Citate despre iubire și rude, pagina 2
Regret
Iubesc sa te vad fericita,
Iubesc sa te vad cum zambesti,
Regret cand te vad asa cruda,
Nu iti mai pasa, peste toti vrei sa treci...
Zadar... poate fi si prieten, sau ruda,
Nu inteleg cu cine te-ntreci,
Regret sa te vad fericita,
Cand pentru un zambet pe toti ii ranesti.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La dumneata
Chipul meu îmi pare cunoscut
Dar nu-mi amintesc de unde.
Nu cumva ești tu
Cel cu care-am râs
Într-o viață,
Lipindu-ne nasul de sufletul lumii
Ca de-o vitrină?
Ai un rid pe frunte
Care-mi amintește de-o istorie
Modernă și contemporană.
Ochii aceștia i-am văzut, dacă nu mă înșel,
Mirându-se pe niște lucruri obișnuite,
Pe tristețe, pe noapte, pe spaimă.
Ai vreo rudă, o mână, un gând,
Vreo sprânceană, cam așa ceva,
În soare
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte învățături ale cuiva către fiul său
I
Fiule, stinge lumina când dormi, iar dacă luna te
bate, scoate-i cu mâna dreapta umbra de sub pernă.
Nu te răsuci mult. Dacă e să-ți amorțească ceva,
oricum îți amorțește.
Dacă dormi dus și cu vise ; - coșmarul tău e viața
mea. Nu încerca să fii cuviincios când dormi, fiule,
încearcă să nu visezi.
ÎI
Cel mai mult, fiule, eu nu am iubit-o pe mama ta.
A iubi nu înseamnă a suge lapte, fiule. A iubi nu înseamnă a fi fericit, fiule.
Noi doi, uită-te și tu la noi, ne asemănăm numai
prin faptul că ne sărutăm. Aerul care iese din tine intră
în mine. Să facem economie de aer, fiule, și risipă de timp.
III
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acest ultim trandafir înflorit
Acest ultim trandafir înflorit al verii
E-o candelă-n amurg lângă icoană,
Toți foștii lui companioni
Zac secerați deja de toamnă;
El n-are rude prin apropiere
Cărora-n aerul sticlos și-nfrigurat
Să le-arate pojarul petalelor de foc
Sau să schimbe-un oftat c-un alt oftat!
O, nu, nu te voi părăsi singurel aici,
Atârnat de-un lujer și uitat de fluturi
De vreme ce toți cei frumoși au ațipit,
Mergi și dormi și tu cu ei alături.
De-aceea-ți scutur încetișor corola
Pe lutul în care zac morți acum
Bunii tăi prieteni de-astă vară,
Văduviți de culoare și parfum.
[...] Citește tot
poezie de Thomas Moore, 1779- 1852, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai faci, Vitoria Lipan?
Ce mai faci, prin munți ce ți-l ascund
pe bărbatul tău ce-a fost cioban,
ce mai faci sub cetini și pe prund,
ce mai faci, Vitoria Lipan?
Duhul lui mereu în preajma ta
ți-a-nsoțit umbrirea lumini
și atât de mare se-arăta
că n-aveai nici loc să te închini.
El te-a dus pe drumu-adevărat,
el ți-a dat și drept să judeci tu
prefăcându-ți dorul de bărbat
în ceva ce n-are nume, nu.
Iernile sunt tragice în munți,
de când este muntele sub cer,
numai la botezuri și la nunți
și la moarte rudele te cer.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Latino lavăr, meid in Puerto Rico... (sonet)
Latino lavăr, meid in Puerto Rico,
Incognito la rude, prin Moldova,
Cu un trabuc și-un uiski mic la prova,
Descălecai să te seduc, gagico!
Îți trag razant un smail de casanova,
Tu sorbi extaziată dintr-un cico,
Nici nu observi că gipu' meu e Tico
Iar eu nu sunt nici Buddha, nici Iehova.
- Ești Ricky Martin?! mă întrebi, perplexă,
Eu tac chitic. Constat, ai ochelari,
Iubirea ta de lut e o anexă
Ce-o arborez, trofeu, la brăcinari,
Teleghidat de firea mea complexă
Îți voi păpa și ultimii biștari...
sonet de Rudy Valentino
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuiva, gata să moară
Dintre toți, te-am ales pe tine, având un mesaj
să-ți transmit.
Vei muri în curând. Îi las pe alții să-ți spună
ce le place. Eu nu pot să te mint.
Te iubesc, dar sunt corect și fără milă: nu ai scăpare.
Încet, îmi așez mâna dreaptă pe tine și tu simți.
Nu discut nimic. Îmi aplec capul și aproape îl
acopăr.
Stau liniștit. Îți rămân credincios,
Îți sunt mai mult decât o soră de caritate, o
rudă sau un vecin.
Te scap de toate, în afară de existența ta
spirituală: e eternă;
de restul, în mod sigur, tu singur vei scăpa.
Trupul pe care îl vei părăsi va fi nimic
altceva decât murdărie.
Soarele izbucnește în neînchise spații.
Te bat gânduri puternice și ești plin de încredere. Râzi.
Uiți că ești bolnav, așa cum uit și eu.
Nu-i mai vezi pe doctori, nu-ți pasă de
[...] Citește tot
poezie celebră de Walt Whitman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire și rude, dar cu o relevanță mică.
Am stat la țară cu bunică-mea, apoi la altă moșie, cu tatăl meu și mama mea a doua, apoi iar la bunică-mea. Mi-aduc aminte de priveliști și peisagii, care se numesc Sălăveștri, Berbenceni, sate în județul Bacău unde tatăl meu ținea moșii în arendă cu rudele lui noi.
În această vreme moșul meu Teodor s-a înamorat de o fată a Eleonorei, tatăl meu a pierdut ce mai avea, bunica mea era tristă de moartea mamei mele -- eu mă simțeam str[...]n lumea cea nouă a tatălui meu. Mamei mele a doua -- o ființă bună, supusă, roabă -- nu i-am putut spune "mamă" și din greutatea mea de a deveni familiar și a da numiri "artificiale" și oficiale, și din cauza amintirii adevăratei mele mame, pentru care începeam să am un cult și o tandrețe alcătuită din tot felul de amintiri, căci deja aveam amintiri și, cum se vede, amintiri scumpe și duioase.
În acești ani cred că s-a închegat o mare parte din caracterul meu, așa cum îl am și acum. Cu altă copilărie, cu altă viață, fără aceste lucruri neobișnuite și triste, aș fi fost poate altfel.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșucheata Jane vorbește cu episcopul
Am întâlnit episcopul pe drum
Și multe-am spus, și eu și el.
"Acei sâni sunt deja căzuți și fleșcăiți,
Iar acele vine vor seca, fir cu firicel;
Locul tău e în paradisul celest
Și nu în nu știu ce bordel."
"Virtutea și păcatul sunt rude bune,
Iar fără necinste n-ar fi cinste,"-am strigat.
"Prietenele mi-au murit demult, dar acest adevăr
Nu poate fi negat, nici în mormânt și nici în pat,
Adevărul e desprins din mlaștinile trupului
Și de mândria unei inimi calde apărat.
O femeie poate fi mândră și neînduplecată
Dacă iubește, iubirii ascultând chemarea;
Dar Iubirea oare nu și-a înălțat conac
În locul unde se află pișătoarea?
Pentru că nimic nu poate fi unic sau întreg
Neîmpărțit, cum nectarul își împarte floarea."
poezie de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eutanasia [Euthanasia]
Când Timpu-aduce într-o clipă
Somn fără vis celui plecat,
Uitare! Blânda ta aripă
Tu să ți-o miști peste-al meu pat!
Să n-am la cap amici sau rude
Bocind sau nu că sunt lovit:
Nici fete-având genele ude
Părând c-au sufletul zdrobit.
Ci-n pace să mă-nghită glia,
Fără acești îndoliați:
N-aș vrea să tulbur veselia,
Să plângă-amicii înfiorați.
Oftatul de-ar putea Iubirea
Să-l curme blând, că nu-l suport,
Își va vădi la urmă firea
În ea că-i vie, în el că-i mort.
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când calea măreață va pieri, va fi moralitate și datorie. Când istețimea și cunoașterea se vor înălța, marile minciuni vor înflori. Când rudele nu se vor mai înțelege între ele, vor apărea dragostea și datoria filială. Când statele vor fi în derută, vor fi slujitori credincioși.
citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă cu zarul
dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt,
altminteri, nici măcar nu încerca.
dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt.
s-ar putea să-ți pierzi iubita,
soția, rudele, serviciul și poate mințile.
fă-o până la capăt,
s-ar putea să nu mănânci 3 sau 4 zile.
s-ar putea să îngheți pe o bancă-n parc.
s-ar putea să faci pușcărie,
s-ar putea să te faci de râs,
de batjocură,
să rămâi singur,
singurătatea e un dar,
toate celelalte sunt teste de rezistență,
a cât de mult chiar vrei să faci asta.
iar tu o vei face
în ciuda respingerii și a șanselor schiloade
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea cu raze
Am ochii cei mai gravi din lume,
Vechime pusă-n cruci cu raze
Pe-ntinse vetre cu topaze
Pe care-s scrise-n sânge nume
De regi, de sfinți, de traci și geți,
De daci, valahi sau chiar rumâni,
Nemuritori ce-au fost stăpâni
Pe lupul alb cu șapte vieți.
În ochii mei zidiți sunt munții
Și valurile Mării Mari
Pe unde au intrat samsari
Să-și pună semne-n crucea frunții.
Noi am pornit la vânătoare
De ani și ani, de multe mii,
Din a Olteniei câmpii
Stârpind otrăvi cotropitoare.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cobe
(Demostene botez)
Tu care mă privești cu voie bună,
Necunoscut prieten inocent,
Tu vei muri la noapte, peste-o lună
Sau peste zece ani indiferent.
Un mare potentat ce stă departe
(Și nimeni nu-i mai mare decât El)
Te-a osândit nevinovat la moarte,
Rostind sentința-i fără drept de-apel.
Și dacă, liber ca într-un ospiciu,
Te lasă încă-un pic să mai respiri,
O face doar așa, dintr-un capriciu:
Tu nu poți evada pe nicăiri.
Zadarnic l-ai ruga, că nu te-aude,
Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desnuda
Era unu noaptea, când don Juan a ajuns la Museo Prado.
Trecuseră trei secole.
Morții nu aveau ce spune,
arta o luase pe căi lăturalnice.
Se opri în capătul scării,
se uită la propriul portret,
râse sardonic. L-am auzit.
Afară, gerul tăcea molcom.
Eram doar eu și iubita mea, spaniolă,
vorbeam românește, că tot nu ne auzea nimeni.
Hai să ne dezbrăcăm, propuse ea.
Tablourile din jur păliră,
era numai ea, albă, strălucitoare, intangibilă.
Centaurii pășeau pe vârfuri.
"Piatra filosofală", șopti Desnuda.
Piticul roșu trecu în fugă, ne ură iubire veșnică.
Dar roșul este ucigaș, m-am gândit.
Domnilor copii, veniți și vă înmulțiți.
***************************
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea nopții
șoptește ziua către noapte:
- tu nu ai rude, nu ai, frate?
ești singură mereu pe străzi
și taciturnă prin livezi...
eu veșnic am orașul plin
chiar în Sahara, beduin,
copii aleargă sus pe deal
trăiesc intens și nu banal.
- adevărat, răspunde noaptea,
adun în ochi singurătatea,
dar deseori în pat cu flori,
aduc iubire până-n zori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea nopții
Întreabă ziua către noapte:
-Tu nu ai rude? Nu ai frate?
Ești singură mereu pe străzi,
Și taciturnă prin livezi...
Eu veșnic, am orașul plin,
Chiar în Sahara, beduin.
Copii aleargă, sus pe deal.
Trăiesc intens și nu banal.
-Adevărat, răspunde noaptea,
Adun în ochi singurătatea.
Dar deseori, în pat cu flori
Aduc iubire până-n zori...
poezie de Doina Bonescu din Cuvinte pictate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar
În Taimâr, cu-o sanie cu reni
colo pân' și vara viscolește
dat-am de un sat de moldoveni
ce uitaseră săracii! românește.
I-a adus colo tătuca Țarul
și le-a dat pământ, cât vezi în jur,
numai că nu-ntra în el brăzdarul
cică e bocnă anul împrejur.
Și-au rămas: să crească urși în stână
și la sănii să înhame reni,
numai c-au uitat limba română,
dar în buletine-s "moldoveni".
M-au cinstit cu țuică din licheni,
m-au servit cu colțunași din pește,
și mi se jurau că-s moldoveni,
doar că nu pot să vorbească românește.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Dabija (1988)
Adăugat de nicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cruda mea
cruda mea cruda mea
iubire tu
îmi iei tot aeru tu
îl faci bulgăre de zăpadă
mă bați
cu bule ciudate de aluminiu (?!) c
ruda mea
îți amintești cum la slatina
umblam prin subsolul
casei tineretului în 8
9 cruda mea
la slatina, crudo - a
iubire în care am pus
pisoiu în pragul
de gheață de sus
iar tinerii ospătari ne țineau
furculița cum alții
lumânarea,-n direct
cruda mea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mare show de Anul Nou!
Ascultați cu mic, cu mare, să vedeți numai ce show
S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.
C-au venit 'napoi acasă, după douăzeci de ani,
Ion cu Leana lu' Cipezăr, cetățeni americani.
Și-uite-așa, Revelionul l-au făcut din case-n case
Pe la rude și prieteni până-n zori, la ora șase.
Și-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,
Ion Cipezăr, beat morișcă, începu să-și amintească:
- Măi nevastă, ții tu minte când erai pe vremuri fată?
Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:
- Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu!
Și-o împinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețe
Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe!
Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte:
- Măi nebuno, ce mișcări! Ești mai tare ca-nainte!
[...] Citește tot
poezie de Sorin Olariu (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și rude, adresa este: