
totu-i perfect-ce greșeli să ne ierți?
cât să fim alții care pe alții imită?
ia hleb și te dezvoltă și du-ne în ispită!
nu-i loc pentru mulțime pe scaunul divin-
de vrei să te urmăm, fii diavolul! amin
poezie clasică de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Tată, o, Tatăl meu din Ceruri,
Îmi plec azi inima în Fața Ta
Și sufletu-mi smerit Te roagă
Ai milă de ființa mea!
Isuse, Tu, Cel ce
Pentru mine Te-ai jertfit
Ai milă de-ale mele lacrimi
Și de-al meu suflet greu lovit!
Dă-mi, Domane, azi răbdarea
Ce Tu-ai avut odat
Când ai murit pe cruce
Și ai tăcut, deși nevinovat!
Dă-mi, Doamne, azi credința
Prin care Te-ai jertfit
Și-ntreaga omenire
Prin ea ai mântuit!
[...] Citește tot
poezie de Daniela Loga
Adăugat de Daniela Loga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bulgăre de ceară...
Ai vești despre iubirea mea dintâi?
Am întrebat sfioasă într-o seară...
Mi-am pus la tâmplă palma căpătâi
Și-n inimă... un bulgăre de ceară...
Și m-a durut atât când am aflat
Că a plecat tăcut să înfrunte soarta,
Că după ani și ani nu m-a iertat
C-am ferecat și inima... și poarta...
O nouă viață tristă și-a clădit
Și-n paralel am mers pe-o altă cale
Dar azi cu rouă ochii i-am clătit
Și mi-a cântat vioara cânt de jale
E prea târziu și toamna a venit
Iar viața mea înspre apus coboară
Și-am să trăiesc... cât este de trăit
Purtând în piept... un bulgăre de ceară...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iertare și prezent, adresa este: