Citate despre iubire și nisip, pagina 2
Dialoguri ale înțelepciunii
iubito, drumul spre înțelepciune
este drumul spre libertatea din noi înșine
drumul spre centrul ființei noastre
tu știi că cea mai prețioasă călătorie
este aceea către sufletul nostru,
către noi înșine, către nu se știe unde
călătorie ce o facem în singurătate și apoi în moarte
iubito, o singură îndoială, o singură greșeală
în dragoste, surpă totul în nebunie și extaz.
eu în viață am dorit fără măsură, fără răgaz
am îndrăznit fără măsură, am iubit fără măsură.
în primul anotimp am descoperit lumea,
în cel de-al doilea-vezi bine- m-am îndrăgostit de tine
în al treilea anotimp am reflectat la lucrurile toate
în al patrulea am plecat într-o călătorie fără bagaje
spre care dintre visele mele adunate, iubito?
m-am îndreptat spre ceea ce nu am trăit la timp,
și nu vom mai trăi niciodată nicicând
noi suntem ca un cântec etern
cântat cu ființa toată,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul care iubește lasă amprente de veșnicie pe nisipul timpului.
aforism de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Iubește
Iubește clipa trecătoare,
Eternul răsărit de zi,
Apusul sângeriu de soare,
Vântul hoinar de miazăzi!
Iubește macii din câmpie,
Clepsidra veche cu nisip,
Visul pierdut în veșnicie,
Iubirea ce nu are chip!
Iubește țărmul, depărtarea,
Adâncul mării necuprins,
Inima tristă și uitarea,
Scrumul iubirii ce s-a stins.
Iubește fiecare clipă,
Ochii în lacrimi ce au plâns,
Eternul fâlfâit de-aripă,
Durerile ce-n trup le-ai strâns!
poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopțile
Nopțile, când îmi amintesc iarăși de noi,
totdeauna pe întuneric și amenințați totdeauna,
îmbrățișați sub ghilotină mereu,
totdeauna obsedați de timp și de noapte,
hăituiți de umbre în care ne recunoaștem pe noi,
totdeauna ca în prima noapte a lumii
și totdeauna vorbind despre sfârșitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mări și de soare
și totdeauna pe acest nisip negru al nopții
fără să știm dacă mâine vom mai fi împreună,
totdeauna așteptând cuțitul ghilotinei să cadă,
totdeauna despărțirile,
totdeauna dragostea amenințată de alții
și de noi înșine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne luminează, când se ating, mâinile,
totdeauna înfricoșați că mâinile noastre
vor ajunge la capătul dragostei noastre
și totdeauna visând să ne iubim fără să știm
dacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea, cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem spune
Flacăra nu valorează nimic fără candelă,
candela fără rugăciune e o eroare a focului.
Cât de suav trebuie să fie cuvântul
care uneori are efect de păcat
din cauza insomniei,
înflorește întregul pământ,
candelă crescută la sânul icoanei pentru rugăciune:
prefă-mă din piatră
fluture de foc
să fiu de-o vârstă cu deșertul,
să urc din nisipuri prăbușite,
să iubesc,
să n-am dorința de a fugi
din calea soarelui -
mi-ai face curtoazia de a-l muta pe cerul meu?
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2019
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai lăsat visul drept iubire
trec prin mari trecători, trist, cu oase albe
de memorie-n pagini de nisip fierbinte, nescrise
și vai, inima pustiului meu cât de tare mă chinuie
căci adânc simt timpul cum trece prin mine
lacrimi picurate-n deșertul visurilor mele sunt urme
de amintiri trecute-n nopți de iubiri secătuite
acum furtuni se ridică ca semn spre cerul fierbinte
căci au trecut și poate, cu tine, niciodată n-or să mai fie
dar prin cețuri de praf și de pulberi și-n soare
văd imagini dublate-n unduiri de pure-albastre ape
și-n alb de zări înveșmântată cu triste-ntise brațe
te văd cum vii, tu, alb-albastră-n veșmânt de iubire
nisipul fierbinte din ochi, încet, începe a mi se prelinge
și lacrimile de nisip fierbinți lasă loc la vis, la fericire
încep să uit durerea pustiului de nisip arzător din mine
căci tu nu mai uitat și-mi lași, cel puțin visul, drept iubire
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru ea...
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un cer fara stele
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un castel de nisip
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un miraj in desert
N-as putea sa-ti spun la infinit,
Te iubesc, te iubesc, te iubesc.
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice dragoste care nu are la bază prietenia este ca un castel construit pe nisip.
citat din Ella Wheeler Wilcox
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învăț să respir apa între foc și îngheț
cum delfinii recită adâncul din oceanul neînțelegerii
bobul de nisip către vârful muntelui nu are cărare
nici scoica în care așez speranța
nu știe rostul măsurării timpului
dintre două stări de agregare precum un sărut
între prăbușirea cerului și răsăritul grâului
nu caut oul de zbor
nici măiastra de banal
doar cânt iubirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața trăită în iubire este o bucurie pentru fiecare grăunte de nisip din clepsidra.
citat din Betty Marcovici (iulie 2020)
Adăugat de Anghel Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lady Blues
m-ai învățat să dansez pe cerul înstelat și plin de speranțe fără temei,
pașii noștri au cutremurat carnea zeilor,
au răscolit amintirile tuturor amanților legați de promisiuni imposibil de respectat...
de mână cu tine, timpul s-a scurs cu totul altfel.
zilele au fost lungi iar nopțile incandescente, având gustul șampaniei amestecate cu sânge.
m-ai învățat să cânt în preerie când animalele își căutau pereche iar oamenii își alegeau mormânt.
vocea mea a răsunat puternică, ca un fragment din armonia absolută a durerii.
ploile au încercat să ne șteargă pașii ca un dușman fără scrupule, fără onoare,
cântecul nostru s-a așezat ca un covor fermecat între iubire și banal
iar moartea a plâns nefericită pentru că îmbrățișarea ei nu e de ajuns.
m-ai învățat să te iubesc într-un fel în care nu voi mai putea iubi pe altcineva.
cuvintele bluesului ne-au legat tinerețea de o cauza pierdută.
de aceea toamna vine cu miros de gutui ascunse în sânul tău
și frunzele își ascund culoarea departe de iubirea mutilată de timp.
la sfârșitul unei zile în care nu ești,
ridic un alt castel de nisip,
departe de tine.
poezie de Eduard Dorneanu (19 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino în brațele visului meu
Vino în brațele visului meu
Să ne îmbrățișăm o veșnicie,
Să fii un fluturaș ce zboară lin
Peste nisipul fără de câmpie,
Fără apă, fără pic de vin,
Cu ochii zugrăvind cerul senin.
Vino în brațele mele vis adevărat,
Noaptea strălucească-n stele,
Din dragoste izvor să ciugulim,
Zvâcniri de dor peste vâlcele,
Sentimente dulci noi să trăim
Din viața sfântă ce o moștenim.
Vino în brațele mele, vis, realitate,
Să gândim doar limpezirea-n doi,
Să fim în suflete inele de altoi,
Să pășim prin vânturi și prin ploi,
Sub umbrela frumoaselor cuvinte,
Să fim poezia din iubiri, fierbinte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
cine știe a iubi
doar cuiul
rămâne infipt
chiar dacă știe
că în sânge de nisip
va ruginii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arșița nisipului
Când cactusul a înflorit
Din arsita nisipului ferbinte
În oaza de iubire noi ne-am întâlnit
Căci te iubesc tu tine minte
De-ar fi si sângele să-mi sece
Si inima să-mi stea în loc
Te astept ca picurul de ploaie
Stinge-mi din suflet un foc
Lacrima căzută să străpungă
Iubire fiartă în bobul de nisip
De îl atingi el poată să te frigă
Iubirea sufletului lecuit de timp
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe iubiri se împotmolesc în sângele nostru ca niște vapoare în bancuri imaginare de nisip.
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea de nisip
scrisă de poetul de nisip
care s-a îndrăgostit
de femeia
de nisip
era scrisă cu creionul
înțeleptului umbră
în fum
urmă de vis
pe nisipul uitat
sub tălpile ei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziul
târziul se cațără-n noapte
pe geamuri cu ghearele roase
voi fi desfrunzită de șoapte
simt toamna intrându-mi în oase
târziul pe-un țărm de nisip
îmi gâtuie bietele urme
voi fi tâlhărită de chip
simt iarna intrându-mi în turme
târziul pe rana iubirii
ma-nvață să picur tăcere
mă-nvăluie-n legile firii
străine de orice durere
poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evaporări pluviale
Iubesc pe fiecare picătură a ploii ce-i cernută...
Poate a atins deja fostă iubită.
E-n parte o fărâmă de parfum evaporat,
Sau ruj din buze, ce s-a spart din sărutat.
Mă încânt de stropii ploii, fără vreo cadență,
Doar purtători de amintiri de pași, o esență
Spărgând oglinda de o gaură-n asfalt...
Ce m-a stropit cândva, în 'mbrățișări în asalt.
Mă ung cu picurii leșii, de ploi în peripluri,
Ce-au fost o cremă trupului în nisipuri,
Adânc rămas tipar, dar șters de val batant...
Ce-mi umple gol în inima-mi, cu loc vacant.
Mă spală picătura în lacrimă vărsată
De despărțiri, nevrut de plâns că era fată
Și mă las gol, să mă ud tot șiroaie
De aburinde dragi, ce tot ating... a ploaie.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea se clădește pe stâncă, nu pe nisipuri mișcătoare.
aforism de Betty Marcovici (9 aprilie 2013)
Adăugat de Flaviu Daianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voiam să rămân în septembrie
Voiam să rămân în septembrie
pe plaja pustie și palidă,
voiam să mă-ncarc de cenușa
cocorilor mei nestatornici
și vântul greoi să-mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;
voiam să-mi aprind într-o noapte
țigara mai albă ca luna,
și-n jurul meu nimeni, doar marea
cu forța-i ascunsa și gravă;
voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt și să lunec
odată cu vara în toamnă...
Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și nisip, adresa este: