Citate despre insomnie și suflet, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la insomnie și suflet, dar cu o relevanță mică.
Nopți albe
Ar trebui să-i mulțumesc,
Nu să-i port pică insomniei,
Când alții dorm, eu mă trezesc,
Și vamă dau melancoliei.
Tot mă frământă gânduri sumbre,
Arzându-mi sufletul de tot,
Mă uit pe geam la negre umbre,
Aș vrea să dorm, dar nu mai pot.
Și scoici mărunte-adun cunună
Pe malul mării gol, pustiu;
Privesc un val bătut de lună,
Învolburat și auriu.
Iar plopii zvelți de lângă stânci,
Înalți soldați scoși la paradă,
Pe apă lasă umbre lungi,
Iar jarul lunii stă să cadă.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebunul și soldatul
Nebunul își spală zilnic cămașa de forță
cu periuța de dinți din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gingașe ale superiorilor
ambii siliți de insomnie
nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică și plină cu ținte de aur
halește în neștire pilitură de nervi oxidați
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăși dinții de lapte
își pensează barba c-un clește steril
de teamă să nu-și infecteze fanteziile
soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de porțelan
clămpănene sub jetul înjurăturilor
caporalul îl lovește cu bombeul peste meclă
[...] Citește tot
poezie de Lucian Alecsa din Nord. Antologia poeților botoșăneni de azi (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu
Rănit într-o confruntare de vise, cu o armă
Mă retrag stingher în agonie
Într-un colț de noapte ce nu vrea să adoarmă
Suferind probabil de o veche insomnie.
Cu atâtea gânduri la capul unei idei
Mă retrag treptat din viața voastră
și nu mai bântui ale sufletului alei
Nu vă mai tratez existența sihastră.
De aceea poemul meu este sigilat
Ca un vers cioplit pe fluierul de soc
Ca un vis înfierat pe cerul dantelat
Ca un înțeles pierdut pe fundul unui doc.
De aceea mai pun o virgulă la versul nescris
Cu cerneala nopții care mă asfixiază
Se pare că poezia mă chinuie și-n vis
și sufletul mi-l modelează
Probabil mă pregătesc pentru paradis.
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebunul și soldatul
Nebunul își spală zilnic cămașa de forță
cu periuța de dinți din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gigașe ale superiorilor
ambii siliți de insomnie
nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică și plină de ținte de aur
halește în neștire pilitură de nervi oxidați
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăși dinții de lapte
își pansează barba c-un clește steril
de teamă să nu-și infecteze fanteziile
soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de poțelan
clămpăne sub jetul înjurăturilor
caporalul îl lovește cu bombeul peste meclă
[...] Citește tot
poezie de Lucian Alecsa din Nord (4 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia Nichita
In memoriam Nichita Stănescu
Scrijelind pe creierul meu pulsul aripii,
altoind sufletului muguri din lumina rodnică,
POEZIA NICHITA îmi umple setea de cuvânt
cu șoapte fierbinți, spre a-mi țipa zborul.
Ducându-mi umerii viselor spre împlinire,
sprijinind scara mântuirii prin Cuvânt,
clopote de VERS NICHITA bat în tâmplă
cu insomnia îngerilor, a trezire perpetuă.
POEZIA NICHITA este icoana ochilor mei,
ce uită irisurile încremenite, a nu strivi uimirea,
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub semnul tău
Fantomatic trece umbra ta prin lume
Adunând în urma-i visurile toate,
N-a bătut în poartă, simplu, cum se bate...
S-a-nsemnat pe suflet cu tăcutu-i nume!
Orologiu țipă cerându-și tainul,
Miezul nopții iaca crapă pe jumate;
Viața despletește peste noi păcate,
Pe nerăsuflate le sorbim veninul.
Pasul meu e mic... aripi de lumină
Peste gând te poartă-n albe insomnii;
Am rămas pierdută-n lumea celor vii
Așteptând o umbră ce n-o să mai vină...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara de polen
Pe freamătul cântecului de păsărele,
Pe câmpul cu ape și umezeală de vânt,
Vorbește luna prin crudele rămurele
De un suflet gingaș, neînțeles cuvânt;
Se clatină, părând că, nu mai încape
Un gând ce geme, atins de-albastru cer,
Își pierde pasul în dulcea insomnie
Ce-aprinde farul dragostei-mister;
Inimi valsând gustă din fluviul din Eden,
Trupuri înmiresmate de flori de iasomie
Se contopesc în primăvara de polen,
Adună din floarea vieții, fascinanta magie.
poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxuri de poet
să decojești răspunsurile de aparențe
adesea cu prețul insomniei
să nu suferi de nimica și să ai sufletul sfâșiat de lipsurile altora
să taci
și vuietul gândurilor tale să sperie chiar și țânțarii care îți râvnesc sângele
să auzi cum trece viața dinspre carne înspre pietre
să simți îmbrățisările morților tăi
în mirosul de după ploaie al pământului
să fii o epavă amoroasă și cu toate astea să se ancoreze de cuvintele tale
alte naufragiate suflete
să îți permiți întotdeauna să donezi bucăți din tine
indiferent dacă tu ai sau nu ce pune pe masă
să privești lumea printr-un hublou prin care până și hoiturile
par să aibă în ele ceva miraculos
să fii porțelanul pe care îl poate sparge numai gândul promiscuității
să fii asamblarea limbii tuturora
să fii toate lacrimile
plânse și neplânse
revărsate într-un vers...
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnie
Dumbrăvile gândirii le colind,
Orbecăind prin smârcurile ei...
Cătând să aflu unde, cum și când
S-au dus de-a berbeleacul anii mei.
Au doară, nu sun eu puștanul care
Cu ochii limpezi și cânepiu păr,
Visa să-ajungă, dintr-odată, mare
Ca-ntreaga lume s-o ia în răspăr?!
Să săvârșească, plin de idealuri,
Mărețe fapte, pentru cei din jur...
Azi, mă izbesc, buimac, de-a-vieții maluri
Și fiecare zi de-abia o îndur.
Nu știu de ce, tocmai în noaptea asta,
În care cerul plânge liniștit -
Așa, deodată, m-a lovit năpasta
De-a mă întreba, cam unde am greșit?
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Despre cum ni se schimbă starea de spirit când avem bani
Motto: "Necazul cel mare e că Dumnezeu a făcut prea puțini bani!" (Heinrich Heine)
Ani de zile eu n-am băgat de seamă
Care e cea mai teribilă dramă
Ce anume roade, ca un vierme la rădăcină
Biata ființă umană, până când o termină.
Ne uscăm pe picioare, n-avem chef de nimic
Universul ni se pare din ce în ce mai mic.
Ne zbatem ca șoarecii-n cușcă
Ne este rușine, mai tragem o dușcă.
Dăm telefoane, ne facem curaj
Pentru un mic împrumut punem totul în gaj.
Dar specia umană s-a sălbăticit
Prietenii cei mai buni au fugit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenaclu nocturn
în aula nopții particip la cenaclu
citesc poeții cu zvâcniri stelare
sparg poarta cerului cu un șperaclu
să curgă lumini peste gânduri bizare.
atâtea iubiri s-au aprins pe cer
ca niște luceferi cu nimbul de aur
poezia inimii o ador o prefer
îi așez pe tâmple cununa de laur.
poeți ai insomniilor ample supreme
își pun pe tavă sufletul inspirat
din ei se revarsă valuri de poeme
timpul le acaparează ca un pirat.
slove de diamant încrustate-n vreme
lucesc la gâtul nopții rare diademe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegorie
sub pleoapa nopții plânge un cobzar
cântecul stelei s-a înecat în val
și-a zidit eșecul într-un os de zar
poartă masca fericirii la carnaval.
după lacrimi amare zâmbete răsar
cearcănul insomniei l-am ascuns sub fard
prin sufletul meu gonește-un armăsar
caută în mine spiritul de bard.
se hrănește numai cu jar și ovăz
îmi poartă zborurile în necuprins
valuri de lumină curg din văz
o stea din Carul Mare l-a aprins
uniți pe vecie ca lacătul și cheia
el îmi e bărbatul eu îi sunt femeia.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine?!
Cine despre sine toate știe,
Când îi pare viața-i veșnicie?!
Cine după insomnii stridente,
Gustă-n tihnă clipele prezente?!
Cine-adună roua din câmpie,
Fără sub tălpi goale spini să fie?!
Cine-n zile-ploi, sau nopți cu lună,
Din nori negri raze nu adună?!
Cine sufletul la trup de-mparte,
Poate scrie-n tihnă a lui carte?!
Cine-i gata pregătit de moarte,
Când să mori înseamnă-a fi departe?!
Cine copleșit de nostalgie,
N-ar mai vrea o zi tânăr să fie?!
Cine-n ceasul din amurgul vieții,
N-ar râvni sărutul dimineții?!
poezie de Mihaela Banu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz și agonie
picură dragostea din cerul albastru
ca ploaia fericirii semn de seninătate
cu visul meu de dor cuprind un astru
care nu mă trădează nici nu are păcate.
e târziu în noapte iar am insomnie
trec prin mine sentimentele bizare
trăiesc momente de extaz și agonie
slove de suflet își iau zborul în zare.
născută din cenușe ca pasărea rară
speranța sapă-n mine pănă la temelie
ține moartea departe în cuget este vară
mă învălui cu mireasma de camelie.
o minune în noapte vreau să apară
din condei curg lacrimi de melancolie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări
În noaptea cu mulți nori
S-o stea înaripată,
Când nu poți să zbori
Ai iubit vreodată?
În noaptea de insomnie
Cu sufletul pe dos
Și iz de iasomie,
Ai iubit frumos?
În noaptea înnorată
Cu vânt și fulgi de nea,
Ai iubit vreodată
Ce nimeni nu iubea?
În noaptea încărcată
Cu amintiri ce vin
Într-o lume complicată,
Ai iubit un străin?
[...] Citește tot
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnav de dor... de oameni!
Nu luați în seamă starea mea actuală,
Eu sper, să mă fac bine în curând
Tristețea, sigur, e și ea o boală
Care se manifestă, deseori, plângând.
Cu ochii roșii de-o neagră insomnie,
Cu-obrazul tras de grijă și tumult,
Eu mă gândesc la voi, cu poezie
În care vă iubesc, atât de mult.
Mă tremură nopți adânci de veghe
Și nu-mi găsesc liniștea deloc,
Dar îmi port gândul, cămașa mea de zeghe
La voi în suflet, cel mai tainic loc.
Nu vreau pastile, nici vinul cel amar,
Nici pâinea nu-mi încape-n gură,
Vreau să vă fiu, în suflet, felinar,
Un cântec dulce, în lumea ca de zgură.
[...] Citește tot
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu mai calci pe versuri!
Te răsucești prin mine, insomniac notoriu-
Ți-am pus hamac de versuri să-ți fie somnul dulce,
Dar tu te-mbeți cu sânge, sugând aleatoriu
Din orice poezie ce-n lacrimă se frânge.
Puteai să-ți lași la ușă, bocancii plini de ținte-
Mărșăluiești prin mine, soldat la datorie.
Eu îți deschid fereastra spre inimă, cuminte,
Dar, nu călca pe suflet, că nu-i butaforie!
Țintești de după atrii, șuvoaiele de viață-
Călău ce ține moartea în brațe ca pe-o divă.
În straie de-ntuneric, tic-tac-urile-ngheață,
Când îți reverși în mine, pornirea primitivă.
Oprește-te din fugă, mă doare-un vers de vară!
Dar, cum să vezi tu vara, în echipaj de luptă?
Te-aștept la o țigare, pe prispa dinspre seară,
Când, un amurg de tine, din mine se înfruptă.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe ramul poeziei
înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
șoaptele înfloresc pe buze sărutate
cu versul am învins năpasta amneziei
gânduri ca fluturii zboară în libertate.
ascund insomnia în poala fanteziei
și nopți nedormite îndelung descântate
înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
șoaptele înfloresc pe buze sărutate.
conserv în suflet refrenul freneziei
o să-l cânt la stele sublimă pietate
mă îmbrac în lumina caldă a curtoaziei
amprentând viața cu profunde citate.
înmuguresc cuvintele pe ramul poeziei
șoaptele înfloresc pe buze sărutate.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirala unui declin
Trup fugarnic de
vestală,
melodie vegetală,
respiri viața florilor
și gândul culorilor,
falnic, duci până
la Cer
esteticul efemer
simbol al vremelniciei
și al vidului mental,
eroarea insomniei
paradox fundamental!
Clipe sumbre, turbulență,
voluptăți prin excelență,
lunecare-n Infinit,
nadir tandru și zenit,
siluirea timpului,
în cordul Olimpului,
lăuntricul poeziei,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe patul insomniei
s-au agățat scaieți de hainele tăcerii
pe suflet mi-a crescut imperiu de cuvinte
dar eu mi-am cumpărat mirajele plăcerii
să simt mereu iubirea pură și fierbinte.
în neguri de răscruci caut poteci admise
spre stelele care vorbesc de frenezie
fantasme abstracte bântuie prin vise
calea eternității trece prin poezie.
pe bolta tâmplei cresc vlăstari de crini
în zâmbetele mele îngeri au adormit
canari de bucurie pe crengi de mandarini
îmi cântă serenada timpului trăit.
mă răsucesc în mine ca prin bizare spații
pe patul insomniei aștept verzi inspirații.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre insomnie și suflet, adresa este: