Citate despre lumânări și timp, pagina 2
Amintește-ți zilnic de lumina lumânării bucuriei și toată tristețea va dispărea din viața ta.
citat din Djwhal Khul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria unei vieți e precum fumul unei lumânări, există doar atât cât timp viața arde în noi!
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pe drumul lor în viața pamânteană, sufletele oamenilor trec printr-un loc plin de lumină; fiecare dintre ele ia de acolo o lumânare aprinsă, adeseori chiar numai o scânteie care să le călăuzească în întunecimea acestei lumi. Însă unele suflete, printr-un rar noroc, rămân mai mult timp în acel loc și au cum să înhațe o mână de lumânări, pe care le împletesc într-o torță. Acestea sunt purtătorii de torțe ai omenirii - poeții, vizionarii și sfinții săi - care conduc și înalță rasă umană către lumină. Sunt făuritori de legi și mântuitori, dăruitori de lumină, îndrumători de drum și mărturisitori de adevăr și, fără ei, umanitatea și-ar rătăci calea prin întuneric.
citat celebru din Platon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creația reînvierii
Îmi cânt decăderea din hit, în romanță,
Ca anii ce nu se sfârșesc, nu se știu;
Se adună și apasă, din trup fac o zdreanță...
Ce-o zi va rămâne din timpul pustiu.
E ca lumânarea ce tot se topește,
Cum flama în fitilul ce-o arde pervers,
Pierind pic cu pic căpătâi, ce ițește
Cum n-ar fi nimic, pân' ce anii s-au șters.
E cum prăvălirea pe groapa săpată,
În care tot intri cu corp mai sleit,
Doar cap, îndărătnic, tot speră să înceapă
Un alt iluzoriu, mințind pe murit...
Doar mâinile în sus, ridicate înspre cer,
Pot încă să țină, deasupra de craniu,
Un dor nesfârșit... de îl au scris, spre eter...
Doar ele pot veșnic să dăruie-n straniu...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminesciene
Aș vrea să adun în sufletul meu
Fiecare frunză veștedă, ce o lasă, foșnind, creanga teiului, ca o coroană
Pe piatra rece, sub umbra teiului tău sfânt,
Aș vrea să ard ca tămâia prinosului
Sub găvanele dureroase de bronz ale ochilor tăi.
Un grup de maici, în negru cu iz ușor de negură,
Au spus vorbe banale și s-au rugat o clipă pentru tine.
Dincolo de zidurile cimitirului, se zvârcolește o horă veselă,
Dincoace, la un mormânt, un popă cântă un prohod și-i atât de trist...
Seninul înalt picură printre crengi
Cu umbră și lumină
Gâzele, înviorate de ultimele zile ale toamnei
Înalță pe florile roșii de deasupra ta -
Se îmbată ultima dată cu soare și parfum - înainte
De a pieri ucise de gerurile albe
Și nu știu că tu dormi sub florile roșii,
Și nu știu că-i toamnă și că vor muri.
Nisipul strălucește sub frunzele căzute -
Câți ani sunt de atunci, de când tot cad pe nisipul tău?
O clipă sau o veșnicie - tot una.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât timp cât lumânările sunt mai ieftine decât tortul, înseamnă că încă o ducem bine.
aforism de Betty Marcovici
Adăugat de Anita Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Când cerul se ascunde
Când cerul se ascunde în ochii tăi și nu-i
Nici noapte nici lumină de zi, ci violete
Dreptunghiuri de velur ca un erete
Care-a scăpat din ghiare prada lui,
Când părul tău e cerul întors într-o lucarnă
Ca pe pământ furtunile lunare,
Când fulgerul e-o simplă lumânare
Și vinul din pahar miroase-a iarnă -
Te mai aștept în încăperea goală
(De câte ori ar trebui s-o spun)
Să intri pe ferești ca un lăstun,
Să intri-n piept ca ultima rafală.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt de părere că viața mea aparține întregii comunități, consider că este un privilegiu să fac pentru ea tot ce-mi stă în putere cât timp voi trăi. Vreau să fiu de folos până în ceasul morții. Cu cât mă străduiesc mai mult, cu atât trăiesc mai intens. Mă bucur de viață de dragul ei. Pentru mine nu este o lumânare, e o splendidă torță care mi-a fost încredințată pentru o vreme și pe care vreau s-o fac să strălucească cât pot de mult înainte de a o înmâna generațiilor viitoare.
citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părăsiți
Stinsă-i para lumânării
De pe lespedea de piatră
Și bătrânii, bieți, alături,
Tot mai stau uitați la vatră.
Luna trece șura popii,
Luminând în drum pridvorul -
Pipa moșului nu arde,
Baba și-a uitat fuiorul.
Doar târziu, când prind mai aprig
În vecini să latre câinii,
Ei tresar, se văd în față
Și plâng amândoi bătrânii.
Câtă jale le-a fost scrisă!
Doi feciori aveau la casă...
Unu-i mort de astă-toamnă,
Altul stă cu domni la masă.
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar o secundă clipa
Doar o secundă clipa
îmi înțelege glasul
apoi fuge-n pădurea
de gânduri să culeagă,
dorul de timp în coșul
cu rodul de trăiri
mustind a frământare.
Oftează și-mi șoptește
că știe, mă- nțelege...
Încerc să-i prind suflarea,
o adiere blândă
în trepte de durere
sau bucurie mută.
I- ating c- un vârf de deget
unda abia simțită.
Senin cuprind în fire
căldura ei suavă
și îmi alin fiorul...
Iubesc clipa.
Îmi pasă
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Deea_deea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrie, scrie Doamne!...
La lumina lumânării, când sunt îngerii aproape
si pe Cer secera lunii printre nori abia răzbate,
La o masă in livadă, sub un măr fără ispite
legile din veșnicie le dorim revizuite.
Un amendament Stăpâne, prăfuiti suntem de veacuri
condamnați pe- acest pământ, limitați in timp și spațiu,
O petiție noi scris- am, cerem să trăim mai mult
Tronul Tău si tribunalul s- aibă ultimul cuvânt.
Avocații să pledeze, preferăm pe cei din stele
printre ei, unul să fie, chipul drag al mamei mele,
Magistrați ce- mpart dreptatea, de se vrea, dintre cei sfinți
la procesul conștiinței, judecăți doar de părinți.
Scrie Doamne- o lege noua, cel puțin suta de ani
să trăim in zborul sacru, șterge tot ce- nseamnă bani,
,, Doctorii fără de- arginti"", grija lor copiii lumii
de istoria Sodomei s- aibă parte doar nebunii.
[...] Citește tot
poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina candelelor și a lumânărilor este, în același timp, și un semn al prezenței vii a lui Dumnezeu și a sfinților.
Jean-Claude Larchet în Viața liturgică
Adăugat de Spoială Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aniversare
Anii mei, destui la număr,
I-am serbat, că eu îi port
Și-am decis, să nu mă supăr:
- Fără..... lumânări pe tort!
epigramă de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri pentru carte
(lui Ion Marin Sadoveanu)
Carte
Sora mea cea bună,
Din ce sfântă-mpreunare
Te treziși la mine-n casă
Intr-o noapte fără lună,
Când,
Cu coatele pe masă,
Obsedat de-același veșnic
Și suspect semn de-ntrebare
M-afundam în întuneric,
Ca un muc de lumânare
Intr-un sfeșnic?
Carte
Sora mea-nțeleaptă
Și cuminte,
Spune-mi, cine
Ma sorti frate cu tine
Intr-o noapte fără lună,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radiografia unui zâmbet în colțul gurii
Îmi zâmbești iar
din colțul gurii
de pe radiografia pulmonară
sufocată de trecutul irespirabil
îmbâcsit cu patru pachete de Marlboro
și cinci cafele pe zi
mă oripilează ochii tăi
au culoarea palmelor de viață
ți-ai pus coastele în pungă
și îți cureți oasele
de milenara carne a timpului
ești galbenă ca ultima lumânare cu păr roșu
sorb sângele hepatic de toamnă
mă uit la tine
știu
ne vom întâlni în ultimul colț al pătratului
dar...
nu te mai iubesc
respir
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună nouă, lună nouă
Lună nouă, lună nouă,
Dă-mi motive și când plouă
Să te scutur de podoabe,
Să fac mieilor cocioabe
Din sprâncenele de ceară,
Arcuite-n plină seară.
Către mine tinzi podețe
Moleșite de blândețe...
Lună plină, lună plină,
Să-mi sacrifici o virgină,
Care plânge-n umbra ei.
Du-o-n casele cu miei
Să se-aprindă lumânare,
Să mocnească-n desfrânare,
De la ultimul pătrar
Până piere pe altar.
Lună nouă, lună plină,
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară rurală
Se uită soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Așteaptă-n deal vreun car cu boi,
Să-l plimbe și prin alte sate
Cu gospodari și holde mai bogate?...
În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pământ
S-a prăbușit cu turlele-n șosea,
Și-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucării
Pentru copii,
Iar plopii - coșuri negre de mașini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru străini...
Prin curți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repaus
Nu-i gravă moartea, e doar ascultare
continuă fără răspuns, odihnă,
răbdare multă, o reflecție de tihnă
tot așteptând himerică-nălțare.
Este la fel, frustrant precum exilul
supliciul când ai vrea să spui
și nu știi limba; ești al nimănui,
ca mut, fierbând, un nedorit... Bacilul!
O accept așa că este, însă-i straniu
că toate, rugi și plânsete-s zadar;
nici lumânări nu luminează, nici arar
măcar să vadă cale către suflet, craniu.
Mereu senzația-i c-aștepți să-ntoarcă
cel dus; i-auzi până și glasul,
privești în gol mănncându-i parastasul,
dar nu e nimeni dialog să stoarcă...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Paște Fericit!
E Paștele, prieteni, pe-o cruce de lumină
Mântuitorul nostru la noapte o să vină
Va da deoparte piatra cu brațul Lui cel sfânt
Soldații or să cadă netrebnici la pământ
Nu are chip de înger, nici voce de copil
E aburul psaltirii pe fluviul lui April
De veți vedea în iarbă icoana unui miel
Împărățind o lume - să știți că este El
Cutreieră prin haos de două mii de ani
Azi îl trimite Tatăl din nou la Ghetsimani
E semn înalt că vine și nu va mai pleca
Ticăloșită-i lumea și epoca e grea
Ucide fiu pe tată și maica pruncul său
E foamete, și spaimă, și-o ducem tot mai rău
E vremea de pe urmă, Sodoma stă să cadă
Catapeteasma lumii pleznește ca o spadă
Azi nu mai e rușine, nici frică de păcat
Devine tâlhăria politică de stat
În numele iubirii de oameni și dreptate
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (14 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântecul libertății umane
Suntem liberi!
Suntem liberi!
Să supunem elementele
doar cu o mantră a iubirii!
Suntem unici!
Suntem unici!
Universul se învârte pe orbita inimii noastre,
n-ar exista nicio stea fără privirea noastră,
n-ar exista niciun zbor fără dorurile noastre.
Stelele zburătoare se nasc din cântecele noastre
și subjugă
zilele de emfază ale dragonilor de umbre
care cuceresc spațiul nepus la adăpost.
Celulele spațiului încă acoperit al lumii
se culcă pe rugăciunile noastre dezgolite,
uitate sau aruncate pe neiertări de gheață.
Să ne trezim din adâncirea în pierderea de sine,
din lâncezeala zilei tridimensionale,
[...] Citește tot
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumânări și timp, adresa este: