Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

lebede și viață

Citate despre lebede și viață, pagina 2

Doina Bonescu

Aprilie

Azi s-au dumirit castanii că e primăvară-n parc
Si-au inmugurit deodată pe aleile in arc,
Desenate lângă barca ce se leagănă pe val
In argintul de la soare peste lacul cel oval!

Majestoasă cum Ceaikovski a văzut-o printre nuferi
Trece lebăda pe apă si-mi pătrunde-adânc in gânduri
Ca un vis despre viață in arpegii de lumină
Intr-o zi de primăvară liniștită si senină...

Gând hoinar ce nu-mi dă pace, un aprilie sfios
Afișează lângă mine, chipul vesel si frumos!
Si mă plimb prin ronduri pline de zambile si petunii
Admirând natura vie..... si uitând de vrajba lumii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Partea frumoasă a vieții

partea frumoasă a vieții este cea nespusă
secunda de tăcere și incertitudine
risipa de nori alungindu-se pe pleoapa apusă
de aceea tot ce îți cer este să nu atingi
povestea aceasta de dragoste
să nu clipești, să nu spui ceva
e doar o lebădă ce va pluti odată
cu valul ce-ți va mângâia privirea ta
să discutăm mai bine despre micile banalități ale vieții:
despre delicioasele salate de vară ale bunicii,
despre cura de bere Golden Brau și efectele ei sentimentale
pe care le resimt și în ziua de astazi,
despre amenzile nejustificate care se încasează în troleibuzul 41
și imensa tristețe pe care am transportat-o în trenul de întoarcere
despre aerul desuet al lentilelor rotunde
și despre atâtea și atâtea încă
să discutăm la nesfârșit, interminabil, dar în șoaptă
să nu trezim frumoasa poveste de dragoste
ce toarce în mine într-o tăcere măiastră, înțeleaptă.

poezie de din Poveste de toamnă
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Sisif pe casa scarilor" de Valeriu Marius Ciungan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -5.00- 3.99 lei.

Textele de mai jos conțin referiri la lebede și viață, dar cu o relevanță mică.

Marin Moscu

Vise-nveșmântate în sărut

Cuvintele tale ajung în sufletul meu,
Visele frumoase mă-nveșmântă-n sărut,
În depărtare semnele, din aripă înălță,
Izvorul bucuriei de-a trăi pe pământ.

Clepsidra vieții prin noi remodelează
Timpul ce se-ntoarce în gestul primar,
Suntem perechea de lebede ce-și dăruie
Câte-o petală pură dintr-un sanctuar.

Adu-ți în mine chiar gându-nfloritor
Și visele frumoase cu al tău sărut,
Norii-n depărtare se vor scălda-n lumină,
Semn că și-n iubire există ceva sfânt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

De ce nu-ți mai place?

e doar cântecul de dragoste
al lebedei ce l-am mimat
de pe partiturile neființei
când știam foarte bine
că nu se mai moare astăzi
din dragoste, iubite
singura dragoste în care poți trăi
fără să te minți că o trăiești
este în pântecul iubitei.
acolo, nimic nu e îndoielnic,
ești una cu întregul
nicio umbră sfâșietoare
nu te aleargă,
nicio înserare nu coboară
în copilărie
nici limba clepsidrei de nisip
nu se topește-n valuri.
acolo, viața ia forma geometrică
a chipului iubirii
se îmbracă în cuvinte,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai auzit

Ai auzit vreodată a lebedei cântare,
Acel cântec de jale, ce-l cântă pân' ce moare,
Roșind recile unde cu pieptul său rănit?
O, spune-mi, acel cântec vreodat-ai auzit?

Și-apoi ai fost spre sară singur într-o grădină,
Când vântul trist al toamnei încet, încet suspină,
Când soarele apune, când arborii șoptesc
Și vânturile toate tainic se înroșesc?

Și ce-ai simțit atuncea? În piept nu s-a trezit
Un dor fără de nume, adânc, nemărginit?
N-ai fi dat ani din viață pentru aripi ușoare,
Să zbori, să zbori departe și fără încetare?

O, cine-l poartă-n suflet acel dor fără nume,
Nu are fericire, nu are pace-n lume!
Cât e de larg pământul, tot umblă rătăcind,
Nu știe ce dorește și moare... tot dorind!

poezie clasică de (1873)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de lebădă...

E-atât de aspru gândul c-o să mori
că nu vei mai gusta din vise nepermise,
că într-o zi vei fi o amintire printre flori
iar doruri fum vor deveni, în lumi nescrise.

Hotarul vieții stă mereu să cadă
în asfințit, ne pierdem în tăcerea nopții,
ne facem din siajul vieții loc în radă
în stele ne abandonăm sufletele, hrană sorții.

De-am ști să punem în romanul vieții
doar bucuria de iubire, de a fi
uitând războaiele ce le avem cu alții
sădind în ei muguri de iubire, mii.

Eu am trăit așa cum am știut
cu drag de oameni, disperată în iubire
am ars din fericire, m-a și durut
la moartea mea un epitaf de jale, nu-i știre.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Șomandra SorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jucărie

ea stătea cu chirie într-o oglindă de pradă cu dinți de zăpadă. ea își plătea sângele cu o fotografie pentru fiecare călătorie. ea se spăla corect pe dinți și pe viață, fără anestezie. ea mergea cu iubi la piață, să cumpere biscuiți pentru o lebădă de hârtie. timpul se măsura în ceai de iasomie, se înmulțea cu dulceață, se înălța până la aceeași stea nătăfleață, care într-o dimineață a chiulit de la lecția de astrologie. atunci, toamna a intrat printr-o fracție în bucătărie, cu un aer de nevinovăție, camuflată într-o pisică de ceață și a început să sape cu insomnie, sub pleoape de sare, până la rădăcina florii de soare. într-o noapte, pe când se scălda într-o lacrimă de lapte, a alunecat din beție într-un melc din copilărie și uite așa, foarte zurlie, și-a tras un glonte de marțipan, care-a intrat într-un pian, care trecea din întâmplare printr-un vis uitat deschis la colivie, care s-a sinucis, dulce și clasic, într-o simfonie. ușor bacovian, îngerul gardian a trimis îndată trei tristeți și o castană coaptă de monotonie, să culeagă amprentele ploii de mătase, acuzată de igrasie până la oase. și astăzi se mai se descoase această grozăvie. aici, la cofetărie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de lebădă...

E-atât de aspru gândul c-o să mori
că nu vei mai gusta din vise nepermise,
că într-o zi vei fi o amintire printre flori
iar doruri fum vor deveni, în lumi nescrise.

Hotarul vieții stă mereu să cadă
în asfințit, ne pierdem în tăcerea nopții,
ne facem din siajul vieții loc în radă
în stele ne abandonăm sufletele, hrană sorții.

De-am ști să punem în romanul vieții
doar bucuria de iubire, de a fi
uitând războaiele ce le avem cu alții
sădind în ei muguri de iubire, mii.

Eu am trăit așa cum am putut, cum am știut
cu drag de oameni, disperată în iubire
am ars din fericire, m-a și durut
la moartea mea un epitaf de jale, nu e știre.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

O notă de egoism

Iradiind speranțe doar visate,
Jocuri de stele ce dansează ușor
Aducând lumină în al inimii pridvor,
Un mare nesecat de viață izvor,
Fără gânduri de moarte.

Lasă-mi gândul să alerge vioi
Spre constelații, sisteme vecine,
În univers nimeni nu fie ca mine
S-adun meteoriți și pulberi fine.
Podoabe pentru voi!

Coborând din înălțimile astrale,
Din Lebăda și până la Steaua Polară,
Îmi voi găsi o situație mai clară
Căutând în adâncuri calea normală
În liniști abisale.

Dar nu. Nimic nu-mi place,
Nici pulberile fine de asteroizi,

[...] Citește tot

poezie de (25 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Caligula

Dorm în umbră legănate lebezile-n puf de undă,
Cuiburi albe, perini albe, printre stele furnicar.
Cîte-o stea însingurată cată-n aripi să se-ascundă
Cîte-o lebădă-și îndreaptă capul, ca un nenufar.


De pe pod, la miezul nopții, le aruncă mîna bună
Pîinea, ce nutrește truda și trudește visătorii.
Mîini, lăsați-le flămînde să se-acopere cu lună;
Lebezi, ațteptați ca pîinea să v-o dea semănătorii.


Stea cu stea pe-ntinsul undei liniștite pun cleștar
Și printr-însul zugrăvite lebedele par și luna.
Plîngeri de viori și fluier cad în lac mărgăritar
Și se-aud din depărtare lovind unda cîte una.


În palatele aprinse, cu balcoane și unghere.
Liturghia bogăției are și-astă-seară loc.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 13.99 lei.

În lumina lui Isus

lumina toamnei blândă pe oameni îi invită
la plimbări prin parcul plin de crizanteme
prin ambientul lacului o lebădă privită
plutește ca un dans suav pe valuri boeme.

trăiesc în sânul vieții armonii mai presus
de grijile zilei de frământări nebune
mi-am lăsat destinul în veghea lui Isus
căci dragostea Lui nicicând nu apune.

în farmecul credinței eu mai pot să sper
de fapt am moștenit un romantism sublim
beatitudini ample se ridică la cer
până la steaua mea cu care mă anim.

sufletul meu pe tavă lumii îl ofer
cu versuri sublimate de forul intim.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul lebedei

M-am întors într-o zi în sat
Să mai adoarmă în mine tristețea
Și toți salcâmii m-au întrebat
Unde? Unde ți-e tinerețea?

Am pierdut-o – le-am spus – am pierdut-o demult,
Zi cu zi am pierdut-o și noapte cu noapte.
Mi-au mâncat-o orașul plin de tumult
Și cântecele toate rostite în șoapte.

Am vrut să văd casa în care-am crescut,
Poarta a rămas zăvorâtă.
De ce te-ai întors? Ce mai cauți aici?
S-a răstit la mine o umbră urâtă.

Nu te speria, i-am răspuns, n-am să-ți cer
Nici pâine, nici struguri, nici rodii,
Doresc doar atât: să-mplinesc
Ce e scris în străvechile zodii.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Dor de tinerețe

bogată sunt în amintirii cu anii tinereții
când alergam spre viață plină de speranțe
când la cenacluri dese întâlneam poeții
frumoșii visători completați de creanțe.

ani de miraj și grații nu știu când au trecut
dar au lăsat în urmă amprente de iubire
astăzi am înțelepciune nu mă simt pierdut
căci și la bătrânețe sunt sorți de împlinire.

a mai trecut o vară, și-a făcut bagajul
a luat cu ea lebede, rândunele, cocori
toamna e mohorâtă s-a pierdut mirajul
grădinilor de vis, complexități cu flori.

invoc lumina sfinților să-mi redea curajul
să lupt cu demonii ce fură a vieții comori.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceea ce m-a umplut de tristețe

(caut cuvinte cu rezonanță muzicală)

la ora prânzului am întâlnit-o pe dânsa
sfânta care are grijă de lebede și de porumbei
de pescărușii și de câinii din Insulă
se tânguia
e sufletul meu
catran de supărare
cătrănit rău de tot

cineva furase ouăle din cuib
și de aceea
lebăda și lebădoiul
sunt atât de nefericiți

lebedele erau pe apă, cuibul părăsit
ceea ce m-a umplut de tristețe

să aștepți să se nască 8 pui de lebădă
și-n loc de bucuria aceasta

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marioara Vișan

Dansul lebedei

Am făcut salturi mortale pe lac, înecând albul în blue marine.
În jurul meu, cercuri concentrice îmi desenau calea.
Luciul apei făcea să alunec ușor printre ani de zbor.
Știu că nu pot zbura prea sus, eu îmi deschid aripile larg
într-un evantai al luminii, doar că nu mă inalt.
Uimită privesc dansul de sclipiri a soarelui,
aplec capul în luciul clipocind a viață
scutur, mulțumită de ce văd, gâtul lung și delicat.
Noaptea când stelele se cuibăresc în ochiuri de apă
transform lacul într-o sală de bal. Cântecul meu răsună
alungând întunericul, ajunge la malul celălalt al existenței.
Aripile fâlfâind a uitare de sine, se apleacă încet, încet,
până ating apa într-o ultimă zbatere a sorții.

Ochii privesc stelele cerului, apoi licăririle apei.
Înțeleg, voi adormi pentru o veșnicie și o secundă.
Vocea mi se stinge ca un ecou pe sfârșite odată cu candelabrul vieții.

Povestea e adevărată, mi-a scris-o o lebădă pe un fulg
Înainte de a dispărea într-un superb dans al morții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Lebădă cu aripile larg deschise

În ochii tai
scaunul meu cu rotile
e ca o lebădă cu aripile larg deschise
pe care plutesc

și parcă ar curge raiul
prin tălpile mele-
așa mă privești...

O duminică șchioptând
prin lanul cu lavandă
îmi e fila de viață;
iubindu-te, poemele
mi se fac streșini în sânge.

Nu îmi mai scârție poarta din suflet:
am plâns văzând cum intri pe ea
cu Dumnezeu de mână!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Așa mă privești

În ochii tăi
scaunul meu cu rotile
e ca o lebădă cu aripile larg deschise
pe care plutesc

și parcă ar curge raiul
prin tălpile mele -
așa mă privești...

O duminică șchiopătând
prin lanul cu lavandă
îmi e fila de viață;
iubindu-te, poemele
mi se fac streșini în sânge.

Nu îmi mai scârțâie poarta din suflet:
am plâns, văzând cum intri pe ea
cu Dumnezeu de mână!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Un înger zboară

- cu dedicație pentru Pescărușul Fericirii

Un înger de lumină zboară
Prin ființa mea interstelară,
O blândă flacără mai arde,
În a durerilor tornade...

Și din Pleiade urcă lin
Spre lebăda cu drept deplin,
Ca trecerea prin Univers
Să aibă-n viața asta sens.

Prietenia-i un amnar!
Este al vieții noastre har.
Lăsați panerul cu minuni
Să ne-nsoțească în furtuni!

Noi suntem numai o petală
Ce s-a deschis în fapt de seară
Să vadă soarele-apune

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torța care-ți arde mintea, atunci ești al meu.
I: Da, dar unii dintre cei care au fost aproape de tine acum te vorbesc de rău? A. M: Așa, și de ce îți faci tu atât de multe grijii? Nu cumva este doar mintea lor care pune etichete despre viață? Oare chiar îi pasă vieții de gândurile minții umane? Mintea omului este mai evanescentă și schimbătoare ca și timpul, dar inima jnaninului care o cunoaște rămâne etern disponibilă pentru inimă, nu pentru mintea ta. Mintea omului are exact același efect asupra jnaninului ca picăturile de ploaie pe penele de lebădă. Oare au reușit vreodată apa să le umezească? Lebăda Sinelui sau jnaninul plutește pe deasupra minții umane ca oricare alt om, dar în timp ce oamenii sunt pătrunși uneori înecați de/în propria lor minte/Maya, jnaninul rămâne veșnic neatins. Eu nu mă uit după mintea ta, ea este doar încăpățânare și obidă. Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torța care-ți arde mintea, atunci ești al meu. Mai bine cercetează-te pe tine, uită de ceilalți. Și nu veni Aici pentru ei.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Ramură de stea

Lebăda albă-ntinde gâtul
Peste troiene de zăpadă,
Aripa-i mângâie vântul
Din vioară descântată.

În inima-i s-aud poeme,
Îndemn să trecem peste ger,
Să așteptăm o melodie
Pe foșnete venind din cer.

Alte viori vor pune gâtul
Sub un arcuș strunit de nori,
De muguri și de fericire
Care se nasc de sărbători.

Și eu voi ține strâns în suflet
Și-n inimă vioara ta
Iubire, fulgul meu de viață,
Tu ești o ramură de stea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lebede și viață, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook