iubire şi radio

* * *

Iubirea mea se citeşte la radio în fiecare zi
Iubirea ta mă cuprinde cu dorul ei, la fel ca braţul tău puternic
De ce mă vei împodobi cu flori de cireşi, vântul meu de aprilie sau mai
Mă vei acoperi pe sâni cu smochine coapte şi moi
Mă vei gusta ca pe-o lumină
Devin candela-ţi ce te luminez şi chintesenţa vieţii
Adânc voi străbate al tău Mugure de lumină şi dor
Voi deveni o altă lumină ce se va uni cu tine, secundă de secundă, din eternitatea ta.

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de banca mea din liceu, de coşul de baschet de acasă, de fisele de 3 lei cu care-mi sunam primele iubite, de bunica, de SMS-urile lui Lazarov, de verile în care lucram la Radio Vacanţa, de Dick - căţelul meu, care a trăit 18 ani -, de prima mea maşină - Dacia, de Deep Purple, de New York, de hainele fără firmă, să beau litri de Cola, fără să mă gândesc la nimic, de Jules Verne, de bicicleta mea Pegas, mi-e dor să mai merg cu tramvaiul şi mi-e dor de ieri.

citat din Dan Negru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oo, Majestate

Ah Doamne ce mult îl iubesc pe Rege;
încă de când şi tatăl şi bunica
chipu-i întrupau... E tot ce am mai drag;
e singura poveste adevărată,
e tot de ce mă doare şi mi-e dor,
cel ce-ar putea reface ţara mea, scăpată...
M-anin de timp când se spunea că "totul merge"
-aşa cum auzeam când eram atâtica-
şi-aveam monezi de-argint -făceam şirag
cu chipul tânăr, efigie- în şifonier, în dormitor.
Ce grav păcat că mi-am pierdut poveste
ce-mi legăna copilăria
de-un secol cu-nceput de film
cu pantaloni bufanţi, cu primul automobil,
când ascultam la radio fără să ne dezlipim...
Nu mai am nicio zestre;
nu se mai regăseşte onoare, datoria...
N-am nicio şansă să-mi educ copil!

EL, unicat -de fapte şi de martor- aproape centenar,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu sărbătoresc Ziua Sfântului Valentin

Ea vorbeşte despre mine, cel de ieri....
cel care era întotdeauna
amuzant şi care-o făcea să râdă ore-n şir,
omul de care
s-a îndrăgostit,
acel om,
eu, cel de ieri...
nu eu, cel de azi...
Cel care, pretinde ea
(iar eu neg),
c-am devenit...
cârcotaş, încăpăţânat
şi partizan politic,
un om care ascultă radioul pentru a avea ce vorbi
şi care nu dansează niciodată cu ea pe vechile acorduri.
Omul care o asculta
pe ea, cea de ieri,
dar acum este mereu defazat –
ea cea de azi...
ea cea de azi,

[...] Citeşte tot

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poesie vivante

Poezia este mai vie decât toţi oamenii şi toate vietăţiile la un loc.
Mai vie decât o cezariană proaspătă
din care scâncet stă să erupă.
Mai vie decât viţa de vie cu a cărei sevă unii
îşi dreg rănile.
Mai vie decât toate focurile văzute şi nevăzute ale Universului.
O fecundaţie într-un bob de sare,
minereul de speranţă ce iradiază
chiar şi plumbul,
chiar şi un ocean lacrimi.
Atât de vie încât uneori îi pulsează morţii în ochi.
Da. Poezia se perpetuează chiar şi dincolo.
Ea însufleţeşte liniştea din cimitire.
Ea dă amintirilor celor dragi ecou în eternitate.
Poezia este viaţa însăşi,
Combustibilul motricităţii noastre,
instinctul de a iubi.
Poezia este atât de vie încât
fiecare undă radio care se propagă prin trupurile noastre
e un vers!

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mod diferit

suntem atît de diferiţi
încît singurul lucru bun pe care-l mai putem face
e să admirăm tot ceea ce nu ne aparţine
chiar şi dragostea
să admirăm fără ură
fără invidie
fără teama de singurătate
şi să nu mai ocolim suferinţa
pentru că de viaţă
nu ne vom vindeca niciodată.

credeam că e bine să mă feresc
că nu pot să o spun pe bune
aşa cum se anunţă la radio un raid aerian
sau ceva asemănător
dar asta nu mi-a adus nimic bun.

oamenii sunt schimbători în sentimente
în realitatea fiecăruia vei găsi doar cuvintele lui
atît de multe cuvinte

[...] Citeşte tot

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În curtea liceului

Ea e frumoasă precum curtea unui liceu de provincie
unde iubirile adolescenţilor din ultimii
douăzeci de ani au hrănit, candizi şi plini de muţenie, mestecenii mei de pe margine, iar vârfurile lor, vârfurile uşor prăfuite ale stelelor ;
dar nu au reuşit (ce bine!) să astupe crăpăturile zidurilor pline de gume şi bileţele,
astfel că pe coridoarele semi-întunecate încă adie un vânt
dulce-acrişor, plin de râsete şi funigei, de mâneci largi unde poţi
ascunde o floare, o agrafă sau o bobină de radio
şi poţi mai ales privi pe fereastră de dragul privitului ore în şir, o, dar aceasta
privirea aruncată timpului e cea mai frumoasă,
dar nu mai frumoasă decât ea, bătrânica cu flori de la intrare, care aşteaptă naşterea nepoţilor şi a strănepoţilor tăi, în acelaşi loc în care tu ai aşteptat - o pe ea, frumuseţea liceului, şi i-ai atins marginea rochiei de la banchet - şi, fericit, ţi-ai cerut scuze şi ai mers mai departe.

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit,
Cu muşchi de fier, cu palme cât lopata,
Ce vă făcuse munca - şi armata -
Cu piept bombat şi spate dăltuit!

Volubili, puşi pe glume şi smintiţi,
Muşcaţi cu ironia pân' la sânge...
O, ce vă mai plăcea pe-atunci a strânge
Femeile în braţe! V-amintiţi?

De pildă, Noni... Noni ce părea
Neptun abia ieşit din spuma mării,
Ce meşter, Doamne-n arta acostării,
Un ceas nu am putut a-i rezista.

Vai, ce-a ajuns! Din câte-am auzit,
A strâns o sută patruzeci de kile,
Se mişcă greu, mănâncă doar pastile
Şi e confuz, peltic şi bâlbâit.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri

vreau sa scriu despre
moartea banalitatii
despre incretitura
rochiei tale despre
picioarele de lemn
ale calului troian
despre mumiile
receptionand undele
radio vreau sa ating
privirea caprioarei
somnul lacului
fara fund sa-ncerc
sentimentul de-a
nu-mi fi rusine ca
sunt om... corabia
cuvintelor tale arunca
ancora in marea
epidermica cucerind
celula dupa celula
ca apoi argonautii sa

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Mitrut
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrare justiţiară

Lumea se bazează pe iluzii, pe autonegare şi altele.
Trăieşte, nu şovăi, există înţelepţi şi la casa de nebuni....
Nici faptele şi nici gândurile altora nu ţi se potrivesc.
Nu există bucurie fără suferinţă, dar există suferinţă şi atât.
Totul trece numai tu rămâi acelaşi, deşi crezi că te schimbi.
Oricine se consideră nevinovat, dar nu este.
Când cauţi adevărul, leagă-te la ochi.
În libertate nu există autoritate.
Nici un cuvânt nu dă lapte şi pâine.
Când te rupi de realitate, trăieşti un vis absolut, dar cine ştie cum se termină?
Adevărul absolut e mut şi surd, degeaba strigi.
Ce cale trebuie să alegem? Calea care duce undeva.
Nu fi virtuos, te costă, dar şi păcatul te costă.
Învăţătura nu face lumea mai bună, nici mai rea.
Puterea este mereu împotriva omeniei.
Când nu se mai înţelege nimic, vine un înţelept şi spune ceva absurd.
Cine spune că noi am ieşit din Evul Mediu? Unii nu au ieşit nici din Era primitivă.
Visul săracului este de a deveni bogat, dar bogatul la ce visează?
Matematica este singurul domeniu care nu cunoaşte ura.
Sinceritatea absolută poate duce la crimă.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mikey, DJ-ul de la radio: Care este asemănarea dintre noua ta melodie şi clasicele tale creaţii mai vechi?
Billy Mack: O, haide, Mikey, ştii şi tu la fel de bine ca mine că melodia e o porcărie. (Râde.) Dar n-ar fi grozav dacă anul ăsta de Crăciun numărul unu în top să nu fie un adolescent îngâmfat, ci un fost dependent de heroină care încearcă cu orice preţ să revină? În ziua de Crăciun toţi cântăreţii ăştia tineri o să aibă lângă ei în pat o tipă bună şi eu o să fiu în vreun apartament amărât cu impresarul meu, Joe, cel mai urât om din lume, şi o să mor de ciudă pentru că nu am câştigat nimic din afacerea asta. Aşadar, copii, dacă mai credeţi în Moş Crăicun, la fel ca unchiul vostru, Billy, cumpăraţi-mi porcăria asta nenorocită de album. Şi bucuraţi-vă în mod special de momentul de o incredibilă lipsă de fineţe în care încercăm să înghesuim încă o silabă în versul al patrulea.
Mikey, DJ-ul de la radio: Cred că te referi la "Dacă iubeşti Crăciunul..."
Billy Mack: "Vino aici şi lasă să ningă...?" Au!
Mikey, DJ-ul de la radio: Aşadar, îl avem alături de noi încă o dată pe autorul melodiei de Crăciun de un neaşteptat succes aflată pe locul întâi în topul de anul acesta, "A venit Crăciunul". Mulţumim, Billy. Imediat după, ştiri. Primul ministru are deja probleme?

replici din filmul artistic Pur şi simplu dragoste, scenariu de Richard Curtis
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era timpul florilor

cu vremea, ai capătat statutul de mare putere.
cu trecerea timpului, mi-ai împânzit bulevardele de ambasade, consulate şi reprezentanţe
iar azi, pe şoseaua dorinţelor mele
îţi trimiţi ochii albaştri ca două mercedesuri spălate proaspăt
cu parbrizele înfulecând frunzişul roz de castani.

ai devenit o mare putere străină.
din zodiac, sateliţii tăi mă fotografiază în mii de poziţii, îmi spionează secreţia insulinei
iau interviuri până şi trusei mele de bărbierit
şi îmi învrăjbesc de moarte numele cu prenumele, vârsta cu sexul
anotimpul cu troleibuzul, tiroida cu steaua
pe când în crivăţul de pink floyd îmi beau cu orbire cafeaua.

de-acum, până şi şoferului tău mă adresez cu efendi
până şi lustragiului tău îi dau voie să-mi zică băiete
îi spun da, massa, guleraşului tău cu dantelă
îi croiesc şi agrafei tale de păr rochii din zeci de metri pătraţi de vitrină
vin într-un suflet când lenea ta clopoţeşte...

parcă eşti un păun, cu bucureştiul înfoiat în spatele tău.

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşilor mei, copiii

Ploaia este bucuria copiilor,
Culori, mirosuri distincte,
Ce semne ne aduce vara?
Un ghid ilustrat al armoniilor.
Fiece zi – o uimire.
Posedaţi suntem de intuiţia particularului,
Infinitul ne produce greaţă.
Cum poate vocea Kostromarului?
Tristeţea zorilor la execuţie.
A amurgului pentru un om părăsit.
A amiezii pentru un om flămând.
Din pânza radioului – un glas hârâit.
Urmaşilor mei eu nu le scriu,
Nu voi pleca într-un sicriu,
Umblând pe două-trei picioare,
Mai ştii, chiar patru aripioare.
Oftează tânăra domniţă, aşteaptă în pat o linguriţă,
Poate chiar o lingurea, ba mai vrea, ba nu mai vrea.
Sunt Zburătorul dacă vreau, ajung cu tine la Breslau,
Bea când ţi-e sete Dâmboviţa, să-ţi pierzi suflarea şi fiinţa,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrusul sau cât de bine îmi este în moartea altuia

un funcţionar de la ministerul haihui
mi-a pus ştampila cum că sunt bolnav
de o boală incurabilă
de fapt bolile mele erau mult mai multe
cum ar fi lenea beţia trufia minciuna
visarea pentru mine era aşa mai mult de amorul artei
luam poziţia necesară
şi-mi pierdeam privirea pe tot felul de pereţi
până mă usturau ochii de atâta nemişcare
ori îi rostogoleam în orbite până când universul devenea
cu josul în sus

gândurile mă cutreierau ca nişte gloanţe de aer
după reguli numai de ele ştiute
mai eram cotropit şi de îngerii de fum din taverne
nu râde iubito
de atunci mă chinui să-i demonstrez
funcţionarului că a avut dreptate dar nu-l găsesc
i s-a pus şi lui ştampila bolnav,
bolnav de o altă boală incurabilă mai cu ştaif

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clişee adunate

ea spunea că
soare pot să găsesc
şi într-un bec de lanternă
sau
într-un cocktail cu ou

în acele momente
chiar atunci
mona lisa
avea un zâmbet mai aşa

oamenii parcă joacă maroco
când se îmbrăţişează
le auzi liniştea mâinilor
continua ea acest
dialog oarecum

făcea planuri
să vorbim în acelaşi timp
să trăim instantaneu

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţii îndrăgostiţi de undele radio

Ei "zburdă" - aşa ca iezii-n curte,
Radiou-n suflet le pătrunde:
El e pe unde lungi sau scurtea,
Iar ea pe... cine ştie unde!

epigramă de Vasile Larco din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobodiness menhir

Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspiraţie fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenuşii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening iniţatic desenându-mi o ideogramă pe faţă
Pe birou rămurele de busuioc şi pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluţiei franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de uşa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în oraşul devenit ceaţă şi întuneric
Statui înţepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însufleţind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer ţâşnesc fascicole verzi
În intersecţia năclăită de noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!