Citate despre jertfă și sfinți, pagina 2
Trei culori
Trei culori cunosc pe lume
Ce le țin ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.
Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.
Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă pilotul
Dacă te-am rugat vreodată, suflete, să spui, să spui,
Ai tăcut! Ai fost eroul îmbrăcat cu scut și zale,
Eu am fost sărmanul cui.
Palmele spre rugă-ntinse îi sunt toată arma lui:
Herostrat ce-ncrede crimei faima biruinței sale!
Iar când te-am rugat odată, inimă, să taci, să taci,
Ai vorbit! Mai lesne-ai smulge un stejar ce însuși este
Codru-ntreg între copaci,
Decât cum ai fost tu gata trista jertfă să mi-o faci!
Că sunt inimi și de ceară, asta nu-i numai poveste!
Acum ce? Plângând te vaieți că ești pustiit de tot,
Suflete! și țipi de groază, inimă, n strivirea sorții.
În zadar v-am fost pilot:
Inima un rob nevolnic, sufletul stăpân despot
Doi nevrednici, nu de viață, ci de sfânta pace-a morții!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purtătoare de viață
Femeie frumoasă, dai lumii-lumină,
Din pântec ce crește iubirea în rod,
Ai pus nemurirea plămadă în tină
Și fire de viață făcutu-le-ai nod.
Acum ești potir, ți-e trupul-ofranda,
Scânteia divină aprinsă-n zidire,
Bărbatul în mir îmbracă triada
Și-ntreaga ființă-i dumnezeire.
Ai luat de la stâncă tăria să rabzi
Când taie în tine durerea ca lama,
Dar ce bucurie în suflet, ce arzi,
Când puiul de om își caută mama!
Ești totul în toate, aceasta-i menirea
Sădești bucurie aici pe pământ,
Prin jertfa adusă, primești mântuirea,
Mărită femeie, ești lutul cel sfânt...
poezie de Angelina Nădejde (22 iunie 2013)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
1908
Domnului A. Vlahuță
(fragment)
Bine-ai venit, an nou! - Cu voie bună,
Încrezători ți-ngenunchem-nainte:
Ne-aduci comoară de speranțe sfinte,
Ori prevestiri grozave de furtună?...
De pretutindeni se ridică șoapte
Și plâns înăbușit spre cel ce, ție,
Înduioșat acum, ți-a dat solie
Să luminezi odată trista noapte!
Că sunt aici dureri nemângâiate,
Blesteme dureroase, - sunt copii
Flămânzi și goi, și casele pustii, -
Sunt cruci de lemn, la margine de sate...
Și morții lor așteaptă de la tine,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis
Iubesc cum încă om pe lume
N-a fost în stare să iubească.
Iubita mea e sfântă, mare,
Dar nu-i ființă pământească.
Iubesc o zeie exilată
Din cer, și-n veci o voi iubi:
E libertatea. Dar, durere!
În vis numai o pot zări.
În versurile mele însă
Mi-apare falnica iubită.
Chiar astă-noapte-a fost cu mine
Într-o grădină înflorită.
Îngenunchind i-am spus iubirea-mi
Și m-am plecat să rup o floare
Ca să i-o dau o mică jertfă...
Atunci - cu spada sclipitoare -
[...] Citește tot
poezie celebră de Sandor Petofi, traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zdrobite cătușe
Zdrobite cătușe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani și ostași
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă'ncordare
Unirea și pacea și munca-i stegar'
Republicii noi populare.
cântec, muzica de Matei Socor, versuri de Aurel Baranga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străbunii n-au dormit...!
Românu-i deșteptat din zori,
Și zorii-i sunt prieteni daci...
Îndemnul deșteptării îmi dă fiori,
De parcă am fii de veacuri prostănaci!
Mai bine iar să dăm mână cu mână,
Cum am făcut de-atâtea multe ori...
Iar nația de daci, acum română
Să ne-o cinstim pe veci în trei culori!
Roșu-i jertfa seculară sub pământ,
Spicul galben, este dincolo de Prut...
Albastru-i cerul nostru drag și sfânt,
Sub care ne- am trezit și ne- a durut!
Cum poți să-mi spui să mă deștept!?
În somn au murit străbunii mei?
Ei n-au dormit și nu mai este drept,
Să-ți cânți prin imn, masonice idei...
poezie de Emilian Oniciuc (23 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei culori
Trei culori cunosc pe lume
Ce le știu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.
Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.
Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.
[...] Citește tot
cântec, muzica de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Mai era un lucru: izbânda noastră însemna prăbușire și nenorocire pentru atâția alții, încât cu firea mea nu puteam decât să mă înfior la acest gând. Trebuise să se dărâme atâtea state ca să se înfăptuiască Unirea noastră și aveam destulă conștiință ca să mă înspăimânt de hotărârile soartei. S-ar fi putut tot atât de bine să fim noi cei învinși, căci nu plecaseră și toate celelalte neamuri în luptă cu încredințarea că era sfântă cauza lor? Și chiar dacă s-ar fi înșelat guvernele, regii și prezidenții, oșteanul pornise cu bună-credință, gata să-și jertfească viața pentru ceea ce învățase să creadă că e datoria lui pentru patrie. Vai! Și câte jertfe, ce măcel, câtă moarte. Mai tragice, și cu mult mai tragice decât mormintele celor biruitori, sunt multele morminte ale celor învinși. Și s-au luptat vitejește, nebunește, cu disperare, însă, zadarnic. Gândul atâtor vieți risipite numai pentru a fi învinse la sfârșit, era pentru mine un chin ce îmi întuneca ceasul de triumf.
Regina Maria în Povestea vieții mele, volumul III (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La umbra harului
La umbra harului găsim
Substanța dulce a iertării
Ființa mult o întărim
Cu starea binecuvântării.
La umbra harului gustăm
Ce poate Cerul să trimită
Ne bucurăm să ascultăm
Povața Lui neprihănită.
La umbra harului primim
Și viziuni și încântare
Atât de mult îl prețuim
Pentru a Lui manifestare.
La umbra-i deasă intonăm
Sublimul cânt al izbăvirii
Și-apoi cu drag încununăm
Avântul dulce al sjujirii.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici (13 februarie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe
Tinerețe, leagăn dulce,
care legeni omenirea,
Pîn' la tine nu-mi ajunge
nici condeiul, nici gândirea.
Cine te-a trăit odată,
nimic n-are mai de preț
decât dulcea amintire
a trecutei tale vieți.
Nu e grai să poată spune,
nici condei să poată scrie,
tinerețe, tinerețe,
viața ta de poezie...
Viața ta grădină sfântă
cu flori mii, în mii de fețe,
e fermecător de dulce,
tinerețe, tinerețe...
Tinerețe! O, ce dulce
e viața ta de vis,
când tu faci întotdeauna
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Crucea Iancului, în munți
Cu gând curat am poposit
La Crucea Iancului vestit,
La Mărișel, în vârf de munți,
Cu brazi semeți cu a lor frunți
Scrutând de veacuri depărtări,
Cu minunatele-așezări.
Cuprinși de dor mistuitor
În fruntea lor cu Crăișor,
În aprige-încleștări flăcăi
Vărsară sânge. În văpăi
Au dobândit ca bravi oșteni
Pământul Sfânt din Apuseni.
Pelaghia, c-un cuget drept
Și-o flacără aprinsă-n piept,
A strâns o mână de femei
Cu care-a alungat mișei.
Pământul apărat de moți
Și moștenit azi de nepoți
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (22 decembrie 2016)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melodie pentru dansul pântecului
În semnul și măsura cetății de-o silabă,
Se întorcea pe șesuri războiul din reflex.
Bucolică și dreaptă, prințesa mea arabă
Mă rechema exotic, cu un crenel la sex.
Pe care țărm asiatic
Și mixt, la ce Bizanț,
Am priceput heratic
Incestul tău în danț?
Femelă suzerană, iată aici galopul!
Îl am pe-o mână moale ca toată barba mea
Îți spintecă o jertfă în temple albe robul,
În fecioria sfântă a coapselor și grea
Campestru și sălbatic,
Între oștenii turci,
Pe țărmul meu asiatic
Cum crești și te încurci?
Armură se-mpreună cu za - epitalam
La sceptrul tău oștirea se culcă nebătută
Și viile plesnite s-au strecurat din cram
În pieptul tău prințesă, ca într-o alăută.
[...] Citește tot
poezie clasică de Alexandru Robot din Apocalips terestru (1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
1859...
Alexandru Ioan Cuza
Om de seamă, Domnitor,
A înfăptuit Unirea
A două țări într-un popor.
Azi sărbătorim cu toții
Acea sfântă zi în care,
Am învins păgânii, hoții
Și-am unit două popoare.
Cei cu inima română
Azi se vor unii în horă,
Luându-se mână de mână
Mamă, tată, frate, soră.
.....................................................
Suntem fiii scumpei noastre țări,
Mereu mândrii de al nostru sânge,
Luptăm și goi și fără de încălțări,
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Paștele
Înseamnă Lumină Sfântă.
Nu băutură, bucate-alese
Și nici masa cât mai avută,
Nu e vorba despre excese!
Înseamnă pace sufletească,
Iubire necondiționată.
Bunătate omenească,
Căldură-n inimă-adunată.
Înseamnă suflete curate
Ce deloc nu dușmănesc.
Cele pline de răutate
Stau mereu și bârfesc.
Înseamnă-a Domnului Înviere
Ce pentru noi s-a jertfit.
Și-a suportat mare durere,
Dar oamenii s-au înrăit...
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 aprilie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, clopotele, clopotele! (inspirat din Al.Vlahuță)
Albă, mică fărâmiță,
Unde rătăcești voioasă?
Fulg bălai de porumbiță,
Vino-n palma-mi de te lasă!...
Fărâmiță de hârtie,
Crunt te bate uraganul;
Suflet despărțit de glie
Rătăcești zburând în vanul
Spațiilor nesfârșite...
Nu te duce, ești prea mică
Între florile-ofilite!
Nu pleca, o, rândunică!
Suflet rătăcit în lume!
Zbori, furat de vânturi calde,
Te-a scăldat talazu-n spume;
Fugi, neantul să te scalde...
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur..., după Alexandru Vlahuță (1927)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către bunicul meu, învățătorul Marin Păunescu
"Tu să te ții de carte, măi băiete" (M.P.)
N-am apucat, iubite tată-mare,
Să-ți scriu, altundeva și altcândva
Deși, probabil, tot ce-am scris în viață,
Este răspunsul meu pe adresa ta.
Te rog să-mi ierți această tutuială,
Dar a mă mai preface este greu
Și-atunci când m-adresez cu "tu" înseamnă
Că te tratez ca și pe Dumnezeu.
Învățătorul meu cel mai de seamă
Ai fost și ești și cred c-ai să rămâi,
Tot ce-am aflat în viață de la tine
E și acum temeiul meu dintâi.
Și după viața ta de dascăl tragic,
Nici pensie nu ai avut în sat,
Pe patul morții te-a găsit scrisoarea
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinți (a două ediție, adăugită) (ianuarie 1998)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Triumful așteptării
Nebiruit e omul ce luptă cu credință!
El știe că pe lume nimic zadarnic nu-i;
Că dincolo de truda și jertfa clipei lui,
În taină, vremea țese la sfânta biruință;
Că vuietele toate visează armonie,
Că... este o dreptate și... trebuie să vie!
Talazuri năvălească! Vrăjmașa lumii ură
Întunece viața în beznă de minciuni!
Copiii lui închidă-l în casa de nebuni!
Lovească-l orice mână! Hulească-l orice gură!...
El simte cum îi crește în inimă o floare
Cu-atât mai luminoasă, cu cât mai mult îl doare.
Te-ai întrebat vreodată din ce undire-nceată
De lacrimi tăinuite se naște un izvor?
De mii de ani în piatră lovește răbdător,
Strop după strop s-o spargă...
Drum greu a fost... Dar iată!
În valuri de lumină, chemat de dorul mării
Un fluviu nou vestește:
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purtătoare de lumină
Bătrâna mea din parohie
Cu nopțile în privegheri,
Făcut-ai casa sihăstrie
Și-ai zăvorât-o cu dureri.
Cu mers greoi, neputincios,
Pașii mărunți nu știu acum
Decât spre casa lui Hristos
La rugăciune -unic drum.
Îmbraci cu busuioc și flori
Mărita Cruce-a Răstignirii
În ochi ce-au fost scânteitori
Văd lacrimile ispășirii.
Și mângâi chipul Maicii Sfinte,
Cu-atâta drag și gingășie
Că nu-i nevoie de cuvinte
Demult ea sufletul ți-l știe!
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (3 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroilor, slavă!
Ne cheamă duhurile lor
Și ne-or chema și- viitor
Ca împreună să venim
Și amintirea s-o cinstim.
Bărbați viteji, ei pentru noi
De-a pururi s-or numi eroi
Pe-altarul țării încercați
De Domnul Sfânt predestinați.
Iertare fraților acum
Să cerem, fie și postum,
Că ne-am mândrit cu jertfa lor,
Cu faptele eroilor
Și-am cam slăbit al forței tun
Cu gândul la un trai mai bun.
Să aninăm astăzi cu toți
Al sufletului crin la porți,
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre jertfă și sfinți, adresa este: