Citate despre iubire și înfrângere, pagina 2
Demonul
Mă jur pe-ntâia zi a firii
Mă jur pe ultimu-i azur
Pe blestemul nelegiuirii
Pe veșnicul adevăr mă jur
Mă jur pe chinul prăbușirii
Pe sacrul biruinței dor
Mă jur pe clipa întâlnirii
Pe-amenințarea despărțirii
Pe visul meu nepieritor
Mă jur pe duhuri, pe înfrângeri
Pe goana lor din loc în loc
Mă jur pe veghetorii îngeri
Vrăjmași cu paloșe de foc
Mă jur pe iad, pe cer, pe fire
Pe tine jur, ca să-mi rămâi
Mă jur pe ultima-ți privire
Mă jur pe lacrima-mi dintâi
Pe răsuflarea-ți ce-n tăcere
Revarsă-al buzelor prinos
Pe parul lung și mătăsos
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Despre iubire
Când iubirea copleșitoare vă face semn, urmați-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile ei sunt aparent grele și prăpăstioase,
Și când vraja paradisiacă vă cuprinde cu aripile ei angelice,
supuneți-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,
Iar când iubirea transfiguratoare vă vorbește și o
simțiți profundă și divină, dați-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea să vă sfărâme visurile himerice,
asemenea vântului din miază-noapte care vă pustiește grădinile.
Fiindcă, precum iubirea vă încunună,
adeseori tot ea trebuie să vă și crucifice.
Precum vă face să creșteți mult mai repede și îmbătați de fericire,
Tot ea trebuie să vă și reteze uscăciunile
și să vă distrugă cât mai repede răutățile și egoismul.
Precum ea vă ridică îmbătați de bucurie,
până la înălțimea voastră ideală,
alintându-vă cu o dumnezeiască gingășie
ramurile cele mai fragile care freamătă
[...] Citește tot
poezie celebră de Khalil Gibran din Profetul
Adăugat de Melinda
Comentează! | Votează! | Copiază!
A te ruga înseamnă a vorbi cu Dumnezeu. Dar, despre ce?... Despre El, despre tine: bucurii, tristețe, succese, înfrângeri, ambiții nobile, preocupări zilnice, slăbiciuni... Mulțumiri, recunoștință și cereri: iubire și ispășire. În două cuvinte: să-L cunoști și să te cunoști, adică: sfântă intimitate.
citat din Sfântul Josemaria Escriva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 73
Te uiți la mine - toamna m-a înfrânt
Și frunzele uscate au căzut
Doar câteva pe ram tremură-n vânt,
Nu mai sunt păsări, corul a tăcut.
În mine vezi lumina din amurg
Când soarele e jos, la asfințit,
Dar noaptea care vine cu mult sârg
Ca moartea totul a pecetluit.
În mine vezi arzând un foc mocnit
Pe-a tinereții lui cenușă gri
Ce pare-un pat ce-a fost de ea hrănit
Pe care-acum un vârstnic va muri.
Iubirea-ți va spori când mă privești,
Dar ce iubești, mai bine părăsești.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea pierdută
Iubirea-mi e pasărea c-o aripă frântă
Ce șchioapătă cerul și plouă cu lacrimi
Și-o doare, tot plânge, se simte înfrântă
Și invocă moartea să scape de patimi.
Vânturile-o poartă peste munți și ape
Gândurile-o dor și visele-i sunt crude
Speranțele moarte-au început să-i sape
Un mormânt în norii-n care se ascunde.
Înfruntă furtuna din ce în ce mai rece
Razele de lumină nu se mai văd de nori,
E toamnă târzie și-o lovește când trece
O frunză ce-ntreabă de-un plop prin călători.
Coboară-mpreună pe joase tărâmuri
Se reazemă de scoarța unuii vechi arțar
Și privesc prin zarea bătută de vânturi
Către-al dragostei nevăzut hotar.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce dulce-ngenunchere!
Sub brațele iubirii, înfrântă e voința
Chiar dacă-ți spui întruna: nu-i bine ce se-ntâmplă
Se sparg în cioburi gânduri, se năruie credința
Și inima pulsează în venele din tâmplă.
De îi refuzi accesul, mai tare te pătrunde
Și scormonește-n tine dorințele-adormite
Te resemnezi, sub ploaia albastrului, și unde
Să te ascunzi de ochii ce te privesc, iubite?
Și-ngenuncherea doare, dar ce durere dulce,
Când brațe te cuprind, să-ți simtă-nfiorarea!
Și gura mea, flămândă de tine, îți seduce
Ultima moleculă ce-mi cere îndurarea.
Abandonează-ți trupul și mintea lângă mine!
Știu să iubesc demonic, pe flacăra de maci;
Dar, de ești lângă mine, de drag mă voi abține,
Înfrânt de-a mea iubire, iubește-mă și taci!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Religiile nu trebuie să-i separe pe oameni, căci conflictul dintre ele nu reprezintă altceva decât o înfrângere a umanității și a iubirii.
citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Montségur
Eugen Dorcescu
Montségur
Mirelei-Ioana
Revăd, ca-n vis, natalul Montségur,
Biruitor în orișice înfrângeri.
Ce puri eram! Eram atât de puri,
Încât păream mai îngeri între îngeri.
Desprinși de lume, rupți de elemente,
De apă, de văzduh și de pământ,
Ne-am fost iubit aievea-n trup și-n gând
Și-am ignorat vrăjmașu-așezământ
Al omenirii pururea demente.
Când am aflat că totu-i doar un joc
Și sacrul munte însuși e-o fantasmă,
Îți amintești? Ne-am aruncat în foc,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Dorcescu din revista "Vatra Veche", nr. 6, 2020 (27 aprilie 2020)
Adăugat de Eugen Dorcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Canonul iubirii
La început a fost alegerea.
Cum deosebești diavolul de înger?
Folosul și iubirea dușmani neîmpăcați.
Pasiunea este vicleană ca o felină.
Ce este o relație? Nimic, fără iubire.
Metafizica se evaporează la focul iubirii. Orice retorică moare.
Teama își are locul ei.
Înainte și după iubire tot iubire este.
Iubirea și eternitatea nu au nimic comun.
El este ea, ea este el, o vreme dispar amândoi.
Iubirea și arta memoriei.
Faust a disprețuit iubirea- aceasta a fost drama.
Freud a considerat iubirea obiect de studiu.
Kafka nefericitul îndrăgostit.
Prietenie ce dăinuie nu mai este iubire.
Mortul nemuritor și viața ca o secundă.
Îndrăgostitul un pește cu aripi caraghioase.
Nu poți înfrânge nebunia într-o singură zi.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice om care se consideră înfrânt, deznădăjduit, secătuit de resurse, să se molipsească de curaj de la mine. Aveam un condei care zgâria, o sticlă de cerneală și hârtie singurele mele arme. Și am turnat tot ce mi-a trecut prin cap, fie că avea sens sau nu. Îmi spuneam iar și iar că dacă un bărbat ca mine iubește, din toată inima lui, o femeie, dacă e gata să-și taie urechile și să i le trimită prin poștă, dacă o să-și scurgă sângele din inimă și o să-l pompeze pe hârtie, dacă o s-o satureze cu nevoia lui și cu dorul lui de ea, dacă o s-o asedieze până-n pânzele albe, femeia nu va putea să-l respingă. Bărbatul cel mai urât, cel mai nevolnic, bărbatul cel mai lipsit de merite trebuie să triumfe dacă e gata să-și dăruiască și ultimul strop de sange. Nicio femeie nu poate rezista în fața darului iubirii absolute.
Henry Miller în Sexus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de îngeri
La malul unui gând corăbii-au ancorat,
Cu vise, amintiri, regretul ne-ntâmplării,
Suspin de mac suav, în taină m-a chemat,
Cu șoapte de petale, în portu-nchipuirii.
Sunt un Pescar de vise, țes stele de iubire,
Cu fire aurite-mpletite-n trei nuanțe,
Credință, prietenie, magii de bucurie,
Îngemănând buchete din raiul cu speranțe.
Frâng umbre și neliniști, opreliști blestemate,
Tai sforile sortite să țină-n noduri vise,
Iubesc fără tăgadă și dincolo de moarte,
Înving canoane-absurde și legi de nimeni scrise.
Când înrobiți de dor, confuzii și destin,
Îndoliați de toamne, în ploi de amăgire,
Înfrânți de câte-o vină, de-o aripă te țin,
Risipă fac de lacrimi, iubindu-te-n neștire!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa (2 aprilie 2014)
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
În momentele când iubirea te doare, fiindcă ea cere prea mult, eliberează-te prin alte metode, prin alte căi. Aleargă fără țel pe străzi sau prin păduri și risipește-ți prin fugă obsesia imposibil de realizat. Cheltuiește-ți, în fiecare pas, un sărut din miile pe care ai fi vrut să le dai și, în progresul oboselii, uită de toate femeile pe care iubirea ta ar fi vrut să le îmbrățișeze. Săruturile să se desprindă din tine ca petalele dintr-o floare de toamnă. Și risipirea acesta să nu semene unei înfrângeri și niciunei renunțări, ci miile de sărutări să însenineze viața cu atâtea zâmbete, cu câte tristeți ea a întunecat-o.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de cosmina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Așteptări târzii
Te-aștept în gara unde ieri,
Printre bagaje, trenuri goale,
Tu ai plecat spre nicăieri,
Eu rătăcind prin lumi duale.
Am scris pe suflet cu uitare
Zi după zi, rând peste rând,
De stau ticsite acum sertare,
Nu te găsesc măcar în gând.
De ce te-aștept? Să-ți spun atât:
De te-am iubit, azi a murit,
Ai fost de îndoieli înfrânt!
Ce vreau să-mi spui? Că ai greșit!
Deși nu cred c-ai să mai vii,
Să-ți recunoști atâtea vini,
Când mai sosesc trenuri târzii
Mai sper să fii, printre străini!
poezie de Angelina Nădejde (2 iulie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Nu-mi amintesc nimic
Ne risipim iubirea-n refrenele tăcerii,
Se tânguie frunzișul în zbateri de-asfințit,
Te-nchid fără regrete în templele uitării,
Cântăm azi partitura durutului sfârșit.
Purtăm în suflet arii din lacrimile verii,
Sub pleoape, stropi de rouă, se uscă liniștit,
Azi te privesc cu ochii prin ceața depărtării,
Îmi ești străin, o umbră, de vise pervertit.
Ce vrajă ne-ar aduce din nou ca altădată
Când fluturi fără vină s-au stins înfrânți de ploi?
În suflet rest de vară, o boală mai ciudată,
Cu amintiri confuze și toamne între noi.
Îmi trec așa-ntr-o doară clipite dintr-un ieri,
Prezențe îngropate, fantasme de nisip,
Un zâmbet nevăzut, nedescifrate seri,
De noi și-a ta iubire, nu-mi amintesc nimic!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taci inimă...!
Nu știu s-o fac acum să tacă,
Inima mea, ce mult mai plânge...
Viața mi-a devenit opacă
Iubirea lipsă, mult mă frânge...
Și lupt cu mine să prind zborul,
Să pot zburda spre ape line...
Din suflet mi se zbate dorul,
Acel ardent dor despre tine...
Taci inimă! Și nu-mi mai plânge!
El n-a știut a te iubi...
Nu a știut verbul "învinge",
Să îl aplice... pentru a fi!
Și lupt în fiecare seară,
Când gânduri cântă către mine...
Lumina inimii, amară
Căci îmi lipsești și nu mi-e bine...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asfințitul
Întunericul se întinde din asfințit,
Și îmi strecoară umbra pân' la piciorul tău,
Culorile sale se -neacă în mine, nefericit,
Știu că-i ultima noastră clipă și îmi pare rău,
Cu-adevărat eu te-am iubit...
Amintirile vor fi mereu prea triste,
Și mi-aș dori să le uit pe toate,
Cumva și asfințitul nu și-ar dori să existe,
Martor acestor lacrimi ce ți le-ntind în spate,
Inim-ar vrea să mai insiste...
Ai fost mereu atât, atât de bună,
Și chiar de-acum îți pare prea târziu,
Nu părăsi lumina, nu fi precum o lună,
Nu fugi-n întuneric să nu pot să te știu,
Nu fi motivul nopții ce vine de nebună...
Oprește asfințitul, eu nu vreau să dispari,
Cerul serii pare că vrea să mă înece,
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbim despre bieții înfrânți, cei fugiți. Singur c-un radio, țin mâinile sus. Bine-ați venit, voi ce inima-mi stingeți. Bine-ai venit, prieten, iubit, ce lipsa mi-o simți cum te-ndrepți spre sfârșit.
Leonard Cohen în Frumoșii învinși
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un aviator irlandez își simte moartea
Știu, îmi voi întâlni soarta curând abrupt,
Undeva-între norii albastrului ceresc;
Nu îi urăsc pe cei cu care lupt,
Pe cei pe care-i apăr nu-i iubesc;
Din Kiltran Cross eu am venit mai ieri,
Irlandezii mei sunt toți săraci, se știe,
O înfrângere nu le-ar aduce pierderi,
Nici victoria mai multă bucurie.
Nu lege, nici plată mă fac să lupt,
Nici public nici aplauze și flori,
Sunt condus doar de-al sângelui tumult
Când singur zbor departe, printre nori;
Am cântărit tot, am judecat tot,
Anii ce vin n-au însemnătate,
Anii trecuți nu merită un zlot
Cât această viață,-această moarte.
poezie clasică de William Butler Yeats din Lebedele sălbatice la Coole, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preludiu
Topit în măști, din sonor în sonor,
Bucurat Amurg, și singur al toamnei,
Sufletul meu, pânză de corabie în soare,
Este marele pirat al acestui fior.
Vreau să iubesc furunzele, pașii alintând livada:
Zodier spurcat, alungă cirezile spaimei!
Vreau să iubesc odată ca iadul,
În mine focurile, în mine cascada.
Vântul acela viclean: Bucuria
Să mi-l aduci, tată, din vuietul toamnei.
Și iubind carnea și iubind ochii
Să nu mai ocolim, fiică a Obsesiei, haiducia.
Atâta fumegare pe veșteda apă, și noi iubim.
Un muncitor a tușit apropiat, înfrânt, și noi iubim.
Deschide fereastra, pământule, și ascultă:
Melodia grozavă a poemului acesta n-are tărâm.
[...] Citește tot
poezie clasică de George Meniuc (1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce a adus nou creștinismul în lume nu este nici iubirea, nici păcatul, nici pe Dumnezeu și nici măcar pe îngeri. Toate au fost înainte și oamenii au trăit și au murit cu ele. Dar ei n-au trăit și n-au murit cu voluptatea de a muri. Sub toate inimile creștinismul s-a instalat ca un spin. Și ele s-au dilatat de câte ori înțepăturile lui nu le atingea marginile. Căci petele roșii au fost totdeauna deliciul ascuns al creștinismului, și martirii lui n-au făcut decât să transfigureze cosmosul într-o mare de sânge. Ei au plâns lacrimi roșii, ca tot creștinismul de altfel. Sinistrul înfrânge sublimul în această religie de amurguri incendiare.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și înfrângere, adresa este: