Citate despre justiție și moarte, pagina 2
Bolnavii de nevroză obsesională sunt preocupați fără întrerupere de durata vieții și de posibilitatea morții altor persoane. Tendințele lor superstițioase nu au alt conținut și probabil nici altă origine. Înainte de toate, ei au nevoie de posibilitatea morții, pentru a-și putea rezolva conflictele proprii. Una din trăsăturile lor esențiale de caracter este aceea de a fi incapabili de a se decide în probleme de dragoste. Ei încearcă să întârzie toate deciziile și ezitând în alegerea unei persoane sau a măsurilor de luat împotriva acestora, ei imită vechiul tribunal imperial german, al cărui procese se terminau, în general, înainte de judecată, cu moartea părților adverse.
Sigmund Freud în Omul cu șobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fofoloanca, adusă în fața tribunalului suprem, format din aceste cinci respectabile exemplare, răspunsese vag că se întâlnește în fiecare seară cu Gavrilaș, care era mort numai pentru că sta în cimitir.
G.M. Zamfirescu în Maidanul cu dragoste (1933)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu numai morții
E cazul ca să-ți dau de știre
Că sunt și-abateri capitale:
Primesc și vii acoperire
De la Parchet și tribunale.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Act de justiție
Inculpatul, e-o persoană
importantă și cu pile,
cu alură indiană
și manifestări febrile.
A venit la judecată
după accidentul care
e-o faptă catalogată
penală, în acuzare.
A lovit, scrie-n rapoarte,
după care și-a luat zborul
și-a lăsat, atins de moarte,
ditamai judecătorul.
După amânări cu anii
ce-au făcut pe mulți să fiarbă,
poate c-au vorbit doar banii,
nu justiția cea oarbă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anne Rutledge
Din mine, neînsemnata și necunoscuta, se revarsă
Vibrațiile acestei muzici fără de moarte:
"Cu răutate către nimeni, cu compasiune pentru toți."
Din mine, iertarea a milioane către alte milioane,
Justiția și adevărul strălucind
Pe fața binefăcătoare a unei națiuni.
Eu, cea care zace sub aceste buruieni, sunt Anne Rutledge
Iubită în viață de Abraham Lincoln,
Logodită cu el, nu prin căsătorie,
Ci prin despărțire.
Înflorește pururi, o, Republică,
Din pulberea inimii mele.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea... unui judecător
Și a pornit pe-un drum, departe,
Să-i facă Dumnezeu dreptate,
Pe când, în viață, s-a văzut,
El... nimănui nu i-a făcut.
epigramă de Ion Cuzuioc din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupoi: Poetul e pe ducă, tovarășe judecător. Poate că moartea e cea mai bună soluție pentru el. A scris destul. Dar noi suntem marxiști credincioși! Și oameni pe deasupra. Nu-l putem lăsa să moară nejudecat...
Judecătorul (privindu-l atent pe Poet): Hmm! Prin urmare, așa arată un sabotor! Interesant...
Aurica: Nu e sabotor, tovarășe judecător! E scriitor...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurica: Tovarășe judecător! Clientul meu are dreptul să știe că, deși sunt avocatul lui din oficiu, va trebui să mă plătească. Și pe dumneavoastră. Și dacă va primi, să zicem, pedeapsa cu moartea, înainte de executarea sentinței va trebui să achite, suplimentar, contravaloarea celor cinci cartușe... (Se uită în dosar). Un cartuș românesc face trei lei și douăzeci de bani! (Calculează în grabă) Total, șaisprezece lei! Plus, cheltuielile de judecată...
Judecătorul: Pedeapsa cu moartea?
Aurica: Dumneavoastră hotărâți.
Judecătorul: Cred că e prea mult, având în vedere clemența regimului democrat al zilelor noastre. (Răsfoiește grăbit dosarul). Am înțeles că inculpatul a tăiat un vițel, proprietate personală... Vițelul era minor. Delictul se încadrează la pruncucidere!
Lupoi: Ce vițel, tovarășe judecător? Omul acesta a subminat puterea de stat...
Judecătorul (autoritar): Vă rog să nu vorbiți neîntrebat! Altfel voi cere să părăsiți sala de judecată.
Lupoi: Sala aceasta este biroul meu!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptatea - un ideal
Am muncit să scriu o carte,
Să fie-n lume dreptate.
Lumea să fie mai bună,
Să trăiască fără ură.
Când am vrut să public cartea,
A venit la mine moartea
Și mi-a zis:-Dreptatea-i bună,
Dar nu pentru toți e mumă.
Doar bogatul o primește.
Pe sărac îl umilește.
Azi, justiția, o-împarte
După bani, nu după carte.
Vezi? Balanța-i mincinoasă.
Pe cei săraci îi apasă.
În zadar,-îmi zice moartea-
Nu poți întrona dreptatea.
Dreptatea-i un ideal,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
replica
Ai făcut altar din două lemne și-ai legat iar cerul de pământ
Te-ai făcut o punte peste stele, legământ semnat în sânge sfânt.
A tremurat pământul de groaza poverii ce-o purtai pe umeri goi
Judecătorul și-a rostit osânda. Te-a legat de moarte cu un cui;
Iubind, spre răsărit Tu ai întins o mână
Iar cealaltă s-a încleștat de-apus
Coroană de sârmă înghimpată, ca gard peste frunte ți-au pus.
Le-a fost frică de ce era după
Si dop de piatra la gură au adus
Cuvintele și-au revărsat ecoul
Dând piatra in lături
Fără vorbă
Ai spus mai mult decât tot ce s-a spus.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martor la divorț
Domnule judecător,
Dacă mint, aici să mor.
Soții se certau frecvent,
Mai ceva ca-n parlament.
epigramă de Mircea Constanda din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pumnalul
Hefaistos te-a făurit
Să fii în mâna răzbunării
Străjer al libertății, pumnal nebiruit,
Judecător năprasnic al hulei și-al ocării.
Speranțe și blesteme tu-nfăptuești pe unde
Nu-i trăsnetul lui Zeus și doarme-a legii spadă.
Tu poți și-n umbra tronului pătrunde,
Și chiar pe sub veșminte de pradă.
Ca fulgerul trimis de zei, ca focul
Infernului tăișul tău lucește,
Și când la el tiranul se gândește,
De spaimă, la ospăț nu-și află locul.
Dar dreapta-ți lovitură îl va ajunge-oriunde,
În cort, în templu, pe uscat, pe mare;
Nici chiar în patu-i nu se poate-ascunde
Păzit de lacăte și de răzoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criticilor mei
Multe flori sunt, dar puține
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieții,
Dar se scutur multe moarte.
E ușor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înșirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.
Dar când inima-ți frământă
Doruri vii și patimi multe,
Ș-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,
Ca și flori în poarta vieții
Bat la porțile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veștmintele vorbirii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sfat unui fiu
Niciodată nu te-încrede-n omul alb,
Niciodată nu ucide un evreu,
Niciodată nu semna un contract,
Niciodată nu închiria o strană să te rogi lui Dumnezeu.
Nu te înrola-n armată;
Nu ține mai multe neveste;
Nu scrie pentru reviste,
Nici nu deranja un roi de-albine fără veste.
Să-ai întotdeauna huse la scaun și la pat,
Niciodată să nu militezi pentru război,
Să fii mereu curat și ordonat,
Niciodată să nu te-însori cu-un curvoi.
Niciodată să nu plătești un șantajist
Niciodată să n-ajungi la tribunal,
Niciodată să nu crezi un editor,
Altfel ajungi calic, fără-un sfanț în buzunar.
Prietenii te vor părăsi;
Toți prietenii tăi într-o zi vor fi morți;
Așa că trăiește-o viață curată, sănătoasă;
... Și-i vei întâlni în cer pe toți.
poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecătorul (strângându-și hârtiile): Am terminat! E târziu! Să mergem, Aurica!
Aurica: Trebuie să dați cuvântul condamnatului...
Judecătorul: Bine, dar e târziu...
Aurica: Trebuie! Așa cere procedura. Justiția e justiție!
Judecătorul: Bine! Bine! Condamnatul are cuvântul...
Poetul (cu ochii spre cer): Doamne!
Aurica (cu ură): Ești condamnat! Adresează-te poporului, nu lui Dumnezeu!
Judecătorul: Gura! Vorbește condamnatul...
Poetul (mai tare): Mă uit cum cade noaptea, aluzie la moarte...
Eu stau mereu în beznă, lumina mi-e la tine
Cum irosești aiurea, plăcerile divine?
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De fapt, oamenii iubesc vărsarea de sânge, dar nu au curajul să o spună pe față. Într-unul dintre romanele existențialiste este povestit un incident care este aproape adevărat. Un om este adus în fața justiției pentru că ucisese un străin care stătea pe o plajă. Nu-l văzuse niciodată înainte pe acel străin. Nu l-a ucis pentru banii săi. Nu știa nici măcar cum arată, fiindcă l-a ucis de la spate, cu un cuțit mare. Ei nu se mai întâlniseră, deci nu era o chestiune de dușmănie. Nu erau nici măcar familiari; nu-și văzuseră fețele unul altuia. Magistratul nu-și dădea seama ce se petrecuse, așa că l-a întrebat pe ucigaș: "De ce ai făcut-o?" El a răspuns: "Când l-am înjughiat, a țâșnit o fântână de sânge din spatele său. A fost unul din cele mai frumoase clipe pe care l-am trăit vreodată. Știu că prețul va fi moartea mea, dar sunt gata să-l plătesc. A meritat. Mi-am dus întreaga viață în plictiseală, fără nici o incitare, fără nici o aventură. În final, am decis să fac ceva. Iar acest fapt m-a făcut vestit în lume. Poza mea este în toate ziarele. Sunt cât se poate de fericit că am făcut asta." Nu era nevoie de nici o dovadă. Omul nu nega, dimpotrivă, își glorifica crima. Justiția însă are propria sa rutină trebuia să fie chemați martori; numai cuvântul său nu era acceptat. Poate că mințea, poate că nu-l ucisese pe acel străin. Nu-l văzuse nimeni nu exista nici măcar un singur martor ocular așa că a trebuit să fie prezentate dovezile de circumstanță adunate de poliție.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecătorul: Alergăm peste tot, să alinăm suferința oamenilor, să le citim din Codul Penal...
Aurica: Ieri am judecat un legionar pe masa de operație. A murit cu sufletul împăcat, imedit după ce i-am citit sentința...
Lupoi: L-ați condmnat la moarte?
Judecătorul (răsfoiește dosarul): Cunoscută fiind clemența justiției noastre, i-am dat zece ani de temniță. Putea fi eliberat condiționat, pentru bună purtare, după nouă ani și jumătate. Dar fraierul a preferat să moară... (Se uită atent la Poet). Ăsta arată destul de bine... Nu are cicatrici, fracturi, nici semne particulare. Se vede că n-a mai fost judecat. (Către Aurica). Aurica, la treabă! E târziu! Azi avem încă două procese...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între mine și dumneavoastră stă conștiința. Dumnezeu nu este de vânzare. Tranzacții de conștiință nu se pot face. Pentru libertatea mea sufletească iau decizia de a muri. Este bine să se spună răspicat adevărul, și eu adevărul îl slujesc. Nu sunt judecătorul altora, ci sunt mărturisitorul lui Dumnezeu. Nu există zidire sub soare care să dureze fără Dumnezeu. Dumneavoastră nu vreți să-L primiți pe Hristos, eu nu pot primi moartea sufletească.
citat din Valeriu Gafencu
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la justiție și moarte, dar cu o relevanță mică.
A trăi în minte înseamnă a trăi viața unui melc într-o cochile. Mintea e cea mai abilă închisoare, deși nu are gardieni, gratii sau judecători, îi condamnă pe toți aceia care cred în ea la moarte. A trăi ca persoană/ca gând înseamnă a trăi viața unei năluci.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărțișor de Urgență
Natura vă aduce zile calde,
Dovadă de precară indulgrnță;
Mai vine-o Ordonanță de Urgență,
Cu cardășia PSD-ului și ALDE.
V-aduce parlamentul mărțișor...
De formă, i-au shimbat "conturul".
Au impletit parlamentarii șnurul,
Justiția să moară mai ușor.
poezie satirică de Sorin Cardy (1 martie 2019)
Adăugat de sorincardy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre justiție și moarte, adresa este: